" Cercetati Scripturile, ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica. Si acelea sunt care marturisesc

Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Postul Sfintelor Pasti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Postul Sfintelor Pasti. Afișați toate postările

12 aprilie

Cine iartă mult, iubește mult.

   Am citit de multe ori in Sfanta Evanghelii ca DOMNUL IISUS a spus:
Cine iarta mult, iubeste mult.

  

cui i se iarta putin, putin iubeste

  Iar unul din farisei L-a rugat sa manance cu el. Si, intrand in casa fariseului, a stat la masa. Si iata ca era in cetate o femeie pacatoasa si afland ca El sta la masa in casa fariseului, a adus un alabastru cu mir si stand la spate, langa picioarele Lui, plangand a’nceput sa-I ude cu lacrimi picioarele, si cu parul capului ei le stergea. Si-I saruta picioarele si le ungea cu mir.

 Si vazand fariseul care-L chemase, si-a zis in sine: 

  Daca acesta ar fi profet, ar sti cine este si ce fel de femeie este aceasta care se atinge de el, ca este pacatoasa.

Si raspunzand DOMNUL IISUS, i-a zis: 

  Simone, am sa-ti spun ceva. 

Iar el I-a zis: 

 Spune, invatatorule!

Un camatar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celalalt cu cincizeci.  Dar, neavand ei cu ce sa plateasca, i-a iertat pe amandoi. Deci, care dintre ei il va iubi mai mult?

 Raspunzand Simon, a zis: 

Cred ca acela caruia i-a iertat mai mult. 

Iar DOMNUL i-a zis: 

Drept ai judecat.

 Si intorcandu-Se catre femeie, i-a zis lui Simon: 

 O vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat in casa ta si apa pe picioare nu Mi-ai dat; ea insa cu lacrimi Mi-a udat picioarele si cu parul capului ei le-a sters. Tu sarutare nu mi-ai dat; ea insa, de cand am intrat, n’a incetat sa-Mi sarute picioarele. Tu cu untdelemn capul nu Mi l-ai uns; ea insa cu mir Mi-a uns picioarele. De aceea iti spun: Iertate sunt pacatele ei cele multe, fiindca mult a iubit. Iar cui i se iarta putin, putin iubeste. 

 Si i-a zis ei: 

Iertate iti sunt pacatele! 

Si cei ce sedeau impreuna la masa au inceput sa zica in sinea lor: 

Cine este acesta, care si iarta pacate? 

 Si i-a spus femeii: 

Credinta ta te-a mantuit; mergi in pace!

Sfanta evanghelie dupa Luca

Capitolul 7: 36-50

 ⋙  Lumina a venit in lume, pentru ca tot cel ce crede in DOMNUL IISUS, nu ramana in intuneric.

Pasi spre Inviere Miercurea Mare


10 aprilie

Care este continutul fiecarei zile din Saptamana Mare.

   Care este continutul fiecarei zile din Saptamana Mare.


Saptamana Mare este o perioada unica in Biserica, atat din punct de vedere liturgic, cat si duhovnicesc.
   Cea mai veche perioada de post din istoria Bisericii, Saptamana Sfintelor Patimiri, sau Saptamana Mare, este perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare, inclusiv. Caracteristica esentiala a acestei saptamani sunt Deniile, slujba Deniei fiind utrenia din ziua urmatoare, care se savarseste in ajun, seara. Cuvantul „denie” vine de la slavonescul vdenie si inseamna priveghere sau slujba nocturna.


   Astfel, conform Sinaxarului din Triod, in fiecare zi din Saptamana Mare ne reamintim si retraim ultimele zile din viata Mantuitorului:

   Sfanta si Marea Luni – ne aduce in fata icoana tanarului Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. Istorisirea vietii sale in cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mantuitorului Iisus Hristos Care a fost vandut de Iuda.


   Sfanta si Marea Marti – se face pomenirea Pildei celor zece fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne tina treaza datoria de a trai permanent in Hristos.


  – se face pomenire de femeia pacatoasa care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului – simbol al pocaintei adevarate si al indreptarii omului pacatos.


   Sfanta si Marea Joi – este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata MANTUITORULUI

Spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie; Cina cea de Taina, la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugaciunea arhiereasca; inceputul Patimirilor, prin vinderea Domnului.


   Sfanta si Marea Vineri – se praznuiesc :

Sfintele si mantuitoarele si infricosatoarele Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.


   Sfanta si Marea Sambata – praznuim ingroparea Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogorarea Sa la iad.

sursa:doxologia.ro 
sursa foto:basilica.ro

Duminica Floriilor cu parintele Constantin Necula


09 aprilie

Osana! Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului si Imparatul lui Israel!

   Intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim

   « Osana! Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului! » 

 « Imparatul lui Israel! »


 


Osana!, Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului! » si: « Imparatul lui Israel!
  In Biserica Ortodoxa se incheie Postul Mare, dar nu inceteaza postirea noastra. Ea continua cu Sambata lui Lazar, Duminica Floriilor si mai ales cu Saptamana Mare. Astfel, Postul Sfintelor Pasti este perioada duhovniceasca de sapte saptamani ce ne pregateste prin atenta postire si rugaciune pentru sarbatoarea Invierii Domnului.

  Dupa ce incheiem cele 40 de zile ale Postului Mare ce ne-au pregatit pentru Saptamana Sfintelor Patimiri ale Domnului, trecem prin doua zile de bucurie in care cinstim minunea invierii lui Lazar, sambata, si sarbatorim, duminica de Florii, Intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim. De duminica seara, prin slujba Vecerniei, intram in Sfanta si Marea Luni, adica in zilele sfinte ale Saptamanii Mari, cand suntem alaturi de Hristos, Care patimeste pentru mantuirea noastra.

  Hristos intra in Ierusalim smerit, „sezand pe manzul asinei”, si este primit cu aclamatii de poporul plin de entuziasm, exprimat prin cuvinte de binecuvantare mesianica: 
Sambata lui Lazar, Duminica Floriilor si mai ales cu Saptamana Mare

Osana! Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului, Imparatul lui Israel! (Ioan 12, 13)

  Invierea lui Lazar determina primirea triumfala a Domnului in Ierusalim, ceea ce ne prezinta in sinteza acest tropar pornind de la relatarea biblica a Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan:
Deci da marturie multimea care era cu El, cand l-a strigat pe Lazar din mormant si l-a inviat din morti. De aceea L-a si intampinat multimea, pentru ca auzise ca El a facut minunea aceasta (Ioan 12, 17-18)

08 aprilie

EU SUNT CALEA, ADEVARUL si VIATA / tablou de Mikayel Harutyunyan

   Eu sunt Calea, Adevarul si Viata

Tablou de Mikayel Harutyunyan

Nicio alta figura nu este infatisata, nici detalii inutile, doar DOMNUL IISUS HRISTOS si TATAL Sau, a caror prezenta in pictura se reflecta pe cerul mohorat
   Detalii: Rastignirea este o tema pe care multi artisti au atins-o de secole.  In versiunea mea despre Rastignire, am incercat sa subliniez mesajele DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS, cuvantul Sau adresat fiecaruia dintre noi.  Privirea Lui este indreptata spre privitor si asta creeaza impresia ca DOMNUL IISUS Hristos iti vorbeste.  

 Nicio alta figura nu este infatisata, nici detalii inutile, doar DOMNUL IISUS HRISTOS si TATAL Sau, a caror prezenta in pictura se reflecta pe cerul mohorat.  In ochii Lui poti gasi multe cuvinte scrise in Sfanta Biblie.  

 Tensiunea din mainile lui transmite sentimentul de suferinta pe care DOMNUL nostru IISUS Hristos, il simte in acest moment cand ne vorbeste.  

 Am incercat sa infatisez aceasta scena la fel cum era pe vremea DOMNULUI si DUMNEZEULUI nostru.  Pietrele sunt asemanatoare cu pietrele care se pastreaza in Ierusalim pana astazi, ceea ce aduce pictura mai aproape de realitate. Titlul tabloului rezuma ceea ce s-a spus si istoria acestui tablou.

click foto = ZOOM 
sursa foto: catholicartinstitute.org

07 aprilie

Ultimul suspin al lui Hristos 1840 / pictura de Julien Michel Gué

   Ultimul suspin al lui Hristos 1840 

pictura de Julien Michel Gué

Tablou de Julien Michel Gué
Ultimul suspin al lui HRISTOS

una dintre cele mai frumoase picturi religioase ale secolului al XIX-lea (Amiens, Musée de Picardie) - (Muzeul de Arte Plastice)

 Ultima suflare a lui Hristos, de Julien-Michel Gué, una dintre cele mai frumoase picturi religioase ale secolului al XIX-lea (Amiens, Musée de Picardie) - (Muzeul de Arte Plastice)... click foto ZOOM

sursa foto:wikidata.org 


   Tabloul de mai sus l-am vazut pentru prima oara in salonul de salina si masaj terapeutic SALT SPA THERAPY.

Este primul salon de masaj cu salinoterapie si ceainarie din Campulung Muscel, va ofera servicii de masaj intr-un cadru nemaiintalnit pana acum in acest oras Campulung Muscel
  Este primul salon de masaj cu salinoterapie si ceainarie din Campulung Muscel, va ofera servicii de masaj intr-un cadru nemaiintalnit pana acum in acest oras. CAMPULUNG MUSCEL

 Leonard Ghizdavat, va asteapta cu bucurie la un Masaj de Relaxare obisnuit sau Anticelulitic cu Salinoterapie ori la sedinte terapeutice clasice, daca este nevoie  / Muzica Terapeutica de Relaxare / Ceai Relax.

  Astfel pe durata unei sedinte de masaj, in camera salina beneficiati de efectele salinoterapiei.


  Va puteti consilia sa alegi cea mai buna varianta pentru tine si pentru corpul tau la Numarul de telefon: 0752 630 263 / Leonard Ghizdavat
O sedinta de relaxare in mainile pricepute ale unui maseur care stie sa imbine utilitatea terapeutica si placerea relaxarii totale! Rezulatul poate fi de vis!


09 martie

Numele celor 40 de Sfinti Mucenici ai Sebastiei

   Numele celor 40 de Sfinti Mucenici ai Sebastiei

 

Guvernatorul i-a condamnat la moarte sa inghete in Lacul Sebastia.
   Pe 9 martie, Biserica Ortodoxa a sarbatorit jertfa a 40 de martiri, soldati crestini din Sebastia, Armenia, care au fost inchisi si ucisi pentru ca nu au vrut sa renunte la credinta.

Bunicii si stramosii sunt cei care se odihnesc intr-un nadejdea Invierii si ii cinstim pe noua martie.

In aceasta zi, amintiti-va de sfintii martiri, 40 de mucenici care si-au dat viata pentru credinta. In cinstea lor, inchinatorii se inchina la 40 de pahare de vin rosu si mananca mucenici gatiti din aluat cu scortisoara si nuci.

Cei 40 de martiri erau soldati crestini, facand parte din Legiunea a XII-a din Armenia. Dupa ce a aflat de credintele lor, guvernatorul armean Agricola i-a fortat sa se inchine idolilor. Pentru ca au refuzat, au fost tinuti opt zile si loviti cu pietre. Guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare in Lacul Sebastia.


La miezul noptii, unul dintre cei 40 mucenici a iesit din apa din cauza gerului. Alergand spre baia calda, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Cei ramasi sa indure gerul au inceput sa rosteasca aceasta rugaciune:

 „Ajuta-ne Dumnezeule, Mantuitorul nostru, usureaza-ne sarcina si alina iutimea vazduhului, ca spre Tine nadajduim, ca sa nu ne rusinam si sa cunoasca toti ca ne-am mantuit strigand catre Tine”.
Atunci s-a intamplat o mare minune: lacul s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de coroane stralucitoare au cazut asupra martirilor.

Unul dintre gardieni a fost uimit sa constate ca in miezul noptii, o lumina din cer a incalzit apa, iar una dintre cele patruzeci de coroane, coborand asupra martirului, neavand pe cine sa stea, a sarit in apa, recunoscand ca si el crestin.

Numele celor 40 de Sfinti Mucenici ai Sebastiei

Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Iraclie, Smaragd, Evnoic, Valent, Vivian, Claudiu, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdichie, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Caius, Leontie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie.

20 aprilie

MANTUITORULE...lumineaza-mi haina sufletului meu, DATATORULE de lumina...

   🇨amara Ta, MANTUITORULE, o vad impodobita, si imbracaminte nu am ca sa intru intr-insa, lumineaza-mi haina sufletului meu, DATATORULE de lumina, si ma MANTUIESTE!

   Versuri: Camara Ta, MANTUITORULE, o vad impodobita...

Camara Ta, MANTUITORULE,
O vad impodobita
Si imbracaminte nu am
Ca sa intru intr-insa.
Lumineaza-mi haina sufletului meu,
Datatorule de Lumina
Si ma mantuieste!

canta Biserica noastra

Audio / Camara Ta, Mantuitorul meu, o vad impodobita, gl. al III-lea

Grupul psaltic al Manastirii Bujoreni

„Ioanichie Ieroschimonahul”

Powered by RedCircle

    Sufletul crestinului, sufletul pocait care are simtirea propriei pacatosenii si responsabilitati, isi intoarce ochii catre Mirele Bisericii si striga cu jale:

   Mantuitorul meu, Binefacatorul meu, Tu, Cel care Te-ai rastignit pentru mine, sufletul cel pacatos, nu am haina curata, nu am haina inalbita in lacrimi si pocainta, nu am vesmant curat; cum ma voi infatisa inaintea Ta, Mire ceresc al fiecarui suflet pocait si curat? Camara Ta de nunta este impodobita si frumoasa, insa eu nu am vesmant sa intru si sa locuiesc vesnic in ea. Te rog, Te implor, Mire ceresc al sufletului meu, lumineaza-ma, curateste-mi haina sufletului, da-mi trebuincioasele mijloace de curatire spre a mi se lumina acest vesmant si a ma invrednici sa devin partas, sa devin vrednic sa locuiesc in aceasta cereasca si vesnica camara de nunta a Ta .

 

Camara Ta, Mantuitorul meu, O vad impodobita Si imbracaminte nu am Ca sa intru intr-insa. Lumineaza-mi haina sufletului meu, Datatorule de Lumina Si ma mantuieste!
 Imparatia lui Dumnezeu, Ierusalimul cel de sus, lumea cereasca cea vesnica si neschimbata – aceasta este camara de nunta a lui Dumnezeu, in care locuieste Dumnezeu in lumina, in care ingerii canta neincetat „Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru“. In acea lume cereasca se afla fericirea lui Dumnezeu, bucuria si frumusetea.

 Sufletele luminate si curatite prin lacrimi simt aceasta camara de nunta cereasca, o gusta inca de acum, o vad cu ochii sufletului, o poftesc, o doresc si tanjesc dupa ziua si ceasul in care vor pleca si vor locui in ea.

 Noi insa, oameni netrebnici, nu avem marturia constiintei, caci sufletul nostru nu este curat, si nici trupul. Tocmai de aceea nici ochii sufletului nostru nu sunt deschisi, ca sa vedem lumea cereasca, acea frumusete pe care a vazut-o pentru putin timp Apostolul Pavel si a strigat: O, adancul bogatiei si al intelepciunii si al stiintei lui Dumnezeu!

 Cat sunt de necercetate judecatile Lui si cat de nepatrunse caile Lui! (Romani 11, 33); si iarasi, in alt loc: Cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit, si la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gatit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El (I Corinteni 2, 9).

 In aceasta camara cereasca suntem chemati sa devenim casnici, sa locuim impreuna cu ingerii, cu Sfintii, in acest Ierusalim de sus, in frumusetea Imparatiei Cerurilor, in lumina cea neapropiata, in intunericul cel mai presus de lumina al necunoasterii lui Dumnezeu, dupa ce ne vom curati vesmantul sufletului nostru.

 La aceasta curatire a hainei pe care suntem chemati s-o dobandim ne ajuta foarte mult Biserica noastra. Pentru aceasta, in acest timp in care, si in acest an, s-au deschis inaintea noastra aceste zile sfinte de post – nu numai ca infranare de la mancaruri, ci si de la dorintele cele rele – trebuie ca fiecare crestin care doreste sa se mantuiasca sa-si adune gandurile si hotararile si sa se lupte sa traiasca mai cuviincios, mai simplu, curmand stradania exterioara spre infrumusetare si intorcand-o catre infrumusetarea launtrica. Vasul cel din afara se distruge, se strica, devine prada si hrana viermilor si a stricaciunii; frumusetea sufletului, insa, nu numai ca nu poate fi stricata de nici un lucru, ci Duhul lui Dumnezeu o impodobeste spre o si mai mare noblete.

 Timpul se imputineaza tot mai mult. Fiecare zi care trece este si un pas catre moarte. Sa stiti ca fie si numai o singura lacrima este de aceeasi putere cu o baie. Precum baia usureaza trupul si spalarea curata haina, tot astfel si lacrimile sufletului ce se pocaieste curata inima, curata mintea, curata trupul, curata viata, curata cuvantul, curata chiar si orice expresie a omului.

 Sa ingenunchem si sa ne rugam cu multa smerenie. Fiecarui suflet care se pocaieste i se da cuvant, i se da rugaciune luminata. Aceasta o vedem in Sfanta si Marea Marti [Miercuri], la desfranata pe care ne-o infatiseaza Evanghelia. De unde stia aceasta, o femeie care facea trotuarul, sa se roage? Din clipa in care s-a hotarat sa se pocaiasca si a inceput sa se plece catre lumina si catre adevar, i s-a dat duh de rugaciune. Cat de frumoase sunt cuvintele ei in fata Mantuitorului! A ingenuncheat inaintea Lui si cu siguranta a purtat o discutie launtrica cu El. Si-a exprimat pocainta din toata inima, deoarece i s-a descoperit ca Acesta este unicul ei Mantuitor si toti ceilalti au inselat-o. A vazut ca numai Iisus Hristos este Cel care ii va da lumina, usurarea, bucuria si iertarea multelor ei nelegiuiri.

rimeste-ma pe mine, pacatoasa; primeste-mi adancul pacatului!

 Si ati vazut ca lacrimile ei au fost atat de multe, incat au udat preacuratele picioare ale lui Hristos si a fost nevoita sa le stearga cu parul ei cel bogat. Nu era nevoie de alt mir pentru Hristosul nostru. Cel mai pretios mir au fost lacrimile ei, care pretuiau cat o mare avutie. Au fost in stare sa stearga toata datoria pe care ea o avea inaintea lui Dumnezeu. Si, desi era cufundata si inecata in intinaciune si duhoare, acele pretioase lacrimi au ajutat-o sa-si lumineze haina sufletului si sa fie primita de Mantuitorul nostru. Oare noi cand ne vom lumina haina sufletului?

 Astfel, fiecare suflet pacatos care plange, care uda in chip gandit picioarele Hristosului nostru, primeste aceasta rasplata, pe care a dobandit-o si femeia cea desfranata. Ea nu numai ca s-a mantuit, dar a devenit si o luminoasa pilda pentru orice suflet ratacit, caci ii arata modul, calea si lumina pentru intoarcere. Daca ar fi putut cineva sa se cufunde in adancul sufletului acestei femei in clipa in care plangea si uda preacuratele picioare ale lui Iisus, ar fi vazut ce greutate i s-a luat, ce odihna si ce usurare a primit constiinta ei. Pentru aceste lacrimi ale ei, Hristos i-a dat deplina iertare a pacatelor.

 Tot astfel si fiecarui om care se intoarce langa El, ii da din belsug iertare; este de-ajuns sa se pocaiasca sincer. Dupa pocainta nu mai este nici o problema. Viu sunt Eu, zice Domnul; nu voiesc moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu (Iezechiil 33, 11 – Septuaginta). Dumnezeu Se jura pe Sine Insusi si zice: 

Nu vreau ca nici un om, nici un suflet sa se piarda si sa se osandeasca, ci il voi astepta. Voi cheltui oricata vreme si oricata asteptare pentru intoarcerea lui.

 Sa urmam calea cea luminoasa a pocaintei; daca ne pocaim sincer, atunci Dumnezeu ne primeste pocainta si creeaza o legatura noua cu noi. De multe ori omul, din pricina greutatii pacatului, ajunge in punctul de a zice: „Dar este cu putinta ca Dumnezeu sa-mi ierte cele ce am facut?” Dintr-un anumit punct de vedere are dreptate. Simte greutatea si se intreaba daca Dumnezeu poate duce o asemenea greutate!

Pentru numele lui Dumnezeu! Nu poate Dumnezeu, Hristos, adancul milostivirii si al indurarilor, sa ridice greutatea unui suflet pacatos? O mana de nisip aruncata in ocean are vreo substanta? Nicidecum, ci se pierde. Se mai vede ceva la suprafata? Nimic. Exact asa este si cu toate pacatele omenirii: sunt un nimic in fata abisului milostivirii lui Dumnezeu. Cu mult mai mult pacatele unui singur suflet!

 Vine insa din dreapta instrainatul de mantuirea omului, demonul, si sfatuieste sufletul: „Nu vei fi iertat cu nimic!“. Il impinge, il preseaza spre crima sinuciderii. De aceea, noi sa nu credem niciodata asa ceva, chiar daca am savarsi crime in fiecare zi. Niciodata sa nu ne pierdem nadejdea, oricate am savarsi, oricat am cadea, oricat ne-am lovi si ne-am umple de rani. Fara deznadejde!

 Dar gandul va spune: „Pana cand ma va astepta Dumnezeu?“. De vreme ce Dumnezeu iti daruieste viata, acesta este un indiciu ca te asteapta. Nu poti tu anula dreptul lui Dumnezeu de a astepta. Cu aceasta nadejde, cu acest curaj sa ne rugam la Tronul Harului lui Dumnezeu.

 Avem nenumarate pilde luminoase de pocainta ale unor oameni care, desi se aflau departe de Dumnezeu, s-au intors, si nu numai ca s-au mantuit pur si simplu, ci au atins si mari masuri de sfintenie.

Cuvioasa Maria Egipteanca ce a fost? Cati si cate, ca si Cuvioasa Maria, n-au fost oameni pacatosi, iar mai apoi au devenit sfinti?!

Pentru aceasta, nimeni sa nu deznadajduiasca, ci sa mearga cu pocainta la duhovnic, care are prin cuvant putere sa-L impace pe pacatos cu Dumnezeu, sa-l indrepteze intr-o clipa.
Cate veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in cer. Harul Preasfantului Duh le va avea iertate si dezlegate si in veacul de acum, si in cel viitor.
 Automat, „calculatorul” lui Dumnezeu afiseaza „pacate = zero” si, in acelasi timp, se deschide poarta Imparatiei Cerurilor. Camara de nunta a lui Hristos il primeste pe omul care mai inainte nu avea haina sufletului luminata.

 Pentru aceasta mare milostivire a lui Dumnezeu sa-I multumim, sa I ne inchinam cu toata recunostinta sufletului nostru. Daca Dumnezeu n-ar fi fost atat de nemarginit de milostiv, nimeni nu s-ar fi mantuit, deoarece nimeni nu este si n-a fost pe pamant fara prihana, fara greseala sau pata. Nimeni nu se poate lauda ca si-a pazit inima curata si fara prihana. Milostivirea lui Dumnezeu este insa atat de eficace, medicamentul acesta este atat de redutabil, incat le sterge pe toate. Face interventii formidabile, operatii neverosimile, si il mantuieste pe om dintr-o moarte sufleteasca sigura.

 Aici vedem suflete care au plecat din viata nepocaite si, prin interventia si pronia dumnezeiasca, la rugaciunile unor oameni sfinti, s-au intors inapoi si au primit iertare. Pentru sufletul insusi osandit, dupa moarte nu mai exista pocainta. Pentru a se pocai, trebuie sa se intoarca la viata. Pana si astfel de minuni a facut purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru a-l mantui pe om.

 Camara de nunta este gata, Hristos ne asteapta. Nu trebuie sa ne apuce seara. Acum pasim pe terenul postului si al curatirii, iar baia pocaintei ne asteapta. Sa valorificam timpul de acum, si toate vor contribui la pocainta. Cuvintele Bisericii sunt toate spre strapungerea inimii, este de-ajuns sa fim atenti la sensul lor. Sa ingenunchem in fiecare zi, in fiecare noapte, si sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne daruiasca duh de strapungere si lacrimi.

 Si, cand Domnul Se va atinge de ochii nostri, sa-I multumim, sa ne smerim si sa-I aratam neputinta noastra, ca adica numai prin milostivirea Lui ne pocaim, iar nu pentru ca suntem in stare si vrednici de pocainta. Faptul ca credem in Dumnezeu si ca ne recunoastem pacatosenia este Harul lui Dumnezeu, este milostivire. Daca nu adumbreste Harul, omul nu se schimba. Daca ne gandim la intoarcere, daca ne pocaim, daca ne schimbam – acesta este Harul lui Dumnezeu. Ca sa vina Harul lui Dumnezeu, trebuie sa fim primiti de catre Har.

 Sa ne pocaim cata vreme timpul este la dispozitia noastra, cat avem timpul inaintea noastra. Dumnezeu este atat de bun, Tatal Ceresc are o astfel de inima incat toti incapem inlauntrul Sau, este de-ajuns sa ne apropiem cu pocainta si marturisire. Mai cu seama acum sa ne apropiem la Liturghiile Darurilor mai inainte sfintite, deoarece sunt pline de strapungere si de har. Ce frumos este Heruvicul de la Liturghia Darurilor! Si acel Heruvic din Sambata Mare, ce dogmatica si teologie contine!

 Sa ne silim pe noi insine, ca sa fim aflati priveghind, luptand impotriva lipsei de sarguinta si a leneviei, caci acestea impiedica venirea bunatatilor lui Dumnezeu catre om. Vine diavolul si ne aduce osteneala, sfarseala, si ne sopteste: „Nu face metaniile, nu te ridica acum la rugaciune, esti obosit, dormi putin mai mult, caci trebuie sa mergi la lucru…” si atatea altele. Sa nu-l ascultam, sa ne silim, caci nu stim ce se poate intampla peste cateva clipe. In ce te voi afla, in aceea te voi judeca. Daca ne va afla silindu-ne, ne va randui impreuna cu cei silitori. Daca ne va afla in lenevire si neluare aminte, vom fi randuiti cu cei trandavi si cu cei infranti.

 Sa-i ajutam si pe semenii nostri; sa le vorbim despre Dumnezeu, despre iubirea Parintelui Ceresc, sa le dam curaj si nadejde. Un suflet sa ajutam, si aceasta este cea mai mare milostenie. Precum si pe noi ne ajuta alti oameni, trebuie sa facem si noi acelasi lucru.

Sa ne silim, asadar, in toate, ca sa intram in camara de nunta a lui Hristos, caci a celor ce se silesc este Imparatia Cerurilor. Amin.


Staretul Efrem Filotheitul

sursa:crestinortodox.ro

07 martie

Termenii specifici folositi de Biserica in perioada Postului Mare

   Termenii specifici folositi de Biserica in perioada Postului Mare


In aceasta perioada liturgica speciala a Postului Mare, termenii specifici folositi de Biserica sunt adesea superficial sau nu sunt intelesi deloc.   In aceasta perioada liturgica speciala a Postului Mare, termenii specifici folositi de Biserica sunt adesea superficial sau nu sunt intelesi deloc.

 Iata cei mai des intalniti termeni auziti in biserica in timpul Postului Mare si explicatiile lor:

⏩   Acatistul Bunei Vestiri, cel mai vechi acatist, este, ca forma imnografica, prima creatie a genului. Slujba Imnului Acatist al Bunei Vestiri sau Denia Acatistului Bunei Vestiri este oficiata, vineri seara, in saptamana a 5-a din Postul Sfintelor Pasti. Acatistul cuprinde 24 de strofe, avand 13 condace si 12 icoase.

Acatist, e – (gr. ἀκάθιστος, ὁ — akathistos = care nu e asezat, care sta in picioare, de aici ὕμνος, ὁ ἀκάθιστος — imnos akathistos = imne care se canta stand in picioare) imne, rugaciuni de laude si preamarire aduse Mantuitorului, Maicii Domnului si altor sfinti, prin care se cere ocrotire si ajutor pentru cei ce se roaga.

⏩   Aliluia

Aliluia – provine din limba ebraica si inseamna 

Lauda-ti pe Domnul

In Vechiul Testament era o cantare de bucurie foarte des intalnita in rugaciuni si servicii religioase si s-a transmis si in cultul Bisericii.

„Aliluia” este o forma solemna de a incheia cantarea religioasa si arata ca toate se fac spre slava (lauda) lui Dumnezeu.

⏩   Bogdaprosti

Bogdaprosti – provine din limba slava si poate fi tradus in mai multe forme, apropiate una de cealalta: 

Dumnezeu sa(-ti) ierte pacatele!

Dumnezeu sa-i ierte pe cei raposati!

Sa fie bine primit!

Sa primeasca Dumnezeu!

 Cuvantul „bogdaprosti” trimite cu gandul la iubirea lui Dumnezeu si e o forma de recunostinta pe care o aratam pentru cei care ofera o milostenie pentru sufletul cuiva, chemandu-L pe Dumnezeu ca martor la respectivul act de milostenie si rugandu-L totodata sa il rasplateasca.

⏩   Canonul Mare

Canonul Mare sau Canonul Sfantului Andrei Criteanul este un canon de pocainta, un imn liturgic lung alcatuit din 9 cantari, compuse, la randul lor, din peste 250 stihiri scurte de pocainta, ritmate de invocatia: 

Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma!

Cerere care aminteste de rugaciunea vamesului din prima duminica a perioadei Triodului.

Canonul Sfantului Andrei Criteanul se citeste pe frag­mente in prima saptamana a Postului Sfintelor Pasti in zilele de luni, marti, miercuri si joi, in cadrul Slujbei Pavecernitei; iar in intregime se citeste la Denia de joi din saptamana a 5-a a Postului Sfintelor Pasti, la Utrenie.

⏩   Denie

Denie – provine din slavona – bdenie si inseamna priveghere sau slujba nocturna. Denia este Utrenia de a doua zi si se oficiaza seara, in ajun.

Prin caracterul si continutul lor, deniile sunt slujbe unicat in cultul divin ortodox si se oficiaza seara, in ajun, in urmatoarele zile din Postul Mare: miercuri si vineri din saptamana a cincea, precum si in toate zilele de rand din Saptamana Patimilor.

⏩  Dezlegare

Permisiune privitoare la consumul anumitor alimente, care nu sunt permise in perioada postului. Exemplu: Dezlegare la untdelemn si vin, Dezlegare la peste.

⏩  Florii

Floriile, Duminica Floriilor sau Duminica Stalparilor, este prima sarbatoare imparateasca din cursul anului bisericesc cu data schimbatoare, fiind legata de data Pastelui.

In a 6-a duminica din Postul Mare se aminteste intrarea triumfala a Mantuitorului in Ierusalim, inainte de Patimile Sale. Sarbatoarea de origine ierusalimiteana, este mentionata abia in sec. IV de pelerina Egeria sau Eutheria, care a asistat la sarbatorirea acestei zile in Ierusalim si descrie cum era oficiata suljba.

Se mai numea si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez. Egeria arata obiceiul de a se imparti in biserici ramuri de salcie, care se binecuvantau de preoti, obicei ramas pana azi in bisericile crestine, in amintirea ramurilor de finic si maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul.

Crestinii poarta ramuri verzi si in amintirea biruintei vietii impotriva mortii, prin invierea lui Lazar de catre Hristos, in sambata Floriilor.

⏩  Golgota

Golgota este numele evreiesc al dealului sau stancii pe care a fost rastignit Iisus Hristos. Este numit si Locul Capatanii, datorita faptului ca stanca seamana cu un cap de om.

⏩  Icos

Icos (gr. ὀικοσ – oikos = casa) este una dintre cele doua strofe ale vechilor condace, asezate astazi la sfarsitul odei a sasea, uneori al odei a treia din canoanele slujbelor bisericesti.

⏩  Infranare

Infranare – actiunea de a (se) infrana, retinere, abtinere, cumpatare. Se refera la abstinenta, faptul de a-si impune anumite restrictii, abtinere de la excese.

⏩  Liturghia Darurilor inainte sfintite

Slujba cunoscuta sub numele de Liturghia Darurilor inainte sfintite este de fapt un ritual de impartasanie dezvoltat prin imbinarea slujbei Vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii. Cu toate ca nu se aduce jertfa cea fara de sange si nu se sfintesc darurile de paine si vin, ea poarta denumirea de Liturghie deoarece in cadrul ei are loc impartasirea cu Sfintele Taine.

Este o slujba specifica Postului Mare si poate fi oficiata in zilele de peste saptamana, cu exceptia zilelor aliturgice, a sarbatorii Bunei Vestiri si a Joii si Sambetei Mari.

⏩  Metanie

Metania (μετάνοια, ἡ – pocainta, indreptare, cainta) este un gest ritual care insoteste rugaciunea, o ingenunchere si o ridicare (alternate) insotite de semnul crucii (inchinare) si de adanca plecaciune pana la pamant. Simbolic, metania, ca si simpla ingenunchere la rugaciune, este o marturisire a caderii omului in pacat si ridicarea lui prin Iisus Hristos.

⏩  Pavecernita

Pavecernita, Dupacinarea sau Noptanda este slujba de seara, care se face in manastiri dupa cina, iar in bisericile de enorie, dupa Vecernie.

Pavecernita Mare se oficiaza in Postul Mare in fiecare zi, in afara de sambete si duminici, dar si in afara de zilele in care se face denie.

⏩  Paresimi

Paresimile, Postul Pastilor sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe.

Abia in secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Rasarit a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi.

In primele trei secole, durata si felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, dupa marturiile Sfantului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfantului Dionisie al Alexandriei s.a., unii posteau numai o zi sau doua inainte de Pasti, altii trei zile, altii o saptamana, iar altii mai multe zile, chiar pana la sase saptamani inainte de Pasti.

Ultima dintre cele sapte saptamani de post deplin, Saptamana Sfintelor Patimi, nu era integrata in postul Paresimilor, ci se socotea aparte.

⏩  Pocainta

Pocainta – cainta pentru pacatele savarsite, regret pentru o fapta rea, o greseala etc. Marturisirea greselilor si fagaduinta de a se indrepta, pentru a capata iertare, postind si rugandu-se, recunoasterea, de buna voie, a unei greseli faptuite si hotararea de a se indrepta.

⏩  Post Negru

Postul negru inseamna abtinerea de la a manca  ceva pana dupa-amiaza sau spre seara, ori chiar pana a doua zi. Acesta poate fi tinut de fiecare persoana in functie de starea trupeasca a fiecaruia, pentru ca unii pot posti mai mult, iar altii mai putin.

In manastirile noastre, in general, se practica acest post aspru in prima saptamana a postului – primele patru zile – si apoi in Saptamana Mare, sau Saptamana Sfintelor Patimiri, inainte de Sfintele Pasti, dupa putinta.

⏩   Prohod

Prohod, Prohodul Domnului – denumirea slujbei de inmormantare a Domnului, Denia din Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Exista si un Prohod al Maicii Domnului, care se canta in seara de 14 august, inaintea praznicului Adormirii Maicii Domnului.

Generic, mai este numita prohod orice slujba de inmormantare. Prohodire inseamna jelire, bocet, plangerea unei persoane care a murit.

⏩  Saptamana Mare

Saptamana Patimilor, a Patimirilor sau Saptamana Mare este perioada liturgica care incepe cu Denia din Sfanta si Marea Luni si se incheie cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia din Sfanta si Marea Sambata. Este ultima saptamana din perioada Triodului.

Este cea mai veche perioada de post din istoria Bisericii. O perioada unica in Biserica, atat din punct de vedere liturgic cat si duhovnicesc. Se numeste Saptamana Mare pentru ca de-a lungul ei se rememoreaza minunile mari si mai presus de fire si faptele neobisnuite ale Mantuitorului nostru.

⏩  Sfantul Aer

Sfantul Aer, Plascenita sau Sfantul Epitaf (din gr. ἐπιτάφιος compus din ἐπι = „pe, deasupra” si τάφιος = „mormant”) este un obiect bisericesc de cult confectionat din panza pe care se afla reprezentata icoana Inmormantarii Mantuitorului Hristos.

⏩  Triod

Cuvantul Triod provine din grecescul triodion, format din cuvintele „tria” = trei si „odi” = oda, adica cantare in trei ode/strofe. Triodul este perioada liturgica de la Duminica Vamesului si Fariseului si pana in Sambata Mare (inainte de Pasti), in total 10 saptamani: Duminicile pregatitoare pentru post, Postul Mare, Saptamana Patimilor.

⏩  Zile Aliturgice

Zile aliturgice, neliturgice sau nonliturgice – acele zile in care nu se oficiaza Sfanta Liturghie: miercuri si vineri din Saptamana alba; luni si marti din prima saptamana a Postului Pastelui; Vinerea Mare sau a Patimilor; vinerea dinaintea Craciunului si cea dinaintea Bobotezei, cand aceste praznice cad duminica sau lunea si se oficiaza slujbele Ceasurilor si Vecernia.

De regula, in zilele aliturgice se posteste cu ajunare deplina, iar faptul ca nu se savarseste Sfanta Liturghie arata ca, in primul rand, acestea sunt prilej de meditatie profunda, de rugaciune.

⏩  Amin (din ebraica amen = „asa sa fie” sau „cu adevarat” - אָמֵן) este o expresie liturgica care apare de 13 ori in Vechiul Testament (pentru prima data in Cartea Numeri 5,21-22) si de 119 ori in Noul Testament, din care de 52 de ori in evangheliile sinoptice si de 25 de ori in Evanghelia dupa Ioan.

 Cuvantul Amin a fost mostenit din ebraica prin latina si greaca, prin mijlocirea arameicii. Cuvantul ebraic amin/amen pare a fi derivat din verbul „aman”, care inseamna „a aproba, a sprijini, a ajuta”. Mai mult, amin este asociat cu cuvantul ebraic „emet”, sugerand astfel un sentiment de certitudine sau verificare.

 Amin este folosit pentru a arata ca cineva este de acord, acord cu sau subliniaza ceva pe care o alta persoana a spus inainte. In slujbe, rugaciuni, imnuri si texte religioase crestine, formeaza o formula de concluzie care inseamna „Asa sa fie!”, „Adevarat!” Crestinismul grecesc timpuriu a luat-o din iudaism (apare inca in cele mai vechi scrieri religioase de mijloc), dupa primul capitol al Coranului si la sfarsitul rugaciunii.
sursa:basilica.ro

06 martie

Iata, Mirele vine - Cantat la miezul noptii

    Acest imn bisericesc simbolizeaza invierea si A Doua Venire a Mantuitorului, asa ca este cantat la miezul noptii.

Iata, Mirele vine in Miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind!

  
   Cei mai multi dintre noi am auzit acest tropar in perioada Saptamanii Mari, cand se canta la slujbele Deniilor. Insa el face parte si din randuiala Miezonopticii, care se savarseste in toate zilele, cu exceptia sambetelor si a duminicilor, cand randuiala este putin diferita.

Inspirat din Pilda celor 10 fecioare, troparul reflecta credinta crestinilor in Parusie, o venire pe care ei o considera foarte apropiata.

Este bine sa urmam dorinta stramosilor si a parintilor nostri de a fi constienti si pregatiti, avand in inimile noastre rugaciunea permanenta si raspunzand, in acelasi timp, la indemnul Mantuitorului: 

Privegheati, ca nu stiti cand va veni Stapanul casei: seara, ori la miezul noptii, ori la cantatul cocosilor, ori dimineata, ca nu cumva, venind fara de veste, sa va afle dormind. (Marcu 23, 35).

sursa:Doxologia.ro

09 decembrie

STAPANUL vietii mele, duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste'l mie, robului Tau.

   🇩OAMNE si STAPANUL vietii mele, duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste'l mie, robului Tau.

(Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul)

Rugaciuni incepatoare >>>

    Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert nu mi'l da mie.

(o metanie)

    Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste'l mie, robului Tau.

(o metanie)

    Asa Doamne, Imparate, daruieste'mi ca sa'mi vad gresalele mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.

(o metanie)

Asa Doamne, Imparate, daruieste-mi ca sa-mi vad gresalele mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin

⏩   Si dupa rugaciunea aceasta, se zic aceste patru stihuri, iarasi in trei stari, cu 12 inchinaciuni:

    DUMNEZEULE, milostiv fii mie pacatosului.

(o inchinaciune)

    DUMNEZEULE, curateste'ma pe mine pacatosul.

(o inchinaciune)

    Cel ce m'ai zidit, DUMNEZEULE, mantuieste'ma.

(o inchinaciune)

    Fara de numar am gresit, DOAMNE, iarta'ma.

(o inchinaciune)

  Si pe urma, iarasi rugaciunea Sfantului Efrem Sirul, toata, cu doua inchinaciuni, si la sfarsit cu o metanie mare: Doamne si Stapanul vietii mele…

Powered by RedCircle



⏩   ❇    DOAMNE IISUSE HRISTOASE, iarta'ma!

⏩   ❇    DOAMNE IISUSE HRISTOASE, imi pare rau!

⏩   ❇    DOAMNE IISUSE HRISTOASE, iti multumesc!

⏩   ❇    DOAMNE IISUSE HRISTOASE, te iubesc!

PROASPETIMEA articolelor.

Nu voi muri, ci voi fi viu si voi povesti lucrurile DOMNULUI. Psalmul 117: 17

Rugaciune pentru cei aflati in cumplita prostitutie.

~❇~~†~~❇~

~❇~

⏩ Psaltirea Proorocului David - Psalmii imparatului David


Psalmii imparatului David, care la invins pe Goliat si caruia ii fagaduise Dumnezeu ca din urmasii lui se va naste Mesia.


Psalmul-1. Psalmul-2. Psalmul-3. Psalmul-4. Psalmul-5. Psalmul-6. Psalmul-7. Psalmul-8. Psalmul-9. Psalmul-10. Psalmul-11. Psalmul-12. Psalmul-13. Psalmul-14. Psalmul-15. Psalmul-16. Psalmul-17. Psalmul-18. Psalmul-19. Psalmul-20. Psalmul-21. Psalmul-22. Psalmul-23. Psalmul-24. Psalmul-25. Psalmul-26. Psalmul-27. Psalmul-28. Psalmul-29. Psalmul-30. Psalmul-31. Psalmul-32. Psalmul-33. Psalmul-34. Psalmul-35. Psalmul-36. Psalmul-37. Psalmul-38. Psalmul-39. Psalmul-40. Psalmul-41. Psalmul-42. Psalmul-43. Psalmul-44. Psalmul-45. Psalmul-46. Psalmul-47. Psalmul-48. Psalmul-49. Psalmul-50. Psalmul-51. Psalmul-52. Psalmul-53. Psalmul-54. Psalmul-55. Psalmul-56. Psalmul-57. Psalmul-58. Psalmul-59. Psalmul-60. Psalmul-61. Psalmul-62. Psalmul-63. Psalmul-64. Psalmul-65. Psalmul-66. Psalmul-67. Psalmul-68. Psalmul-69. Psalmul-70. Psalmul-71. Psalmul-72. Psalmul-73. Psalmul-74. Psalmul-75. Psalmul-76. Psalmul-77. Psalmul-78. Psalmul-79. Psalmul-80. Psalmul-81. Psalmul-82. Psalmul-83. Psalmul-84. Psalmul-85. Psalmul-86. Psalmul-87. Psalmul-88. Psalmul-89. Psalmul-90. Psalmul-91. Psalmul-92. Psalmul-93. Psalmul-94. Psalmul-95. Psalmul-96. Psalmul-97. Psalmul-98. Psalmul-99. Psalmul-100. Psalmul-101. Psalmul-102. Psalmul-103. Psalmul-104. Psalmul-105. Psalmul-106. Psalmul-107. Psalmul-108. Psalmul-109. Psalmul-110. Psalmul-111. Psalmul-112. Psalmul-113. Psalmul-114. Psalmul-115. Psalmul-116. Psalmul-117. Psalmul-118. Psalmul-119. Psalmul-120. Psalmul-121. Psalmul-122. Psalmul-123. Psalmul-124. Psalmul-125. Psalmul-126. Psalmul-127. Psalmul-128. Psalmul-129. Psalmul-130. Psalmul-131. Psalmul-132. Psalmul-133. Psalmul-134. Psalmul-135. Psalmul-136. Psalmul-137. Psalmul-138. Psalmul-139. Psalmul-140. Psalmul-141. Psalmul-142. Psalmul-143. Psalmul-144. Psalmul-145. Psalmul-146. Psalmul-147. Psalmul-148. Psalmul-149. Psalmul-150.
~❇~

⏩ Psaltirea Maicii Domnului


Psaltirea inchinata Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria


Psalmul-1. Psalmul-2. Psalmul-3. Psalmul-4. Psalmul-5. Psalmul-6. Psalmul-7. Psalmul-8. Psalmul-9. Psalmul-10. Psalmul-11. Psalmul-12. Psalmul-13. Psalmul-14. Psalmul-15. Psalmul-16. Psalmul-17. Psalmul-18. Psalmul-19. Psalmul-20. Psalmul-21Psalmul-22. Psalmul-23. Psalmul-24Psalmul-25. Psalmul-26. Psalmul-27. Psalmul-28. Psalmul-29. Psalmul-30Psalmul-31. Psalmul-32. Psalmul-33. Psalmul-34. Psalmul-35. Psalmul-36. Psalmul-37. Psalmul-38. Psalmul-39. Psalmul-40Psalmul-41. Psalmul-42. Psalmul-43. Psalmul-44. Psalmul-45. Psalmul-46. Psalmul-47 Psalmul-48. Psalmul-49. Psalmul-50. Psalmul-51Psalmul-52. Psalmul-53Psalmul-54. Psalmul-55. Psalmul-56. Psalmul-57. Psalmul-58. Psalmul-59. Psalmul-60. Psalmul-61. Psalmul-62. Psalmul-63. Psalmul-64. Psalmul-65Psalmul-66. Psalmul-67. Psalmul-68. Psalmul-69. Psalmul-70. Psalmul-71Psalmul-72. Psalmul-73. Psalmul-74. Psalmul-75. Psalmul-76. Psalmul-77. Psalmul-78. Psalmul-79. Psalmul-80. Psalmul-81. Psalmul-82. Psalmul-83. Psalmul-84. Psalmul-85. Psalmul-86. Psalmul-87. Psalmul-88. Psalmul-89. Psalmul-90. Psalmul-91. Psalmul-92. Psalmul-93. Psalmul-94. Psalmul-95. Psalmul-96. Psalmul-97. Psalmul-98. Psalmul-99. Psalmul-100. Psalmul-101. Psalmul-102. Psalmul-103. Psalmul-104. Psalmul-105. Psalmul-106. Psalmul-107. Psalmul-108Psalmul-109. Psalmul-110. Psalmul-111. Psalmul-112. Psalmul-113. Psalmul-114. Psalmul-115. Psalmul-116. Psalmul-117. Psalmul-118. Psalmul-119. Psalmul-120. Psalmul-121. Psalmul-122. Psalmul-123Psalmul-124. Psalmul-125. Psalmul-126. Psalmul-127. Psalmul-128. Psalmul-129Psalmul-130. Psalmul-131. Psalmul-132. Psalmul-133. Psalmul-134. Psalmul-135Psalmul-136. Psalmul-137. Psalmul-138. Psalmul-139. Psalmul-140. Psalmul-141. Psalmul-142. Psalmul-143. Psalmul-144. Psalmul-145. Psalmul-146. Psalmul-147. Psalmul-148. Psalmul-149. Psalmul-150.

~❇~

~❇~~†~~❇~

DOAMNE IISUSE HRISTOASE, Fiul Lui DUMNEZEUL, miluiește'mă.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu mântuiește-ne pre noi


    Doamne, iti multumesc pentru noaptea care a trecut, binecuvanteaza si ziua care vine pentru a o petrece in rugaciune, fapte bune si pazeste-ma de orice dusman vazut si nevazut. Amin!


Acesta este lucru cuvenit fiecarui om.
" Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui " . (Ecclesiastul 12:13.)

~❇~

~❇~~❖~~❇~

~❇~