Psaltirea Proorocului David
Psalmul 136: text
Catisma a nouasprezecea
†
Un psalm al lui David.
La utrenia Duminicii Fiului Risipitor se adauga si se canta Psalmul 136
1. La raul Babilonulul, acolo am sezut si am plans, cand ne'am adus aminte de Sion.
2. In salcii, in mijlocul lor, am atarnat harpele noastre.
3. Ca acolo cei ce ne'au robit pe noi ne-au cerut noua cantare, zicand : "Cantati'ne noua din cantarile Sionului!",
4. Cum sa cantam cantarea Domnului in pamant strain?
5. De te voi uita, Ierusalime, uitata sa fie dreapta mea!
6. Sa se lipeasca limba mea de grumazul meu de nu'mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune inainte Ierusalimul, ca inceput al bucuriei mele.
7. Adu'Ti aminte, Doamne, de fiii lui Edom, in ziua daramarii Ierusalimulul, cand ziceau : "Stricati'l, stricati'l pana la temeliile lui!"
8. Fiica, Babilonului, ticaloasa! Fericit este cel ce'ti va rasplati tie, fapta ta pe care ai facut'o noua.
9. Fericit este cel ce va apuca si va lovi pruncii tai de piatra.
~*~
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
~*~
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie.
~*~
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
~*~
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin
Exegeza psalmului 136 s-a facut dupa manuscrise din secolul al XIV-lea. Au fost eliminate anumite melisme, pastrandu-se linia melodica de baza.
Psalmul acesta constituie, si el, un Polieleu ce se canta dupa cel alcatuit din Psalmii 134 si 135, dar numai in trei Duminici pe an: a Fiului Risipitor si a celor doua de lasatul secului. Cantare celebra si foarte indragita, mai ales in manastiri, ea exprima tristetea deportarii si sentimentele celor surghiuniti.
„Psalmul evoca momente grele din istoria lui Israel, caderea Ierusalimului si exilul in Babilon”.
„Raurile Babilonului, Tigrul si Eufratul, au dat numele grecesc al tinutului: Mesopotamia, tinutul dintre rauri”.
„Fericitul Ieronim: Cuvantul Babilon inseamna confuzie si e un simbol al acestei lumi trecatoare. Aici nu e psalmistul, ci omul pacatos care s-a desprins din fericirea Sionului ceresc si a cazut in apele tulburi ale degradarii si tristetii; cu toate acestea, el nu uita de unde a fost smuls de propriile sale pacate”.
Cuvantul Babilon, care inseamna tulburare sau dezordine, desemneaza aceasta viata agitata in mijlocul careia ne aflam inconjurati de valurile rautatii, care se napustesc asupra noastra tot timpul cat ne aflam in aceasta lume. De asa ceva sufera mintea omeneasca. Ea e mereu usuratica si cazuta din dorirea bunurilor din care nu iubeste prea mult pe cele ce le are in stapanire. Dar e mutata la altele si se intampla sa cada din cinstirile ce le avea si atunci, in suferinta, simte ceea ce trebuia sa respinga cu toata taria si sa nu le lase sa vina la cercare, ci sa le inchida de mai inainte calea.
Psalmul 136 Muzica veche crestina, pentru rugaciune, studiu, odihna, somn | 3D audio🎧
Powered by RedCircle
Psalmul 136: Pentru ca Dumnezeu sa-l intareasca pe omul care are un caracter nestatornic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu