Pazirea poruncilor lui DUMNEZEU

Si L-a intrebat un dregator, zicand: 

- Bunule Invatator, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci? 

Iar Iisus i-a zis: 

Pentru ce Ma numesti bun? Nimeni nu este bun, decat unul Dumnezeu. Stii poruncile: Sa nu savarsesti adulter, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta. 

Iar el a zis: Toate acestea le-am pazit din tineretile mele. 

Auzind Iisus i-a zis:

Inca una iti lipseste: Vinde toate cate ai si le imparte saracilor si vei avea comoara in ceruri; si vino de urmeaza Mie. 

Iar el, auzind acestea, s-a intristat, caci era foarte bogat. Si vazandu-l intristat, Iisus a zis: 

Cat de greu vor intra cei ce au averi in imparatia lui Dumnezeu! Ca mai lesne este a trece camila prin urechile acului decat sa intre bogatul in imparatia lui Dumnezeu. 

Zis-au cei ce ascultau: 

Si cine poate sa se mantuiasca?

 Iar El a zis:  

Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu.

(Luca 18, 18-27)

Poruncile Domnului ne invata sa folosim cu buna judecata lucrurile de mijloc (cunostinta si adanca intelegere "a ratiunilor divine din natura si Scriptura"). Caci intrebuintarea cu buna judecata a celor de mijloc curateste starea sufletului, iar starea curata naste puterea de discernamant (dreapta socoteala). Puterea de discernamant, la randul ei, naste nepatimirea, din care se naste dragostea desavarsita.

"Lucrand cu rabdare, prin infranare cuprinzatoare si prin cerere staruitoare si pazind prin dispretuire de sine si prin smerenie desavarsita cele infaptuite, asteapta dupa acestea, la vreme bine randuita, harul nepatimirii, ca pe un liman de odihna, dupa multa furtuna si tulburare". (Sfantul Teognost)

"Pe cand neimpatimirea trupului, care se dobandeste prin retragerea in singuratate, este deseori tulburata prin apropierea de lume, cea nascuta din ascultare ramane pretutindenea ferma si neclatinata.” (Sfantul Ioan Scararul)

"Poruncile Domnului ne invata sa folosim cu buna judecata lucrurile de mijloc (cunostinta si adanca intelegere «a ratiunilor divine din natura si Scriptura»). Caci intrebuintarea cu buna judecata a celor de mijloc curateste starea sufletului, iar starea curata naste puterea de discernamant (dreapta socoteala). Puterea de discernamant, la randul ei, naste nepatimirea, din care se naste dragostea desavarsita".(Sfantul Maxim Marturisitorul)

"In fapt, pazirea poruncilor lui Dumnezeu naste nepatimirea". (Sfantul Talasie Libianul)

sursa: doxologia.ro

 Fericirile, talcuite pe intelesul tuturor

†

 Domnul Iisus spune: "Eu vreau, sa va fac fericiti, nu va impun niste lucruri care sa va transforme in sclavii", in aceasta lectie cuprinde cele noua fericirii: 

 👇

   Fericirile sunt cele noua proclamatii ale Mantuitorului din cuprinsul Predicii de pe munte care instituie o noua viziune asupra istoriei. Ele au fost rostite in Galileea, unei mari multimi de oameni si sunt de fapt o replica vesnica, venita de la Insusi Fiul lui Dumnezeu, a Decalogului Legii Vechi. El sunt expuse de Sfantul Evanghelist Matei (cap. 5) si mai sumar de catre Sfantul Luca.

Citat SOCRATE

Nu ma refer la fericirile pamantesti, iluzorii, trecatoare, dupa care, ca dupa o umbra, alergam zadarnic toata viata, ci ale fericirii adevarate, depline si vesnice, al carei inceput l-a dezvaluit Insusi Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru toti crestinii in predica Sa de pe munte.

 Ferice de acela care este vorbit de rau si el iubeste, totusi!

†

Fiindca un duh salbaticit si indaratnic spune ca nu se poate atata iubire, Hristos Dumnezeul nostru raspunde fara menajamente:

 Indrazniti! Voua care aveti fire omeneasca, "Porunca noua va dau: Sa va iubiti unii pe altii! Asa cum v’am iubit Eu pe voi, asa si voi sa va iubiti unii pe altii. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, de veti avea iubire unii pentru altii" (Ioan. Cap13, ver.34-35)... De n'as fi facut ce ati putea face, nu va puteam porunci.

In iubire ne eliberam de toate prejudecatile, de toate petele negre de pe suflarea sufletului nostru, ne eliberam de izolarea totala fata de cei randuiti de Pronia Cereasca sa fim cu drag impreuna. Ferice de acela care este vorbit de rau
si el iubeste, totusi!

Arhimandritul Arsenie Papacioc