Citeste viata Sfantului Profet (Proroc) Moise.
†
Sfantul Moise a trait cu 1500 de ani inainte de a se intrupa Hristos, traind la curtea lui Faraon. El ne-a lasat primele cinci carti ale Bibliei. Sfantul Profet Moise a fost alesul lui Dumnezeu care i-a eliberat pe israeliti din sclavia Egiptului. La varsta de 40 de ani, a fugit in Madian, langa Muntele Sinai, dupa ce a ucis un egiptean. Dupa 40 de ani ca pastor, Dumnezeu i-a poruncit sa-i scoata pe evrei din Egipt. Dumnezeu a pedepsit Egiptul de zece ori pentru ca Faraon nu a vrut, Faraon si armata lui au fost despartiti de toiagul lui Moise si inghititi de mare pentru ca evreii sa poata ajunge pe celalalt mal. Dupa inca 40 de ani, evreii au calatorit prin pustie, iar Moise a fost profetul si datatorul de legi. Sfantul Prooroc Moise a murit la varsta de 120 de ani si a fost inmormantat pe Muntele Nebo.
Biografia Sfantului Profet (Proroc) Moise.
Murind Iosif in pamantul Egiptului, neamul lui Iacov, tatal lui, nu dupa multe sute de ani s-a inmultit atata, incat tot pamantul acela s-a umplut de poporul israelit, iar la razboaie puteau sa fie dintr-insii cate sase sute de mii de barbati. Atunci imparatul Egiptului, temandu-se ca nu cumva, sfatuindu-se cu vrajmasii lor, sa piarda pe egipteni de pe pamant, a poruncit dregatorilor sai sa chinuiasca pe poporul lui Israel in toate chipurile si cu slujbele si cu bataile. Pentru ca din sudorile lor cele cu multa osteneala au zidit niste cetati nu atata pentru trebuinta, cat pentru marire desarta si pentru ca pana in sfarsit sa imputineze neamul evreilor. Insa pe cat ii chinuia si-i muncea mai mult, pe atata ei se inmulteau, pentru ca nu putea sa-i imputineze oamenii, pe acestia pe care Dumnezeu a voit a-i inmulti si a-i mari. Si desi imparatul poruncea moaselor egiptene ca pe tot pruncul evreiesc ce se nastea parte barbateasca sa-l ucida, moasele, temandu-se de Dumnezeu, pe partea barbateasca o cruta. Atunci imparatul a dat porunca in tot pamantul Egiptului, ca oricine va vedea prunc evreu, parte barbateasca, sa-l ia si sa-l arunce in rau.
In acea vreme era un om din semintia lui Levi, anume Avram, avand femeie din aceeasi semintie "anume Iohabeta". Acestia, mai inainte de acea vreme, au nascut un fiu, Aaron, si o fiica, Mariami.
In acea vreme singura si cumplita nenorocire, se ucideau pruncii, de parte barbateasca. Stiind porunca imparateasca, de a ucide pe toti pruncii neamului evreu, l-au ascuns pe el la dansii trei luni. Si de vreme ce nu mai puteau sa-l ascunda pe el, mama sa i-a facut un cosulet de papura, l-a uns cu rasina si cu smoala, a pus pruncul intr-insul si l-a asezat pe el in margine linga fluviul Nil. Si pazea sora lui de departe ca sa stie ce i se va intampla pruncului.
Dupa randuiala lui Dumnezeu s-a pogorat atunci fiica lui faraon ca sa se scalde in Nil, iar slujnicele ei umblau pe langa apa si vazand un cosuletul in margine, a trimis o slujnica de l-a luat. Deschizandu-l, a vazut un prunc frumos plangand in cos si fiindu-i mila de el fiicei lui faraon, a zis:
"Acesta este dintre pruncii evreiesti".
Vrand sa-l aiba pe el de fiu, a poruncit sa-i caute o doica. Deci, scrie Iosif Flavius, i s-au adus multe doici egiptene si n-a voit pruncul sa suga din pieptul lor. Atunci s-a apropiat Mariami de fiica lui faraon, careia ii si slujea, si i-a zis:
"Daca voiesti, stapana, sa-ti chem tie o femeie hranitoare de la evrei, ea va hrani pruncul".
Si i-a zis ei fiica lui faraon:
"Mergi si cheama!"
Si ducandu-se copilita, a chemat pe mama pruncului. Si a zis catre dansa fiica lui faraon:
"Pazeste-mi pruncul acesta si mi-l hraneste, iar eu iti voi plati tie".Deci a luat femeia pruncul pe maini si indata, cu dragoste, s-a alipit de dansa ca de mama sa, iar ea l-a hranit. Apoi, dupa ce a crescut pruncul, l-a dus pe el la fiica lui faraon, care il iubea foarte mult, fiindca pruncul era foarte frumos, si l-a rugat pe tatal sau ca sa-i fie ei in loc de fiu. Si i-a pus lui numele de Moise, zicand:
"Din apa l-am scos pe el"
pentru ca "Moise" in egipteana inseamna "apa".
Se scrie despre dansul in istorii vechi ca odata l-a dus pe el fiica lui faraon la tatal sau. Jucandu-se cu copilul, faraon a pus pe capul lui coroana cea imparateasca pe care era cioplit un idol mic. Iar pruncul, apucand coroana de pe cap, a aruncat-o la pamant si a calcat-o cu picioarele, lucru pe care l-a vazut imparatul si cei ce erau langa dansul. Un preot batran care avea instiintare de la vrajitori ca atunci cand se va naste povatuitorul poporului israelitean multe pedepse va lua Egiptul, l-a sfatuit pe faraon sa porunceasca sa ucida pe pruncul acela, ca nu cumva, crescand, sa aduca vreo primejdie asupra pamantului lor. Dar Domnul, vrand sa-Si implineasca voia Sa dupa randuiala, au grait altii impotriva, cum ca pruncul cel fara de rautate a facut aceasta din nestiinta.
Vrand sa ispiteasca stiinta si rautatea lui, adusera la dansul un carbune aprins pe care, luandu-l, l-a bagat in gura si si-a ars limba, pentru aceea era zabavnic la limba. Iar dupa ce a mai crescut, a pus langa dansul fiica lui faraon filosofi alesi egipteni ca sa-l invete toata intelepciunea. Si era copilul istet la minte, intrecand in putina vreme pe dascalii sai, fiind iubit imparatului si tuturor celor din palatele imparatesti. Iar cand a fost instiintat de neamul sau ca era evreu, a inceput a cunoaste pe unul Dumnezeu care este in ceruri Ziditorul a toata faptura, pe care evreii il cinsteau, iar de paginatatea egipteana se ingretosa.
Moise, devenise barbat desavarsit, atunci cand navalea etiopienii asupra Egiptului, a fost ales de toti egiptenii sa fie povatuitor ostilor, care au si batut pe etiopieni cu vitejia sa. Si pentru aceasta vitejie imparatul Egiptului, in loc sa-i arate dragoste, l-a urat pe el, pentru ca unii dintre jertfitorii egipteni prooroceau dupa magia lor ca acesta va sa aduca primejdii asupra Egiptului si sfatuiau pe imparat sa-l ucida. Ascultandu-i, imparatul a gandit sa ucida pe Moise, insa nu a facut aceasta degraba, nevrand sa mahneasca pe fiica sa, dar cauta pricina asupra lui si vreme potrivita.
In zilele acelea, iesind Moise la fratii sai, la fiii lui Israel si cunoscand durerea lor, a vazut pe un egiptean batand pe un evreu. Uitandu-se incoace si incolo, n-a vazut pe nimeni si, ucigand pe acel egiptean, l-a ascuns in nisip. Apoi, iesind a doua zi, a vazut doi barbati evrei batandu-se si a zis celui ce napastuia pe celalalt:
"Pentru ce-l bati tu pe aproapele tau?"
Iar el a zis:
"Cine te-a pus pe tine mai mare si judecator peste noi? Oare, voiesti sa ma ucizi si pe mine asa cum ai ucis ieri pe egipteanul acela?"
Si s-a temut Moise, auzind ca nu s-a tainuit uciderea cea facuta. Deci a auzit faraon de pricina aceasta si incerca sa-l ucida pe Moise. Si s-a dus Moise de la fata lui faraon si s-a salasluit in pamantul Madiamului, dar, ostenind pe cale, a sezut langa o fantana. Si iata sapte fiice ale lui Iotor, preotul Madiamului, pascand oile tatalui lor, venira la fantana si, scotand apa, turnau in jghiaburi ca sa adape oile.
Venind pastorii de la alte oi le izgoneau pe ele. Apoi, sculandu-se, Moise le-a aparat de acei pastori, le-a turnat lor apa si le-a adapat oile. De aceasta au spus fiicele tatalui lor Iotor, zicand: "Un om egiptean ne-a aparat pe noi de pastori si ne-a adapat oile noastre". Iar Iotor a primit pe Moise in casa sa si i-a dat lui de femeie pe Semfora, fiica sa, si cu dansa a nascut doi fii; pe cel dintai l-a numit Girsam, zicand "ca nemernic sunt in pamant strain"; iar pe celalalt l-a numit Eliazar, zicand "ca Dumnezeul parintelui meu este ajutatorul meu si m-a izbavit din mainile lui faraon".
Dupa trecerea a multe zile a murit imparatul Egiptului si au suspinat fiii lui Israel in Egipt de greutati si au strigat si s-a suit la Dumnezeu strigarea lor de impilare. A auzit Dumnezeu suspinul lor si si-a adus aminte de asezamantul Sau cel facut cu Avraam, cu Isaac si cu Iacob si, cautand Dumnezeu spre fiii lui Israel, a voit sa-i izbaveasca pe ei.
Iar Moise pastea oile lui Iotor, socrul sau, si mana oile la pasune si a mers in muntele Horeb. Aici i s-a aratat lui ingerul Domnului in vapaia focului din rug. Si vedea Moise ca rugul ardea cu foc si nu se mistuia si a zis:
"Trecand alaturea voi vedea aceasta mare vedenie".
Si l-a strigat Domnul din rug:
"Moise, Moise!"
Iar el a zis:
"Ce este, Doamne?"
Si i-a zis Domnul:
"Sa nu te apropii aici. Scoate-ti incaltamintele din picioarele tale, ca locul pe care stai tu este pamant sfant".
Si i-a zis lui:
"Eu sunt Dumnezeul tatalui tau, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Iacob. Am vazut chinuirea poporului Meu din Egipt si strigarea lor am auzit. Ca stiu durerea lor si M-am pogorat sa-i scot pe ei din mina Egiptului, sa-i iau din pamantul acela si sa-i duc pe ei in pamantul cel bun, in pamantul in care curge lapte si miere. Iar tu vino ca sa te trimit la faraon, imparatul Egiptului, si vei scoate pe poporul Meu, pe fiii lui Israel din pamantul Egiptului".A zis Moise catre Dumnezeu:
"Cine sunt eu ca sa merg la faraon si sa scot pe fiii lui Israel din pamantul Egiptului?"
Si mult se ruga lui Dumnezeu ca sa nu-l trimita pe el, "ca sunt slab in glas si zabavnic la limba". Dar Domnul i-a fagaduit ca va fi cu dansul; inca i-a fagaduit ca si pe Aaron, fratele lui, il va trimite cu dansul. Atunci Moise, mergand la Iotor, a cerut sa mearga in Egipt ca sa-si cerceteze fratii. Si i-a zis Iotor:
"Mergi sanatos".
Si s-a dus Moise in calea sa netemandu-se de nimic, ca imparatul acela care a vrut sa ucida pe Moise murise si toti cei ce cautau sufletul lui murisera. Si a iesit intru intampinarea lui Moise, dupa porunca lui Dumnezeu, Aaron Levitul si, intampinandu-se, s-au sarutat amandoi. Si a spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului. Apoi, intrand in Egipt, a adunat pe toti batranii fiilor lui Israel si le-au spus lor toate cuvintele acelea pe care le auzisera de la Domnul. Si facura semne inaintea poporului si le-a crezut poporul si s-au bucurat ca a cercetat Dumnezeu pe fiii lui Israel si a cautat spre necazul lor.
Dupa acestea au intrat Moise si Aaron la faraon si i-au zis lui:
"Acestea graieste Domnul Dumnezeul lui Israel: Da libertate poporului Meu, ca sa-Mi faca Mie praznic in pustie".
Si a zis faraon:
"Cine este Dumnezeul lui Israel al carui glas sa-l ascult? Nu stiu pe Domnul acela si pe Israel nu-l voi elibera".
Si a poruncit ca pe poporul evreilor sa-l chinuiasca cu mai multa slujba, dandu-le si multe batai ca sed fara lucru de aceea vorbesc, ca sa mearga sa jertfeasca dumnezeului lor. Atunci poporul fiind chinuit mai cu amar, striga asupra lui Moise si a lui Aaron:
"Sa vada Dumnezeu si sa va judece pe voi, ca ati facut urat duhul nostru inaintea lui faraon si inaintea slugilor lui, ca sa dati sabie in mana lui sa ne ucida pe noi".
Iar Moise, intarindu-se de Dumnezeu, a intrat iar cu Aaron la faraon, zicand:
"Domnul Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine, graind: - Libereaza pe poporul Meu!"
Iar ca sa inteleaga faraon ca sunt trimisi de la Dumnezeu, incepura a face semne. Si a aruncat Aaron toiagul inaintea slugilor lui si s-a facut sarpe. Deci a chemat faraon pe inteleptii Egiptului si pe vrajitori si facura si vrajitorii Egiptului cu toiegele lor asemenea si a aruncat fiecare toiagul sau si s-au facut sarpe; si a inghitit toiagul lui Aaron toiegele acelora. Si s-a invartosat inima lui faraon si nu i-a ascultat, precum le-a grait lor Domnul si n-a voit sa elibereze poporul pentru ca s-a impietrit inima lui. Atunci, dupa porunca lui Dumnezeu, a inceput a aduce pedepse asupra pamantului Egiptului.
Prima pedeapsa...
Cea dintai pedeapsa a fost aceasta: Luand Aaron toiagul sau a lovit apa raului inaintea lui faraon si inaintea slugilor lui si s-a prefacut toata apa raului in sange si pestii cei din rau au murit si s-a imputit raul si nu puteau egiptenii sa bea apa din el.
A doua pedeapsa...
A doua pedeapsa au fost broastele.
A intins Aaron mana spre apele Egiptului si a scos broaste care au intrat prin case si prin odaile cele de culcat, pe asternuturi si in casele slugilor lor, ale poporului lor, in aluat si in cuptor, la imparat, la slugile lui si la oamenii lui au intrat broastele. Si a scos pamantul lor broaste care, dupa porunca lui Moise, au fost omorate si egiptenii le-au adunat gramezi, gramezi si s-a imputit tot pamantul Egiptului de broastele care murisera si putrezisera.
A treia pedeapsa...
A treia pedeapsa au fost tintarii care au intepat pe oameni si pe dobitoace si au intrat la faraon, in casele lui si la robii lui si tot nisipul era plin de musita in tot pamantul Egiptului.
A patra pedeapsa...
A patra pedeapsa au fost muste cainesti.
A cincea pedeapsa...
A cincea pedeapsa, moarte foarte mare in toate dobitoacele pamantului Egiptului.
A sasea pedeapsa...
A sasea pedeapsa, bubele cele cu puroi, care se iveau la oameni si la dobitoace.
A saptea pedeapsa...
A saptea pedeapsa, grindina si foc arzator cu piatra; si a ucis piatra in tot pamantul Egiptului de la om pana la dobitoc si toata iarba si toti copacii cei din campii i-au sfaramat piatra.
A opta pedeapsa...
A opta pedeapsa erau lacustele si omizile care au mancat tot rodul pamantului Egiptului.
A noua pedeapsa...
A noua pedeapsa a fost intuneric in tot pamantul Egiptului trei zile, intuneric pe care nu putea focul sa-l lumineze si nimeni nu l-a vazut pe fratele sau trei zile si nu s-a sculat nimeni de pe patul sau trei zile.
A zecea pedeapsa...
A zecea si cea mai de pe urma pedeapsa a fost moartea celor intai nascuti ai Egiptului.
Toate pedepsele acestea se aduceau asupra lor de la Dumnezeu prin Moise si prin Aaron, dar nici una din ele nu a vatamat pe evrei, ci numai pe egipteni, pentru ca nu voia faraon sa elibereze poporul lui Dumnezeu. Desi de multe ori fagaduia sa-l libereze, inspaimintindu-se de pedepse, cand slabeau acestea, indata se invartosa inima lui si nu-i libera, pana la a zecea pedeapsa. Dar mai inainte de a zecea pedeapsa, precum le-a poruncit lor Moise, au cerut fiii lui Israel de la egipteni vase de argint si de aur si haine de mult pret, cate au putut sa duca cu dansii; si a facut Moise poporului Pasca, invatandu-i pe ei cum trebuia sa manance mieluselul cu al carui sange se ungeau pragurile usilor lor. Si in miezul noptii Domnul a ucis pe tot cel intai nascut in pamintul Egiptului, de la intaiul nascut al lui faraon, cel ce sedea pe scaun, pana la intaiul nascut al roabei celei din groapa si pana la tot intaiul nascut al dobitoacelor, iar ale evreilor toate erau intregi.
Deci s-a sculat faraon noaptea si toti robii lui si toti egiptenii; si a fost tipet mare in tot pamantul Egiptului, ca nu era casa in care sa nu fie mort. Si a chemat faraon pe Moise si pe Aaron noaptea, si le-a zis:
"Sculati-va si va duceti de la poporul meu si fiii lui Israel. Sa mergeti si sa slujiti Domnului Dumnezeului vostru precum ziceti. Si oile si dobitoacele voastre, luandu-le, duceti-va!"
Deci au iesit israelitii, luandu-si faina mai inainte de dospirea aluatului, ca n-au putut sa-si gateasca hrana de cale din cauza grabei egiptenilor care ii si rugau, ii si sileau pe dansii sa se duca mai curind. Si iesira cu argint si cu aur si cu bogatie multa si nemernici multi au iesit cu dansii si oi si boi si dobitoace foarte multe. Si erau barbati pedestri ca la sase sute de mii, afara de copiii cei de casa, si de batranii care mergeau cu dansii. Inca a luat Moise si oasele lui Iosif cu sine. Pentru ca Iosif, murind in Egipt si vazand inainte cu duh proorocesc ceea ce era sa fie, a jurat pe fiii lui Israel cu juramant, zicand:
"In cercetarea cu care va va cerceta Dumnezeu pe voi, sa ridicati si oasele mele de aici cu voi".
Ducandu-se evreii din pamantul Egiptului, Dumnezeu era cu dansii si ii povatuia ziua cu stalp de nor, care le arata lor calea, iar noaptea cu stalp de foc, care ii lumina si n-a lipsit stalpul cel de nor ziua si cel de foc noaptea inaintea intregului popor.
Imparatul Egiptului, instiintatca a plecat poporul, s-a intors inima lui faraon si a slugilor lui asupra poporului israelit si a zis:
"De ce am facut aceasta, liberand pe fiii lui Israel, ca sa nu ne slujeasca noua?"
Deci a inhamat faraon la carutele sale si a adunat cu sine tot poporul, a luat sase sute de carute alese, toti caii Egiptului si voievozi peste tot si a alergat in urma fiilor lui Israel si i-a ajuns pe ei cand erau asezati langa mare. Dar n-au putut sa navaleasca peste dansii, pentru ca ingerul lui Dumnezeu, care mergea inaintea pilcurilor fiilor lui Israel, a mers dinapoia lor si s-a luat si stalpul cel de foc de la fata lor si a stat dinapoia lor si a intrat intre tabara egiptenilor si intre tabara fiilor lui Israel si au stat si s-a facut intuneric si ceata si a venit noaptea intru care si-a intins Moise mana sa cu toiagul spre mare si a lovit Domnul marea toata noaptea cu vant puternic dinspre austru si a facut marea uscata si s-a despartit apa.
Si au intrat fiii lui Israel in mijlocul marii pe uscat si s-a facut apa ca un zid de piatra si ca un zid de stanca. Iar egiptenii alergara si venira in urma lor pe aceeasi cale, in mijlocul marii, toti caii lui faraon si carele si calaretii. Moise, dupa ce a trecut poporul, a stat pe tarmuri si iar si-a intins mana spre mare si s-a asezat apa dinspre zid la loc. Iar egiptenii fugeau pe sub apa si i-a pierdut Dumnezeu pe egipteni in mijlocul marii, caci intorcandu-se apa, a acoperit carutele si calaretii si toata puterea lui faraon si nu a ramas dintr-insii nici unul, iar fiii lui Israel au trecut pe uscat prin mijlocul marii. Si i-a izbavit Domnul pe fiii lui Israel in ziua aceea din mainile egiptenilor si au vazut fiii lui Israel pe egipteni morti pe marginea marii pentru ca i-au aruncat marea din sine. Si s-a temut poporul de Domnul si a crezut in Dumnezeu si lui Moise, placutul Lui.
Atunci au cantat Moise si fiii lui Israel cantarea aceasta Domnului, bucurandu-se si dantuind pentru biruinta ce s-a facut cu mana inalta asupra egiptenilor:
"Sa cantam Domnului ca cu slava S-a preamarit, pe cal si pe calaret l-au aruncat in mare".
Moise a luat pe fiii lui Israel de la Marea Rosie si i-a dus in pustiul Sur si au mers trei zile prin pustie si nu au aflat apa sa bea. Si au mers la Mera si nu puteau sa bea apa din Mera, ca era amara; si poporul cartea asupra lui Moise, zicand: "Ce vom bea?" Si Moise a strigat catre Domnul si Domnul i-a aratat lui un lemn pe care l-a bagat in apa si s-a indulcit apa si au baut dintr-insa.
Asa a calauzit Moise poporul israelit prin pustietati felurite patruzeci de ani, mijlocindu-le lor toate bunatatile de la Dumnezeu. Cand au cartit pentru bucate, aducandu-si aminte de bunatatile din Egipt, el a rugat pe Dumnezeu si le-a plouat mana sa manance si le-a trimis Mana Cereasca pana s-au saturat.
Cand au cartit pentru bautura, el le-a scos apa din piatra: a lovit piatra si a curs apa. Cand a tabarat asupra lor Amalic, el a cerut de la Dumnezeu biruinta supra lui Amalic. Caci isi ridica mainile la rugaciune si biruia Israel pe Amalic, pe care, pana in sfarsit l-a taiat cu sabia. Si de cate ori au maniat pe Dumnezeu in pustie, Moise L-a rugat pe Domnul pentru dansii si i-ar fi pierdut pe ei, de nu ar fi stat Moise, cel ales al Lui, cu inima zdrobita inaintea Lui, ca sa intoarca mania Domnului sa nu-i piarda pe ei. Le-a dat lor si lege scrisa pe lespezi de piatra, pe care le-a luat Moise, in munte, de la Dumnezeu, dupa ce postise patruzeci de zile si patruzeci de nopti. Si a grait Domnul catre dansul fata catre fata, ca si cum ar grai cineva catre prietenul sau.
Si a facut cortul marturiei din acoperaminte frumoase, de culori rosii mohorate si de vison si chivotul legii, ferecat cu aur, in care a pus nastrapa cea de aur care avea mana si toiagul lui Aaron ce a infrunzit si Tablele Legii. Iar deasupra chivotului a pus doi heruvimi de aur si a asezat toate cele spre jertfa si spre arderea cea de tot. Le-a pus lor preoti si diaconi, invatandu-i pe ei randuiala jertfei. Le-a asezat lor praznice si luni noi, invatandu-i pe dansii judecatile si indreptarile.
Dupa ce le-a asezat randuiala cea duhovniceasca, s-a ingrijit si de cea pamanteasca. A ales barbati puternici din tot Israelul si i-a facut pe ei mai mari peste o mie si peste o suta si peste cincizeci si peste zece si logofeti de scrisori care judecau poporul in toate timpurile. Iar toate pricinile cele greu de dezlegat, le aratau lui Moise. Aceasta a facut-o dupa sfatul lui Iotor, socrul sau, care impreuna cu Semfora, femeia lui Moise, cu averile lui si cu cei doi fii ai lui, venise la dansul din pamantul Madiamului, in pustie, auzind despre dansul, despre toate cate a facut Domnul cu el. Moise, primindu-l cu dragoste si ospatandu-l, i-a dat voie a merge cu pace la locul sau.
Multe semne si minuni a facut robul lui Dumnezeu Moise si a dat sfaturi si a purtat de grija poporului israelit. Despre acestea toate se scrie in cartile lui - Iesirea, Leviticul, Numeri, si in A doua Lege. In aceste carti se cuprind, cu de-amanuntul, viata lui si ostenelile pe care le-a suferit, povatuind si indreptand pe fiii lui Israel. Apoi, sosindu-i sfarsitul, Domnul i-a vestit inainte mutarea lui din trup, zicand:
"Sa te sui in muntele Avarim, care este in pamintul lui Moab, in preajma Ierihonului, si sa vezi pamantul lui Canaan, pe care Eu il voi da fiilor lui Israel, spre stapanire si sa te sfarsesti acolo".
Mai inainte de sfarsitul sau, Moise a binecuvantat pe fiii lui Israel, pe fiecare semintie deosebit, proorocindu-le cele viitoare. Dupa aceasta s-a suit in muntele in care i s-a poruncit sa se suie, cel din care i-a aratat lui Domnul tot pamantul Galaadului pana la Dan si tot pamantul Neftalimului si tot pamantul lui Efrem si al lui Manasi si tot pamantul Iudeei pana la marea cea mai de pe urma. Si pustia si satele cele dimprejurul Ierihonului, cetatea Finicienilor pana la Sigor. Si a zis Domnul catre Moise:
"Acesta este pamantul pe care m-am jurat lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov, zicand: Semintiei voastre il voi da pe el si l-am aratat pe el ochilor tai, insa acolo nu vei intra".
Troparul Sfantului Prooroc Moise
Suindu-te catre inaltimea bunatatilor, Sfinte Proorocule Moise, te-ai invrednicit a vedea Stralucirea lui Dumnezeu, primind tablele cele date de Dumnezeu; si purtand intru tine darul insemnarilor, te-ai facut cinstita lauda proorocilor si mare taina a dreptei credinte.
Rugaciune catre Sfantul Proroc Moise |Canon
Troparul Sfantului Proroc Moise, glasul al 2-lea:
A prorocului Tau, Moise, pomenire, Doamne, praznuind, printr-insul Te rugam, mantuieste sufletele noastre.
Troparul Sfantului Proroc Moise, glasul al 2-lea:
Suindu-te catre inaltimea bunatatilor, Sfinte Prorocule Moise, te-ai invrednicit a vedea Stralucirea lui Dumnezeu, primind tablele cele date de Dumnezeu; si purtand intru tine darul insemnarilor, te-ai facut cinstita lauda prorocilor si mare taina a dreptei credinte.
Cantarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Noianul cel rosu al marii...
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dintre proroci mai intai sa fie laudat Moise, ca unul care intaiul a vorbit cu Dumnezeu fata catre fata, nu intru naluciri de insemnari, ci ca in chip de trup vazandu-L pe Dansul.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca pe un Dumnezeiesc povatuitor al poporului si mantuitor al neamului tau Israel, te-a dat pe tine Dumnezeu, Sfinte Prorocule Moise, vazatorule de Dumnezeu, precum a fagaduit parintelui tau, celui ce prin ungerea fagaduintei i s-a vestit mai inainte nasterea ta.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Avutie de intelepciune te-a aflat pe tine bunatatile cele mai alese, ascunse in mintea lui Dumnezeu ca intr-o racla vazatorule de Dumnezeu, Moise. Pentru aceea, te-a crescut pe tine fiica imparatului si Pronia cea Dumnezeiasca.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Lepadatu-te-ai, prealaudate, ca un vazator de Dumnezeu, din pruncie, de orice san si fiind hranit cu laptele cel curat al maicii tale, insemnai foarte aievea vrednicia ta cea preaaleasa, de apropierea cea catre Dumnezeu.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).
Inspaimantatu-s-a Moise vazand intai vedere minunata, impletire straina de rug si de vapaie, care insemna mai inainte pe Dumnezeu Cel fara stricaciune din Fecioara Maica, pe Care L-a vazut cu Trup trecand, la mijloc, anii.
Cantarea a 3-a. Irmos: Arcul celor puternici...
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu totul te-ai umplut de cunostinta cea negraita, vazatorule de Dumnezeu, ca Duhul cel Preasfant prin inger te-a invatat pe tine stiinta celor mai dinainte.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Purtand luminat Dumnezeiestile Raze, ca semnele cele Dumnezeiesti ai inspaimantat Egiptul, minunat prefacand firea elementelor, preaintelepte.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Chipul tau cel frumos stralucea, fericite, cu Lumina Dumnezeiestii Raze; pentru aceasta, pe toti i-ai tras catre Dumnezeiasca Frumusete.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).
Veselitu-te-ai la fata, preaintelepte, incredintandu-te de priceperea vederii celei infricosatoare: dar ai fost oprit de Glasul Domnului, Cel Ce S-a nascut din Fecioara cu Trup.
Irmosul:
Arcul celor puternici a slabit si cei neputinciosi s-au incins cu putere; pentru aceasta, s-a intarit intru Domnul inima mea.
Cantarea a 4-a. Irmos: Vazandu-Te Biserica Inaltat...
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Gangavia limbii si a glasului tau schimbandu-se prin Dumnezeiasca randuiala, vazatorule de Dumnezeu, te-ai aratat slujitor al Tainelor cele infricosatoare ale lui Dumnezeu si cu rani ai lovit Egiptul.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Marindu-te pe tine cu credinta, ca pe un datator de Lege invataturilor lui Dumnezeu cele preamarite si cu anevoie a se pricepe, strigam: vazatorule de Dumnezeu Moise, fa-ne noua binevoitoare Dumnezeiasca Putere.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cele intai nascute ale Egiptului le-ai ucis, precum si Hristos a omorat taria diavoleasca; ca cele ce lucrai tu, cu adevarat erau insemnare a celor viitoare, pururea pomenite.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).
Auzind Moise pe Dumnezeu strigandu-l din vapaie si din rug: nu te apropia, ca locul este sfant! Cu cuviinta a scris mai inainte ca va sa Se nasca Hristos cu Trup din Fecioara Curata.
Cantarea a 5-a. Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea...
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Lovit-ai Marea Rosie cu toiagul tau, o, vazatorule de Dumnezeu si ai aratat puterea lui Dumnezeu si ai insemnat intr-insa taria Dumnezeiestii Cruci.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
O, ce indrazneala cu dragoste! O, ce dovedire de suflet curat! Ca ai ras catre Dumnezeu, vazatorule de Dumnezeu: de ma cunosti pe mine, mai mult decat pe toti, arata-Te mie de fata.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind acoperit cu piatra, nu ai vazut Chipul lui Dumnezeu, ca Cel Ce este ascuns; ci numai spatele care inchipuieste Intruparea Cuvantului, pe care ai cunoscut-o, vazatorule de Dumnezeu.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Prin rugaciune, a plouat mana in loc de apa odinioara Moise, vazatorule de Dumnezeu si a hranit cu prepelite pe Israel.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).
Intrat-ai aievea in nor si ai aflat cele negraite, o, vazatorul de Dumnezeu, ca avea sa Se nasca din Fecioara, Dumnezeu cu Trup pe pamant.
Cantarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Tie cu glas...
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Avand oaste tare a Dumnezeului lui Israel, ai surpat sapte neamuri ale rautatii canaaneilor, dand pamantul lor poporului tau intru mostenire.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
In chip de negrait intrand, Moise, in norul cel Dumnezeiesc, ai luat Tablele Legii, cele scrise cu Degetul lui Dumnezeu; caci E1 era Cel Ce te chema pe tine, fiind tu ca o sluga mare a Lui.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Stand de fata Dumnezeu a ascultat lui Moise, vazatorul de Dumnezeu, pentru ca sa-L arate inaintea poporului infricosator tainuitor al maririi Sale.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Ca unii ce suntem fii dupa Legea darului, primim binecuvantarea, laudandu-te pe tine, Fericite Prorocule Moise, de Dumnezeu vazatorule.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).
Din descoperire Dumnezeiasca, te insemneaza mai inainte pe tine laudatul Moise, ca un Sicriu, Nascatoare de Dumnezeu, acoperit cu aur peste tot, cu stralucirile Duhului intru marirea lui Dumnezeu.
Irmosul:
Jertfi-voi Tie cu glas de lauda, Doamne, Biserica striga catre Tine, de sangele demonilor curatindu-se cu sangele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC, glasul al 2-lea:
Ceata prorocilor impreuna cu Moise si cu Aaron, cu veselie se veseleste astazi, caci s-a implinit sfarsitul prorociei lor asupra noastra. Astazi straluceste Crucea, prin care ne-ai mantuit pe noi, Hristoase Dumnezeule. Cu ale caror rugaciuni miluieste-ne pe noi.
Cantarea a 7-a. Irmos: Tinerii lui Avraam...
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
In vedenii Dumnezeiesti si de taina, Dumnezeiesc zugrav facandu-te, toata inchipuirea cea inteleapta a cortului, prin cuvinte mestesugind-o, lucrarea ai dat-o lui Veseleil mai marelui mester, o, Prorocule Moise.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Indraznind Core de demult sa preoteasca impotriva ta, s-a vazut pogorandu-se in iad de viu, iar Dumnezeu, tie, Sfinte Prorocule Moise, ti-a pazit cinstea imparatiei si a preotiei.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Aratatu-s-a Mihail, Cerescul Voievod, impreuna cu tine fiind capetenie a neamului lui Israel de demult, Moise si Dumnezeiesc pazitor trupului tau, ca pe incepatorul rautatii, fiind impotrivitor, l-a rusinat.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).
Pe tine, Dumnezeiescul toiag al lui Aaron ce a odraslit, te-a inchipuit, Nascatoare de Dum nezeu, Dezlegarea tuturor pacatelor; ca pamantenilor Curatire te-ai facut si Izbavire de infricosatoarea ingrozire a lui Dumnezeu spre noi.
Cantarea a 8-a. Irmos: Mainile intinzandu-si...
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Sluga lui Dumnezeu cu dreptate te-ai numit si te-ai facut cu faptele ca un bland. Pentru aceea, ti s-a aratat tie Domnul, mai mult decat tuturor prorocilor, Moise si purtator de Dumnezeu facandu-te, te-a invatat a canta cu credinta: Binecuvantati, toate lucrurile Domnului, pe Domnul si-L preainaltati intru toti vecii.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un tainic al lui Dumnezeu si slujitor si imparat lui Israel aratandu-te Moise, vazatorule de Dumnezeu, ai propovaduit ca va sa vina Hristos cu Trup, scriind mai inainte infricosatoarea si Dumnezeiasca Lui venire catre oameni; Caruia aievea te-ai aratat si inchipuire insufletita Lui si proroc credincios.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu cuvant de prorocie si cu Lege de porunca conducand poporul cu credinta, cu semne si cu aratari de minuni l-ai indreptat, fiind de Dumnezeu ales stapan, vazatorule de Dumnezeu; pentru aceea, te-ai adaugat catre parintii tai cu marire.
Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Domnul.
Suindu-te in munte ca in cer, cu porunca Dumnezeiasca, ai vazut cu duhul pamantul celor blanzi, preaintelepte; iar cu simtirea ai privit desfatarea fagaduintei si mutandu-te de la pamant, din randuiala Dumnezeiasca ti s-a ascuns trupul tau.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).
Nimeni nu s-a numit vazator de Dumnezeu mai inainte de tine, Prorocule Moise, Marite, sluga a lui Hristos; ca ai vazut toate inchipuirile Fecioarei, care insemnau mai inainte Dumnezeiasca ei nastere; caci in vapaia rugului ai vazut Chipul Cel Nevazut.
Irmosul:
Sa laudam, sa binecuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainaltandu-L pe Dansul intru toti vecii.
Mainile intinzandu-si Daniel, gurile leilor cele deschise in groapa le-a incuiat; si puterea focului au stins, cu buna fapta incingandu-se, tinerii cei iubitori de dreapta credinta, strigand: Binecuvantati, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Cantarea a 9-a. Irmos: Hristos, Piatra Cea Netaiata...
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Facutu-te-ai insuti vazator Domnului, de Dumnezeu vazatorule; si dupa moarte nu prin semne intunecoase ai vazut pe Hristos nu ca mai inainte in piatra, ci cu Trup omenesc, Care stralucea cu Lumina Dumnezeirii.
Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Muntele Tabor a fost marit cu mult mai mult decat Sinai; caci acolo Moise din morti si Tesviteanul, din latura celor vii, vedeau impreuna cu Apostolii, ca pe un Dumnezeu Adevarat, pe Hristos, Schimbandu-Se la Fata.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cu rugaciunea ta cea milostiva si cu indrazneala rugaciunilor tale, Moise, vazatorule de Dumnezeu, mantuieste de toata stricaciunea plinirea crestinilor care te lauda pe tine, precum ai izbavit pe Israel din primejdii, din nevoi si din rautati.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).
Nastrapa de aur si Lespede si Dumnezeiasca Masa insemnan-du-te mai inainte Moise, Fecioara, luminat arata ca avea sa Se nasca Dumnezeu din tine; pe Care vazandu-L cu trup, cu credinta plinim lauda ta.
Irmosul:
Hristos, Piatra Cea Netaiata de mana, Cea din capul unghiului, din tine Muntele cel Netaiat, Fecioara, S-a taiat, adunand firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Aratatu-Te-ai astazi...
Stiindu-te ca pe unul ce esti mai intai decat toti prorocii, cu credinta te laudam credinciosii; caci intai tu ai vazut pe Dumnezeu, pe cat era prin putinta oamenilor a-L vedea.
SEDELNA Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Aratatu-Te-ai astazi...
Pe Sprijinitoarea cea fierbinte a celor din nevoi, pe Ajutoarea noastra si catre Dumnezeu Impaciuitoarea, prin care ne-am mantuit din stricaciune, pe Nascatoarea de Dumnezeu, credinciosii sa o fericim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu