Termenii specifici folositi de Biserica in perioada Postului Mare

†

   In aceasta perioada liturgica speciala a Postului Mare, termenii specifici folositi de Biserica sunt adesea superficial sau nu sunt intelesi deloc.

 Iata cei mai des intalniti termeni auziti in biserica in timpul Postului Mare si explicatiile lor:

⏩   Acatistul Bunei Vestiri, cel mai vechi acatist, este, ca forma imnografica, prima creatie a genului. Slujba Imnului Acatist al Bunei Vestiri sau Denia Acatistului Bunei Vestiri este oficiata, vineri seara, in saptamana a 5-a din Postul Sfintelor Pasti. Acatistul cuprinde 24 de strofe, avand 13 condace si 12 icoase.

Acatist, e – (gr. ἀκάθιστος, ὁ — akathistos = care nu e asezat, care sta in picioare, de aici ὕμνος, ὁ ἀκάθιστος — imnos akathistos = imne care se canta stand in picioare) imne, rugaciuni de laude si preamarire aduse Mantuitorului, Maicii Domnului si altor sfinti, prin care se cere ocrotire si ajutor pentru cei ce se roaga.

⏩   Aliluia

Aliluia – provine din limba ebraica si inseamna 

Lauda-ti pe Domnul. 

In Vechiul Testament era o cantare de bucurie foarte des intalnita in rugaciuni si servicii religioase si s-a transmis si in cultul Bisericii.

„Aliluia” este o forma solemna de a incheia cantarea religioasa si arata ca toate se fac spre slava (lauda) lui Dumnezeu.

⏩   Bogdaprosti

Bogdaprosti – provine din limba slava si poate fi tradus in mai multe forme, apropiate una de cealalta: 

Dumnezeu sa(-ti) ierte pacatele!

Dumnezeu sa-i ierte pe cei raposati!

Sa fie bine primit!

Sa primeasca Dumnezeu!

 Cuvantul „bogdaprosti” trimite cu gandul la iubirea lui Dumnezeu si e o forma de recunostinta pe care o aratam pentru cei care ofera o milostenie pentru sufletul cuiva, chemandu-L pe Dumnezeu ca martor la respectivul act de milostenie si rugandu-L totodata sa il rasplateasca.

⏩   Canonul Mare

Canonul Mare sau Canonul Sfantului Andrei Criteanul este un canon de pocainta, un imn liturgic lung alcatuit din 9 cantari, compuse, la randul lor, din peste 250 stihiri scurte de pocainta, ritmate de invocatia: 

„Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma!”

Cerere care aminteste de rugaciunea vamesului din prima duminica a perioadei Triodului.

Canonul Sfantului Andrei Criteanul se citeste pe frag­mente in prima saptamana a Postului Sfintelor Pasti in zilele de luni, marti, miercuri si joi, in cadrul Slujbei Pavecernitei; iar in intregime se citeste la Denia de joi din saptamana a 5-a a Postului Sfintelor Pasti, la Utrenie.

⏩   Denie

Denie – provine din slavona – bdenie si inseamna priveghere sau slujba nocturna. Denia este Utrenia de a doua zi si se oficiaza seara, in ajun.

Prin caracterul si continutul lor, deniile sunt slujbe unicat in cultul divin ortodox si se oficiaza seara, in ajun, in urmatoarele zile din Postul Mare: miercuri si vineri din saptamana a cincea, precum si in toate zilele de rand din Saptamana Patimilor.

⏩  Dezlegare

Permisiune privitoare la consumul anumitor alimente, care nu sunt permise in perioada postului. Exemplu: Dezlegare la untdelemn si vin, Dezlegare la peste.

⏩  Florii

Floriile, Duminica Floriilor sau Duminica Stalparilor, este prima sarbatoare imparateasca din cursul anului bisericesc cu data schimbatoare, fiind legata de data Pastelui.

In a 6-a duminica din Postul Mare se aminteste intrarea triumfala a Mantuitorului in Ierusalim, inainte de Patimile Sale. Sarbatoarea de origine ierusalimiteana, este mentionata abia in sec. IV de pelerina Egeria sau Eutheria, care a asistat la sarbatorirea acestei zile in Ierusalim si descrie cum era oficiata suljba.

Se mai numea si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez. Egeria arata obiceiul de a se imparti in biserici ramuri de salcie, care se binecuvantau de preoti, obicei ramas pana azi in bisericile crestine, in amintirea ramurilor de finic si maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul.

Crestinii poarta ramuri verzi si in amintirea biruintei vietii impotriva mortii, prin invierea lui Lazar de catre Hristos, in sambata Floriilor.

⏩  Golgota

Golgota este numele evreiesc al dealului sau stancii pe care a fost rastignit Iisus Hristos. Este numit si Locul Capatanii, datorita faptului ca stanca seamana cu un cap de om.

⏩  Icos

Icos (gr. ὀικοσ – oikos = casa) este una dintre cele doua strofe ale vechilor condace, asezate astazi la sfarsitul odei a sasea, uneori al odei a treia din canoanele slujbelor bisericesti.

⏩  Infranare

Infranare – actiunea de a (se) infrana, retinere, abtinere, cumpatare. Se refera la abstinenta, faptul de a-si impune anumite restrictii, abtinere de la excese.

⏩  Liturghia Darurilor inainte sfintite

Slujba cunoscuta sub numele de Liturghia Darurilor inainte sfintite este de fapt un ritual de impartasanie dezvoltat prin imbinarea slujbei Vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii. Cu toate ca nu se aduce jertfa cea fara de sange si nu se sfintesc darurile de paine si vin, ea poarta denumirea de Liturghie deoarece in cadrul ei are loc impartasirea cu Sfintele Taine.

Este o slujba specifica Postului Mare si poate fi oficiata in zilele de peste saptamana, cu exceptia zilelor aliturgice, a sarbatorii Bunei Vestiri si a Joii si Sambetei Mari.

⏩  Metanie

Metania (μετάνοια, ἡ – pocainta, indreptare, cainta) este un gest ritual care insoteste rugaciunea, o ingenunchere si o ridicare (alternate) insotite de semnul crucii (inchinare) si de adanca plecaciune pana la pamant. Simbolic, metania, ca si simpla ingenunchere la rugaciune, este o marturisire a caderii omului in pacat si ridicarea lui prin Iisus Hristos.

⏩  Pavecernita

Pavecernita, Dupacinarea sau Noptanda este slujba de seara, care se face in manastiri dupa cina, iar in bisericile de enorie, dupa Vecernie.

Pavecernita Mare se oficiaza in Postul Mare in fiecare zi, in afara de sambete si duminici, dar si in afara de zilele in care se face denie.

⏩  Paresimi

Paresimile, Postul Pastilor sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe.

Abia in secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Rasarit a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi.

In primele trei secole, durata si felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, dupa marturiile Sfantului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfantului Dionisie al Alexandriei s.a., unii posteau numai o zi sau doua inainte de Pasti, altii trei zile, altii o saptamana, iar altii mai multe zile, chiar pana la sase saptamani inainte de Pasti.

Ultima dintre cele sapte saptamani de post deplin, Saptamana Sfintelor Patimi, nu era integrata in postul Paresimilor, ci se socotea aparte.

⏩  Pocainta

Pocainta – cainta pentru pacatele savarsite, regret pentru o fapta rea, o greseala etc. Marturisirea greselilor si fagaduinta de a se indrepta, pentru a capata iertare, postind si rugandu-se, recunoasterea, de buna voie, a unei greseli faptuite si hotararea de a se indrepta.

⏩  Post Negru

Postul negru inseamna abtinerea de la a manca  ceva pana dupa-amiaza sau spre seara, ori chiar pana a doua zi. Acesta poate fi tinut de fiecare persoana in functie de starea trupeasca a fiecaruia, pentru ca unii pot posti mai mult, iar altii mai putin.

In manastirile noastre, in general, se practica acest post aspru in prima saptamana a postului – primele patru zile – si apoi in Saptamana Mare, sau Saptamana Sfintelor Patimiri, inainte de Sfintele Pasti, dupa putinta.

⏩   Prohod

Prohod, Prohodul Domnului – denumirea slujbei de inmormantare a Domnului, Denia din Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Exista si un Prohod al Maicii Domnului, care se canta in seara de 14 august, inaintea praznicului Adormirii Maicii Domnului.

Generic, mai este numita prohod orice slujba de inmormantare. Prohodire inseamna jelire, bocet, plangerea unei persoane care a murit.

⏩  Saptamana Mare

Saptamana Patimilor, a Patimirilor sau Saptamana Mare este perioada liturgica care incepe cu Denia din Sfanta si Marea Luni si se incheie cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia din Sfanta si Marea Sambata. Este ultima saptamana din perioada Triodului.

Este cea mai veche perioada de post din istoria Bisericii. O perioada unica in Biserica, atat din punct de vedere liturgic cat si duhovnicesc. Se numeste Saptamana Mare pentru ca de-a lungul ei se rememoreaza minunile mari si mai presus de fire si faptele neobisnuite ale Mantuitorului nostru.

⏩  Sfantul Aer

Sfantul Aer, Plascenita sau Sfantul Epitaf (din gr. ἐπιτάφιος compus din ἐπι = „pe, deasupra” si τάφιος = „mormant”) este un obiect bisericesc de cult confectionat din panza pe care se afla reprezentata icoana Inmormantarii Mantuitorului Hristos.

⏩  Triod

Cuvantul Triod provine din grecescul triodion, format din cuvintele „tria” = trei si „odi” = oda, adica cantare in trei ode/strofe. Triodul este perioada liturgica de la Duminica Vamesului si Fariseului si pana in Sambata Mare (inainte de Pasti), in total 10 saptamani: Duminicile pregatitoare pentru post, Postul Mare, Saptamana Patimilor.

⏩  Zile Aliturgice

Zile aliturgice, neliturgice sau nonliturgice – acele zile in care nu se oficiaza Sfanta Liturghie: miercuri si vineri din Saptamana alba; luni si marti din prima saptamana a Postului Pastelui; Vinerea Mare sau a Patimilor; vinerea dinaintea Craciunului si cea dinaintea Bobotezei, cand aceste praznice cad duminica sau lunea si se oficiaza slujbele Ceasurilor si Vecernia.

De regula, in zilele aliturgice se posteste cu ajunare deplina, iar faptul ca nu se savarseste Sfanta Liturghie arata ca, in primul rand, acestea sunt prilej de meditatie profunda, de rugaciune.

⏩  Amin (din ebraica amen = „asa sa fie” sau „cu adevarat” - אָמֵן) este o expresie liturgica care apare de 13 ori in Vechiul Testament (pentru prima data in Cartea Numeri 5,21-22) si de 119 ori in Noul Testament, din care de 52 de ori in evangheliile sinoptice si de 25 de ori in Evanghelia dupa Ioan.

 Cuvantul Amin a fost mostenit din ebraica prin latina si greaca, prin mijlocirea arameicii. Cuvantul ebraic amin/amen pare a fi derivat din verbul „aman”, care inseamna „a aproba, a sprijini, a ajuta”. Mai mult, amin este asociat cu cuvantul ebraic „emet”, sugerand astfel un sentiment de certitudine sau verificare.

 Amin este folosit pentru a arata ca cineva este de acord, acord cu sau subliniaza ceva pe care o alta persoana a spus inainte. In slujbe, rugaciuni, imnuri si texte religioase crestine, formeaza o formula de concluzie care inseamna „Asa sa fie!”, „Adevarat!” Crestinismul grecesc timpuriu a luat-o din iudaism (apare inca in cele mai vechi scrieri religioase de mijloc), dupa primul capitol al Coranului si la sfarsitul rugaciunii.

sursa:basilica.ro