Psaltirea Proorocului David
Psalmul 87: text
Catisma a douasprezecea
†
Un psalm fiilor lui Core, mai-marelui cantaretilor, pentru maelet. Ca sa raspunda; spre pricepere, lui Etam Ezrahitul.
1. Doamne, Dumnezeul mantuirii mele, ziua am strigat si noaptea inaintea Ta.
2. Sa intre inaintea Ta rugaciunea mea; pleaca urechea Ta spre ruga Mea, Doamne,
3. Ca s-a umplut de rele sufletul meu si viata mea de iad s-a apropiat.
4. Socotit am fost cu cei ce se coboara in groapa; ajuns-am ca un om neajutorat, intre cei morti slobod.
5. Ca niste oameni raniti, ce dorm in mormant, de care nu Ti-ai mai adus aminte si care au fost lepadati de la mana Ta.
6. Pusu-m-au in groapa cea mai de jos, intru cele intunecate si in umbra mortii.
7. Asupra mea s-a intarit mania Ta si toate valurile Tale le-ai adus peste mine.
8. Departat-ai pe cunoscutii mei de la mine, ajuns-am uraciune lor,
9. Inchis am fost si n-am putut iesi. Ochii mei au slabit de suferinta.
10. Strigat-am catre Tine, Doamne, toata ziua intins-am catre Tine mainile mele.
11. Oare mortilor vei face minuni? Sau cei morti se vor scula si Te vor lauda pe Tine?
12. Oare, va spune cineva in mormant mila Ta si adevarul Tau in locul pierzarii?
13. Oare, se vor cunoaste intru intuneric minunile Tale si dreptatea Ta in pamant uitat?
14. Iar eu catre Tine, Doamne, am strigat si dimineata rugaciunea mea Te va intampina.
15. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu si intorci fata Ta de la mine?
16. Sarac sunt eu si in osteneli din tineretile mele, inaltat am fost, dar m-am smerit si m-am mahnit.
17. Peste mine au trecut maniile Tale si infricosarile Tale m-au tulburat.
18. Inconjuratu-m-au ca apa toata ziua si m-au cuprins deodata.
19. Departat-ai de la mine pe prieteni, si pe cunoscutii mei, si cei de aproape ai mei s-au facut nevazuti.
~*~
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
~*~
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie.
~*~
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
~*~
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin
Asumarea suferintei inseamna o apropiere de Dumnezeu.
Psalmii sunt o comoara de invatatura spirituala care ne atrage atentia asupra importantei comunicarii si a ascultarii lui Dumnezeu, a pocaintei, a smereniei si a cautarii ajutorului Lui de-a lungul vietii noastre. Intr-o interpretare a Psalmului 87, arhimandritul Emilianos Simonopetrit spune ca poemul descrie drama traita de o persoana care sufera.
Desi psalmistul are o credinta puternica in Dumnezeu, el sufera o durere intensa si totul depinde de capacitatea lui de a accepta sau de a respinge durerea, de a trai sau de a respinge durerea. Cei care accepta durerea si au capacitatea de a o indura, ajung cu ea mai usor. Presupunand ca va aduce mantuirea mai devreme.
In schimb, cei care cauta sa scape de durere cu orice pret vor fi cuprinsi de o mare teama si nu vor intelege scopul acesteia. Cel care sufera trebuie sa se supuna de bunavoie vointei lui Dumnezeu si sa-I aduca aceasta smerenie ca jertfa.
„Cu cat s-a luptat si a respins mai mult, cu atat i-a fost mai frica.”
Victima trebuie „sa se supuna si sa recunoasca prezenta si dragostea lui Dumnezeu”, vazand ca dragostea, mila si adevarul lui Dumnezeu in suferinta lui se dovedesc.
„Dar a fost voia Domnului sa-L zdrobeasca prin suferinta. Si fiindca Si-a dat viata ca jertfa pentru pacat, va vedea pe urmasii Sai, isi va lungi viata si lucrul Domnului in mana Lui va propasi.†” (Isaia 53:10).
Aceasta explicatie frumoasa si profunda ne poate ajuta pe fiecare dintre noi sa intelegem ca „eliberarea nu vine din oprirea suferintei, ci din acceptarea ei”. A accepta suferinta inseamna a-L accepta pe Dumnezeu, vointa Lui si planul sau de mantuire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu