Tu, dragul meu fratior, pe care cale mergi?

†

   Tu, dragul meu fratior, pe care cale te gasesti?… De esti pe calea Domnului, ferice de tine.
Dar de cumva esti pe calea cea larga a lumii (...) Opreste-te, intoarce-te indata inapoi si apuca pe calea Domnului.

„Iata, pun in fata voastra calea vietii si calea mortii, alegeti!” (Ier 21, 8).

E cunoscuta istoria cu Hercules, uriasul din istoria grecilor care, in calatoria sa, ajunsese intr-o zi la o raspantie unde calea se desfacea in doua parti. La raspantie, de o parte si de alta, statea cate o femeie.

Una, imbracata in haine de desfatari usoare, arata cu mana o cale neteda si placuta, plina cu vuiet de petreceri si desfatare. De cealalta parte statea, in schimb, o femeie simpla, cu ramuri de finic in mana, iar indaratul ei se vedea o cale ingusta si plina de scaieti si bolovani. Hercules se opri. Nu stia ce sa faca; pe ce cale sa apuce.

Femeia cea cu haina de joc incepu indata: „Vino pe drumul acesta si vei afla tot ce-ti doreste inima: desfatari, prieteni, bucurii si petreceri; tot ce-ti trebuie ca sa-ti traiesti viata”.

„Calea mea, zicea cealalta femeie, este ingusta si anevoioasa, dar, in schimb, la sfarsitul ei vei afla fericirea, pacea si binecuvantarea vesnica.”

Hercules trebuia sa aleaga. Dupa o grea lupta sufleteasca, se spune ca el a ales calea cea stramta si a mers pe ea.

O istorie plina de inteles sufletesc este aceasta pentru noi tinerii.

Si inaintea noastra stau deschise aceste doua cai: deoparte calea lumii si a pacatului, iar de alta calea Dom­nului, calea cea stramta, calea crucii. Si lumea, ispititoare, te imbie indata sa apuci pe calea cea larga a desfatarilor, pacatelor si jocurilor, a traiului bun, a betiei si petrecerilor de suflet pierzatoare.

De cealalta parte sta Domnul Iisus, bland, duios, plin de iubire, cu mainile strapunse de cuie, spunandu-ti inlacrimat: „Vino dupa Mine” (Mat 9, 9). „Da-mi, fiule, mie inima ta,” (Pildele lui Solomon 23, 26).

„Adu-ti aminte de Facatorul tau in zilele tineretii tale si pana nu vin zilele cele rele si pana nu se apropie anii despre care zici: „N-am nici o placere de ei” (Eccl 12, 1). Intra pe poarta cea stramta si vei afla viata, vei afla fericirea.

Tu, dragul meu fratior, pe care cale te gasesti?

De esti pe calea Domnului, ferice de tine. Mergi inainte pe ea. Chiar de vei avea sa suferi. Si Iosif din Sfanta Biblie a mers pe calea cea stramta a necazurilor, dar la sfarsit a fost fericit.

Dar de cumva esti pe calea cea larga a lumii, pe calea fiului pierdut, o, fratele meu, nu merge mai departe.

Opreste-te, intoarce-te indata inapoi si apuca pe calea Domnului. Mergi pe calea aceasta si vei afla viata, fericirea vremelnica si vesnica. Vino pe calea aceasta, rugandu-te cu psalmistul: „Doamne, povatuieste'ma intru dreptatea Ta, din pricina dusmanilor mei! Indrepteaza inaintea mea calea Ta. (Ps. 5,8). 

Invata'ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun ma va povatui la pamantul dreptatii.” (Ps 142, 10).
sursa:oasteadomnului.ro
I. Marini