Invatatorul cel drept al omenori, este doar, Dumnul nostru Iisus Hristos.
Domnul Iisus, este cel mai mare Invatator al tuturor timpurilor.
†
Pentru mine, Iisus este cel mai mare invatator al tuturor timpurilor.
Eu nu cred in Iisus doar pentru ca asa am fost educat de parinti.Stiti ce aduce Iisus in plus fata de Buddha?
Nu numai Iubirea, ci si Iertarea. Este extraordinar!
Din punct de vedere spiritual, inseamna pace si armonie
Din punct de vedere stintific, stiti ce inseamna Iertare?
Inseamna pur si simplu modificari la nivelul ADN-ului, adica al fundamentului nostru genetic. Inseamna stergerea programului patologic (modelul patologic de boala).
Prin Iertare, la nivelul ADN-ului, modelul negativ este pur si simplu sters si se instaleaza in corp o buna chimie si un echilibru energetic.
E fantastic, e pur si simplu ca resetarea unui computer. Asta nu se poate sterge decat prin Iertare.
Mai simplu spus: vrei sa iti vindeci o boala grava?
Impaca'te cu toti cei care te urasc!
Este exact mesajul Mantuitorului dat celor care veneau si cereau vindecare. Iisus ar fi putut zice „eu te'am vindecat”, dar a ales sa spuna „credinta ta te-a vindecat”
Cand crezi, iti mobilizezi toate mecanismele de vindecare. Dar a sti ca Dumnezeu exista nu e totul. Doar religia iti da trairea emotiei transformatoare, acea deschidere a sufletului prin care traiesti cu adevarat relatia cu Dumnezeu. Nu doar mersul la biserica e important, ci si puterea rugaciunii pe care o poti face oriunde.
Iata, dupa 2000 de ani, explicat acest fantastic indemn al lui Iisus, Iertarea prin genetica. Realizati ca ceea ce spun eu este un adevar, ca Iisus este cel mai mare Invatator al tuturor timpurilor? Eu discut despre Iisus nu din punct de vedere teologic, pentru ca nu este nici competenta si nici datoria mea, eu discut despre Iisus din punct de vedere al omului de stiinta, de cunoastere stintifica. Faptul ca astazi putem explica toate cuvintele lui Iisus prin termenii stiintelor moderne, mie mi se pare extraordinar de important. Dupa 400 de ani de dispute intre stiinta si religie, noua stiinta vine sa confirme religia, existenta Divinitatii.
4 comentarii:
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurării, îngenunchez înaintea Ta, cu inimă înfrântă şi zdrobită; Ţie Îţi încredinţez ceasul cel din urmă al vieţii mele şi ceea ce urmează după aceea.
Când picioarele mele slăbite vor face să înţeleg că această corabie a vieţii mele se apropie de ţinta călătoriei, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când ochii mei slăbiţi şi tulburaţi de apropierea morţii, vor privi stăruitor către Tine, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când mâinile mele tremurânde şi amorţite, nu vor mai putea ţine bine crucea Ta, şi fără voia mea o voi lăsa să cadă peste patul durerii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când urechile mele nu vor mai auzi vorbele oamenilor, ca să asculte glasul Tău care va rosti judecata de care va depinde soarta mea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când gândurile mele vor fi întunecate de frica morţii, când sufletul meu se va lupta cu duhul întunericului care vrea să-mi acopere ochii inimii pentru a pierde îndurarea Ta şi astfel să mă arunce în chinurile deznădejdii, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când inima mea obosită abia va mai bate, luptându-se cu vrăjmaşii mântuirii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când voi vărsa lacrimile cele din urmă, semn al nimicniciei mele, primeşte-le ca o jertfă de pocăinţă, şi în clipele acelea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când cei din jurul meu, simţind sfârşitul vieţii mele Te vor chema în ajutor pentru mine, Doamne Iisuse Hristoase ai milă de mine!
Când sufletul meu îşi va lua rămas bun de la lumea aceasta şi va lăsa trupul meu fără de viaţă primeşte întoarcerea fiinţei mele la Tine ca o jertfă ce Ţi se cuvine: Doamne, Iisuse Hristoase ai milă de mine!
Când, în sfârşit, sufletul meu se va înfăţişa înaintea Ta şi va vedea pentru prima dată strălucirea negrăită a Dumnezeirii Tale, nu-l îndepărta de la Faţa Ta; binevoieşte a mă primi în locaşurile Tale cele cereşti ca în veci să-Ţi cânt şi să Te slăvesc! Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine! Amin!
Slăvit să fie DOMNUL!
Fericitul Ieronim, care a trăit mai mult de 30 de ani în peştera din Betleem, dimineaţa, înainte de a-şi începe lucrul de zi cu zi, stătea de vorbă cu Iisus Hristos Cel născut în Betleem şi spunea: "Pruncule, pruncuşor iubit, cum suferi tu pe paie? Vreau să-ţi dăruiesc ceva". Şi începea să-i enumere: vreau să-ţi dau şi asta, şi asta, dar pruncul îi răspundea: "Ieronime, toate ale tale, ale lumii le am". Şi atunci el spunea: "Doamne, atunci ce să-Ţi dau?" Iar Mântuitorul i-a răspuns: "Ieronime, dă-mi păcatele tale! Eu pentru asta am venit, să ridic păcatele lumii, să dăruiesc libertate, să dăruiesc viaţă, să dăruiesc bucurie oamenilor".
Cand Dumnezeu a creat invatatorul a chemat toti ingerii si i-a intrebat:
- Cum ar trebui sa fie un invatator ?
Ingerii i-au dat mai multe raspunsuri:
- Sa-i iubeasca pe copii.
- Sa ramana mereu elev , invatand continuu pentru a transmite invataceilor lui cunostinte actuale si de valoare.
- O fiinta care sa ramana vesnic tanara, amabila, intelegatoare, modesta, creativa si corecta!
- Sa aiba cele trei perechi de ochi: cu o pereche sa vada in timp ce scrie la tabla sau citeste, cu alta sa vada tot ce se intampla in jurul lui, iar cu ultima, sa se poata uita la elev cand acesta este obraznic si trebuie sa-i spuna :
,,Te iert, altadata sa nu se mai intample !’’
- Sa poata preda cand copilul ii este bolnav acasa sau el insusi sufera de vreo boala.
Cand a auzit aceste raspunsuri, Dumnezeu le-a spus ingerilor:
- Acestei fiinte, care primeste atat de putin si da sau i se cere atat de mult, mai trebuie sa-i adaugam ceva.
-Ce ? au intrebat toti ingerii in cor.
Dumnezeu le-a raspuns:
- Lumina, multa lumina, pentru ca flacara invatatorului sa nu se stinga niciodata
Trimiteți un comentariu