Canonul de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul Ierusalimiteanul / text / audio

  Chemarea la pocainta. Canonul cel Mare a Sfantului Andrei Criteanul Ierusalimiteanul / text / audio

†  

🇨anonul de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul este o scoala de pocainta. A fost alcatuit in mod special pentru pocainta nu doar a persoanei, ci si a comunitatii aflate in rugaciune si in stare de pocainta

   Termenii specifici folositi de Biserica in perioada Postului Mare

†

   In aceasta perioada liturgica speciala a Postului Mare, termenii specifici folositi de Biserica sunt adesea superficial sau nu sunt intelesi deloc.

 Iata cei mai des intalniti termeni auziti in biserica in timpul Postului Mare si explicatiile lor:

⏩   Acatistul Bunei Vestiri, cel mai vechi acatist, este, ca forma imnografica, prima creatie a genului. Slujba Imnului Acatist al Bunei Vestiri sau Denia Acatistului Bunei Vestiri este oficiata, vineri seara, in saptamana a 5-a din Postul Sfintelor Pasti. Acatistul cuprinde 24 de strofe, avand 13 condace si 12 icoase.

Acatist, e – (gr. ἀκάθιστος, ὁ — akathistos = care nu e asezat, care sta in picioare, de aici ὕμνος, ὁ ἀκάθιστος — imnos akathistos = imne care se canta stand in picioare) imne, rugaciuni de laude si preamarire aduse Mantuitorului, Maicii Domnului si altor sfinti, prin care se cere ocrotire si ajutor pentru cei ce se roaga.

⏩   Aliluia

Aliluia – provine din limba ebraica si inseamna 

Lauda-ti pe Domnul. 

In Vechiul Testament era o cantare de bucurie foarte des intalnita in rugaciuni si servicii religioase si s-a transmis si in cultul Bisericii.

„Aliluia” este o forma solemna de a incheia cantarea religioasa si arata ca toate se fac spre slava (lauda) lui Dumnezeu.

⏩   Bogdaprosti

Bogdaprosti – provine din limba slava si poate fi tradus in mai multe forme, apropiate una de cealalta: 

Dumnezeu sa(-ti) ierte pacatele!

Dumnezeu sa-i ierte pe cei raposati!

Sa fie bine primit!

Sa primeasca Dumnezeu!

 Cuvantul „bogdaprosti” trimite cu gandul la iubirea lui Dumnezeu si e o forma de recunostinta pe care o aratam pentru cei care ofera o milostenie pentru sufletul cuiva, chemandu-L pe Dumnezeu ca martor la respectivul act de milostenie si rugandu-L totodata sa il rasplateasca.

⏩   Canonul Mare

Canonul Mare sau Canonul Sfantului Andrei Criteanul este un canon de pocainta, un imn liturgic lung alcatuit din 9 cantari, compuse, la randul lor, din peste 250 stihiri scurte de pocainta, ritmate de invocatia: 

„Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma!”

Cerere care aminteste de rugaciunea vamesului din prima duminica a perioadei Triodului.

Canonul Sfantului Andrei Criteanul se citeste pe frag­mente in prima saptamana a Postului Sfintelor Pasti in zilele de luni, marti, miercuri si joi, in cadrul Slujbei Pavecernitei; iar in intregime se citeste la Denia de joi din saptamana a 5-a a Postului Sfintelor Pasti, la Utrenie.

⏩   Denie

Denie – provine din slavona – bdenie si inseamna priveghere sau slujba nocturna. Denia este Utrenia de a doua zi si se oficiaza seara, in ajun.

Prin caracterul si continutul lor, deniile sunt slujbe unicat in cultul divin ortodox si se oficiaza seara, in ajun, in urmatoarele zile din Postul Mare: miercuri si vineri din saptamana a cincea, precum si in toate zilele de rand din Saptamana Patimilor.

⏩  Dezlegare

Permisiune privitoare la consumul anumitor alimente, care nu sunt permise in perioada postului. Exemplu: Dezlegare la untdelemn si vin, Dezlegare la peste.

⏩  Florii

Floriile, Duminica Floriilor sau Duminica Stalparilor, este prima sarbatoare imparateasca din cursul anului bisericesc cu data schimbatoare, fiind legata de data Pastelui.

In a 6-a duminica din Postul Mare se aminteste intrarea triumfala a Mantuitorului in Ierusalim, inainte de Patimile Sale. Sarbatoarea de origine ierusalimiteana, este mentionata abia in sec. IV de pelerina Egeria sau Eutheria, care a asistat la sarbatorirea acestei zile in Ierusalim si descrie cum era oficiata suljba.

Se mai numea si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez. Egeria arata obiceiul de a se imparti in biserici ramuri de salcie, care se binecuvantau de preoti, obicei ramas pana azi in bisericile crestine, in amintirea ramurilor de finic si maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul.

Crestinii poarta ramuri verzi si in amintirea biruintei vietii impotriva mortii, prin invierea lui Lazar de catre Hristos, in sambata Floriilor.

⏩  Golgota

Golgota este numele evreiesc al dealului sau stancii pe care a fost rastignit Iisus Hristos. Este numit si Locul Capatanii, datorita faptului ca stanca seamana cu un cap de om.

⏩  Icos

Icos (gr. ὀικοσ – oikos = casa) este una dintre cele doua strofe ale vechilor condace, asezate astazi la sfarsitul odei a sasea, uneori al odei a treia din canoanele slujbelor bisericesti.

⏩  Infranare

Infranare – actiunea de a (se) infrana, retinere, abtinere, cumpatare. Se refera la abstinenta, faptul de a-si impune anumite restrictii, abtinere de la excese.

⏩  Liturghia Darurilor inainte sfintite

Slujba cunoscuta sub numele de Liturghia Darurilor inainte sfintite este de fapt un ritual de impartasanie dezvoltat prin imbinarea slujbei Vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii. Cu toate ca nu se aduce jertfa cea fara de sange si nu se sfintesc darurile de paine si vin, ea poarta denumirea de Liturghie deoarece in cadrul ei are loc impartasirea cu Sfintele Taine.

Este o slujba specifica Postului Mare si poate fi oficiata in zilele de peste saptamana, cu exceptia zilelor aliturgice, a sarbatorii Bunei Vestiri si a Joii si Sambetei Mari.

⏩  Metanie

Metania (μετάνοια, ἡ – pocainta, indreptare, cainta) este un gest ritual care insoteste rugaciunea, o ingenunchere si o ridicare (alternate) insotite de semnul crucii (inchinare) si de adanca plecaciune pana la pamant. Simbolic, metania, ca si simpla ingenunchere la rugaciune, este o marturisire a caderii omului in pacat si ridicarea lui prin Iisus Hristos.

⏩  Pavecernita

Pavecernita, Dupacinarea sau Noptanda este slujba de seara, care se face in manastiri dupa cina, iar in bisericile de enorie, dupa Vecernie.

Pavecernita Mare se oficiaza in Postul Mare in fiecare zi, in afara de sambete si duminici, dar si in afara de zilele in care se face denie.

⏩  Paresimi

Paresimile, Postul Pastilor sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe.

Abia in secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Rasarit a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi.

In primele trei secole, durata si felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, dupa marturiile Sfantului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfantului Dionisie al Alexandriei s.a., unii posteau numai o zi sau doua inainte de Pasti, altii trei zile, altii o saptamana, iar altii mai multe zile, chiar pana la sase saptamani inainte de Pasti.

Ultima dintre cele sapte saptamani de post deplin, Saptamana Sfintelor Patimi, nu era integrata in postul Paresimilor, ci se socotea aparte.

⏩  Pocainta

Pocainta – cainta pentru pacatele savarsite, regret pentru o fapta rea, o greseala etc. Marturisirea greselilor si fagaduinta de a se indrepta, pentru a capata iertare, postind si rugandu-se, recunoasterea, de buna voie, a unei greseli faptuite si hotararea de a se indrepta.

⏩  Post Negru

Postul negru inseamna abtinerea de la a manca  ceva pana dupa-amiaza sau spre seara, ori chiar pana a doua zi. Acesta poate fi tinut de fiecare persoana in functie de starea trupeasca a fiecaruia, pentru ca unii pot posti mai mult, iar altii mai putin.

In manastirile noastre, in general, se practica acest post aspru in prima saptamana a postului – primele patru zile – si apoi in Saptamana Mare, sau Saptamana Sfintelor Patimiri, inainte de Sfintele Pasti, dupa putinta.

⏩   Prohod

Prohod, Prohodul Domnului – denumirea slujbei de inmormantare a Domnului, Denia din Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Exista si un Prohod al Maicii Domnului, care se canta in seara de 14 august, inaintea praznicului Adormirii Maicii Domnului.

Generic, mai este numita prohod orice slujba de inmormantare. Prohodire inseamna jelire, bocet, plangerea unei persoane care a murit.

⏩  Saptamana Mare

Saptamana Patimilor, a Patimirilor sau Saptamana Mare este perioada liturgica care incepe cu Denia din Sfanta si Marea Luni si se incheie cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia din Sfanta si Marea Sambata. Este ultima saptamana din perioada Triodului.

Este cea mai veche perioada de post din istoria Bisericii. O perioada unica in Biserica, atat din punct de vedere liturgic cat si duhovnicesc. Se numeste Saptamana Mare pentru ca de-a lungul ei se rememoreaza minunile mari si mai presus de fire si faptele neobisnuite ale Mantuitorului nostru.

⏩  Sfantul Aer

Sfantul Aer, Plascenita sau Sfantul Epitaf (din gr. ἐπιτάφιος compus din ἐπι = „pe, deasupra” si τάφιος = „mormant”) este un obiect bisericesc de cult confectionat din panza pe care se afla reprezentata icoana Inmormantarii Mantuitorului Hristos.

⏩  Triod

Cuvantul Triod provine din grecescul triodion, format din cuvintele „tria” = trei si „odi” = oda, adica cantare in trei ode/strofe. Triodul este perioada liturgica de la Duminica Vamesului si Fariseului si pana in Sambata Mare (inainte de Pasti), in total 10 saptamani: Duminicile pregatitoare pentru post, Postul Mare, Saptamana Patimilor.

⏩  Zile Aliturgice

Zile aliturgice, neliturgice sau nonliturgice – acele zile in care nu se oficiaza Sfanta Liturghie: miercuri si vineri din Saptamana alba; luni si marti din prima saptamana a Postului Pastelui; Vinerea Mare sau a Patimilor; vinerea dinaintea Craciunului si cea dinaintea Bobotezei, cand aceste praznice cad duminica sau lunea si se oficiaza slujbele Ceasurilor si Vecernia.

De regula, in zilele aliturgice se posteste cu ajunare deplina, iar faptul ca nu se savarseste Sfanta Liturghie arata ca, in primul rand, acestea sunt prilej de meditatie profunda, de rugaciune.

⏩  Amin (din ebraica amen = „asa sa fie” sau „cu adevarat” - אָמֵן) este o expresie liturgica care apare de 13 ori in Vechiul Testament (pentru prima data in Cartea Numeri 5,21-22) si de 119 ori in Noul Testament, din care de 52 de ori in evangheliile sinoptice si de 25 de ori in Evanghelia dupa Ioan.

 Cuvantul Amin a fost mostenit din ebraica prin latina si greaca, prin mijlocirea arameicii. Cuvantul ebraic amin/amen pare a fi derivat din verbul „aman”, care inseamna „a aproba, a sprijini, a ajuta”. Mai mult, amin este asociat cu cuvantul ebraic „emet”, sugerand astfel un sentiment de certitudine sau verificare.

 Amin este folosit pentru a arata ca cineva este de acord, acord cu sau subliniaza ceva pe care o alta persoana a spus inainte. In slujbe, rugaciuni, imnuri si texte religioase crestine, formeaza o formula de concluzie care inseamna „Asa sa fie!”, „Adevarat!” Crestinismul grecesc timpuriu a luat-o din iudaism (apare inca in cele mai vechi scrieri religioase de mijloc), dupa primul capitol al Coranului si la sfarsitul rugaciunii.

sursa:basilica.ro

Citeste viata Sfantului Cuvios Gherasim de la Iordan.

   In aceasta luna, ziua a patra, pomenirea Sfantului PreaCuvios, parintele nostru Gherasim, cel de la Iordan.

Sinaxar 4 martie

†

   🇩eprinzandu'se, inca de copil, cu frica de Dumnezeu, cand s'a facut mai mare sfantul Gherasim a imbracat schima monahala si s'a dus departe, in adancul pustiului Tebaidei, pe vremea imparatului Constantin Pogonatul, nepotul lui Eraclie. Acolo a depus atata lupta pentru virtute si s'a apropiat atat de mult de Dumnezeu, incat i se supuneau lui si fiarele cele salbatice.

Astfel, el avea pe langa sine un leu care ii slujea si care pe langa toate celelalte slujbe pe care i le facea, mai facea si pe aceea ca ducea la pascut si aducea inapoi catarul care ii cara Sfantului, apa.

   Odata, pe cand leul dormea, niste calatori care treceau pe acolo cu camilele lor, vazand catarul pascand singur, l'au luat si l'au legat de camilele lor, pornind mai departe. Spre seara, monahul ce'si facea ucenicia pe langa Sfantul Gherasim, vazand ca leul vine singur, s'a mahnit, socotind ca leul a mancat catarul. Si ducandu'se a spus acest lucru Sfantului. Iar Sfantul Gherasim a poruncit ca mai departe leul sa indeplineasca si slujba catarului. Leul a primit aceasta si tot timpul, cat catarul a fost tinut de negutatorii care'l luasera, purta vasele cu apa pe spinarea lui si alergand cat putea de repede, se silea sa aduca apa. 

   Canonul de pocainta, catre Domnul nostru Iisus Hristos

†

    Binecuvantat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor.Amin.

🙏 Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie.

Imparate ceresc, Mangaieto'rule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le im'plinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste'ne pe noi ( de 3 ori ).

🙏 Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste'ne pe noi. Doam­ne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vin­deca neputintele noas­tre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste (de 3 ori),
🙏   Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfin'teasca'Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer asa si pe pa­mant. Painea noastra cea de toate zilele, da'ne'o noua astazi si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nos­tri. Si nu ne lasa pe noi in ispita, ci ne izba­veste de cel viclean. 

Sfantul Macarie cel Mare cunoscut si ca Macarie Egipteanul

†

Intrebat'au unii pe avva Macarie, zicand: cum suntem datori sa ne rugam? Le-a zis lor batranul: nu este trebuinta a vorbi multe, ci a intinde adeseori mainile si a zice:

 – Doamne, precum vrei si precum stii, miluieste! 

Iar de le sta razboi asupra, ziceti:

 - Doamne, ajuta-mi! Si El stie ce e de folos si face cu noi mila.

Sfantul Macarie cel Mare (295-392 d.Hr.), cunoscut si ca Macarie Egipteanul, a fost unul dintre Parintii pustiei egiptene cu cea mai mare autoritate, fiind ucenic al sfantului Antonie cel Mare. Biserica Ortodoxa il pomeneste pe 19 ianuarie. Biserica Copta il pomeneste pe 5 aprilie (Baramhat 27 dupa calendarul copt) si pe 25 august (19 Mesra), data intoarcerii moastelor sale la manastirea sa din pustia schetica. Biserica Romano-Catolica il pomeneste pe 15 ianuarie.

El nu trebuie confundat cu Sf. Macarie al Alexandriei sau cu Sf. Sfintit Mucenic Macarie, episcop de Edkao (langa Assiut, in Egiptul de Sus). Moastele celor trei Sfinti Macarie se pastreaza la Manastirea Copta Ortodoxa a Sf. Macarie cel Mare din Schetia (Wadi Natrun). sursa:ro.orthodoxwiki.org

Canon de rugaciune catre Sfantul Cuvios Macarie Egipteanul

Troparul Sfantului Cuvios Macarie Egipteanul:

Locuitor pustiului, inger in trup si de minuni facator te-ai aratat, purtatorule de Dumnezeu, Parintele nostru Macarie. Cu postul, cu privegherea si prin rugaciune primind daruri ceresti, tamaduiesti pe cei bolnavi si sufletele celor ce alearga la tine cu credinta. Slava Celui Ce ti-a dat tie putere; Slava Celui Ce te-a incununat pe tine; Slava Celui Ce lucreaza prin tine tuturor tamaduiri.

Irmosul:

Cetele israelitene cu picioare neudate trecand Marea Rosie si adancul cel umed, vazand cufundati in mare pe voievozii calareti vrajmasi, cu bucurie au cantat: sa cantam Dumnezeului nostru, ca S-a preaslavit.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Parinte, luminandu-te cu stralucirea cea Dumnezeiasca si acum cu ingerii petrecand, miluieste cu rugaciunile tale pe cei ce savarsesc preasfintita pomenirea ta, cu bucurie strigand: sa cantam Dumne­zeului nostru, ca S-a preaslavit.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Urcandu-te statornic pe calea care duce la Viata, mergand, ai strabatut-o pana la capat, preafericite; si fugind de zgomot ai risipit tulburarile demonilor, strigand cu bucurie: sa cantam Dumnezeului nostru, ca S-a preaslavit.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Omorandu-ti cugetul trupului, cu luptele tale cele sihastresti, prin Dumnezeiescul Duh, desavarsit l-ai supus, parinte; si carmuindu-te cu a Lui Dumnezeiasca Putere, cu bucurie strigai: sa cantam Dumnezeului nostru, ca S-a preaslavit.

~*~

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

~*~

Toate cele placute le-ai parasit parinte, indragind bucuria cea pururea din Casa Domnului, unde este glasul celor ce praznuiesc din inima curata, strigand cu bucurie: sa cantam Dumnezeului nostru, ca S-a preaslavit.

~*~

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

~*~

Zamislind, Curata, in pantece pe Fiul Cel fara de ani al Tatalui Celui fara de inceput, Care a luat Trup pentru noi oamenii, L-ai nascut in chip negrait sub ani Caruia bucurandu-ne strigam: sa cantam Dumnezeului nostru, ca S-a preaslavit.

Irmosul:

Arcul celor puternici a slabit si cei neputinciosi s-au incins in putere. Pentru aceasta s-a intarit intru Domnul inima mea.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plecandu-te sub Legea Duhului si cu armele Lui fiind incins, cuvioase, nu ti-ai plecat voia la legea pacatului.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sus la Dumnezeu avandu-ti cugetul, purtatorule de Dumnezeu, ai parasit cele de pe pamant, prin ostenelile infranarii, cu putere fiind usurat.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Rupand legaturile firii cu vietuirea ta cea mai presus de fire si curata, de Dumnezeu purtatorule, ai castigat lucrarea celor mai presus de fire.

~*~

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

~*~

Ca sa vorbesti cu Dumnezeu intru netulburare, Sfinte Preacuvioase Macarie, ai ales a locui in pustiu, departandu-te de tulburari, parinte.

~*~

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

~*~

Cel Ce este cu deosebire Iubitor de oameni, vrand sa mantu­iasca pe om, ca un Facator de bine, S-a Salasluit in pantecele tau in chip mai presus de minte, Maica lui Dumnezeu.

Irmosul:

Arcul celor puternici a slabit si cei neputinciosi s-au incins in putere. Pentru aceasta s-a intarit intru Domnul inima mea.


Irmosul:

Cel Ce sade in Slava, pe Scaunul Dumnezeirii pe Nor Usor a venit, Iisus Cel Indumnezeit, prin Palma Curata si a mantuit pe cei ce striga: Slava Hristoase, Dumnezeirii Tale.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dezbracatu-te-ai, parinte, de omul cel vechi, cel stricat si odata cu el de patimile pacatului; si prin infranare staruitoare ai imbracat, preacinstite, pe omul cel innoit in Hristos.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Viata ta cea prealuminata, parinte, prin toata fapta buna si Dumnezeiasca s-a aratat ca un desavarsit indreptar, in rugaciuni si in postiri, in privegheri si in cererile cele catre Hristos, Iubitorul de oameni.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

N-ai dat genelor tale dormitare, purtatorule de Dumnezeu, parinte, pana cand te-ai facut pe tine insuti casa preasfintita a Stapanului, Cel Ce vede toate; catre Care strigai: Slava, Hristoase, Puterii Tale.

~*~

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

~*~

Aratatu-ti-ai la tinerete cumintenia, la batranete intelepciunea, in toata viata statornicia si indelunga rabdarea si dragostea catre toti cei ce striga: Slava Hristoase, Puterii Tale.

~*~

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

~*~

Oamenii fiind omorati de multimea pacatelor, i-ai insufletit, Preasfanta si cazuti fiind in piericiune i-ai ridicat, nascand pe Datatorul de viata si Izbavitorul celor ce striga: Slava, Hristoase, Puterii Tale.

Irmosul:

Luminarea Ta, Doamne, trimite-ne-o noua si din negura greselilor izbaveste-ne pe noi, Bunule, pacea ta daruindu-ne noua.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Indreptandu-ti, cuvioase, cugetul sufletului catre cele de sus si simtirile intelepteste ocarmuindu-le, ai ajuns locas sfintit lui Dumnezeu, Atottiitorul.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vestejit-ai ispitele celui viclean si ai facut neputincioase mestesugirile lui cele amare, potrivindu-ti pururea sufletul in pas cu Legea cea Dumnezeiasca.

~*~

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

~*~

Impodobindu-ti, cuvioase, cuge­tarea sufletului si facandu-ti mintea stapana, ai avut in Hristos Indreptator catre calea cea cereasca.

~*~

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

~*~

Fecioara a nascut pe Fiul Cel mai presus de vreme, care a pus tuturor Legi de curatie si a vestit celor de pe pamant curatia dreptei cinstiri de Dumnezeu.

Irmosul:

Strigat-a, mai inainte inchipuind ingroparea Ta cea de trei zile, Proorocul Iona, in chit, rugandu-se: dinstricaciune izbaveste-ma, Iisuse, Imparate al Puterilor.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

In pustiu ti-a fost drag sa locuiesti cu osardie, purtatorule de Dumnezeu, asteptand acolo pe Dumnezeu, Cel Ce izbavea si pazea pasii tai.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Neclintit ai petrecut in sihastrie, inteleptitule de Dumnezeu, pazind sihastria pana la sfarsit cu iscusinta. Prin care te-ai invrednicit de Lumina Cea Neapusa si Dumnezeiasca.

~*~

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

~*~

Viata intocmai cu ingerii ai petrecut pe pamant si cinste ca ingerii, dupa vrednicie, ai castigat, stand inaintea Dumnezeului tuturor, impreuna cu ingerii.

~*~

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

~*~

Zamislit-ai in pantece, Maica lui Dumnezeu, pe Dumnezeu Cuvantul Cel fara de inceput, facandu-Se asemenea cu noi, pentru noi si fiind cunoscut in doua firi Neschimbat.

Irmosul:

Strigat-a, mai inainte inchipuind ingroparea Ta cea de trei zile, proorocul Iona, in chit, rugandu-se: dinstricaciune izbaveste-ma, Iisuse, Imparate al Puterilor.


CONDACUL Sfantului Cuvios Macarie Egipteanul, glasul 1. Podobie: Ceata ingereasca...

Viata fericita ducand in lume, te-ai invrednicit a te salaslui in pamantul celor blanzi, impreuna cu cetele fericitilor, Sfinte Macarie, purtatorule de Dumnezeu; si locuind in pustiu, ca intr-o cetate, ai primit de la Dumnezeu harul minunilor. Pentru aceasta te cinstim.

Irmosul:

Cel Ce ai mantuit de foc pe tinerii lui Avraam si ai ucis pe haldeii care fara dreptate prigoneau pe cei drepti, Prealaudate Doamne, bine esti cuvantat, Dumnezeul parintilor nostri.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu indemnarea cea de sus si cu ajutorul lui Dumnezeu biruind pe vrajmasi, te-ai facut purtator de biruinta, strigand: Prealaudate Doamne, Dumnezeul parintilor, bine esti cuvantat.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curatind tulburarea ce se naste din patimi, te-ai luminat cu lu­mina linistii celei desavarsite a sufletului, Sfinte Preacuvioase Macarie, strigand: Prealaudate Doamne, Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvantat.

~*~

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

~*~

Luminandu-ti sufletul cu bunacuviinta faptelor bune si facandu-te frumos la infatisare, ai cantat cu bucurie lui Dumnezeu: Prealaudate Doamne, Dumnezeul parintilor, bine esti cuvantat.

~*~

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

~*~

Pe noi cei ce eram robiti, Fecioara, chemandu-ne Domnul Cel Iubitor de oameni catre Ceea ce eram dintru inceput, salasluindu-se in pantecele tau, S-a Intrupat. Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvantat.


Pe tinerii cei binecredinciosi in cuptor, nasterea Nascatoarei de Dumnezeu i-a mantuit; atunci fiind inchipuita, iar acum lucrata; pe toata lumea ridica sa-ti cante tie: pe Domnul, lucrurile, laudati-L si-L preainaltati intu toti vecii.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cuvintele Vietii Celei Vesnice primindu-le in inima ta, preafericite, trupul ti l-ai istovit si te-ai socotit mort pentru lume. Si imbracandu-te cu omorarea trupului cea purtatoare de viata, ai strigat: pe Domnul laudati-L si preainaltati-L intru toti vecii.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Roaga-te, purtatorule de Dumnezeu, Celui Ce Singur este Datator de bunatati, ca sa se faca Milostiv celor ce praznuiesc pomenirea ta cea preacinstita, cerand iertare de pacate celor ce striga: pe Domnul laudati-L fapturile si preainaltati-L intru toti vecii.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luand aminte la inclinarea cea neincetata catre Dumnezeu si de acolo primind Raza Stralucirii, ca o lumina ce se rasfrange intr-o oglinda stravezie, o trimiti celor ce canta: pe Domnul laudati-L lucrurile si preainaltati-L intru toti vecii.

~*~

Binecuvantam pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, Domnul.

~*~

Pe scara cea intinsa catre inaltime, in varful careia S-a aratat sprijinindu-Se Domnul, te-ai suit, parinte, pururea inaintand pe Dumnezeiestile trepte, cuvioase, pana ce aiajuns, strigand: pe Domnul laudati-L si preainaltati-L intru toti vecii.

~*~

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

~*~

Laudamu-te, Ceea ce esti Plina de har, ca ne-ai nascut noua pe Dumnezeu Intrupat. Drept aceea toti te numim Nascatoare de Dumnezeu, Casa Primitoare de Dumnezeu, Frumusetea lui Iacob, strigand: pe Domnul laudati-L si preainaltati-L intru toti vecii.

Irmosul:

Sa laudam, bine sa cuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainaltandu-L pe Dansul intru toti vecii.

Pe tinerii cei binecredinciosi in cuptor, nasterea Nascatoarei de Dumnezeu i-a mantuit, atunci fiind inchipuita, iar acum lucrata: pe toata lumea ridica sa-Ti cante Tie: pe Domnul lucrurile laudati-L si preainaltati-L intru toti vecii.

Cantarea a 9-a.

Irmosul:

Eva, prin boala neascultarii, blestemul a adus; iar tu Fecioara, de Dumnezeu Nascatoare, prin Odrasla zamislirii, binecuvantare ai inflorit lumii; pentru aceasta toti te marim.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lacrimile cele sihastresti ai adapat aratura inimii tale; iar acum bucurandu-te, parinte, cu veselie culegi rasplatirile ca parga a luptelor tale. Pentru aceea toti te fericim.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lumina Cea Neajunsa ti-a rasarit, Bucuria Vesnica te-a primit; acolo dantuind cu ingerii pe langa Imparatul si Domnul, adu-ti aminte, parinte preafericite, de cei ce savarsesc cu credinta sfanta pomenirea ta.
 

Sfinte Cuvioase Parinte Macarie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Izbutit-ai sa scapi de sagetile, de lucraturile si de mestesugnile demonilor; pazitu-s-a sufletul tau, fericite si sfant, curat, neintinat si vrednic s-a facut de ajungerea in ceruri. Adu-ti aminte de cei ce te lauda pe tine.

~*~

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

~*~

Straduitu-te-ai, parinte, dupa Legea alergatorului si ai biruit precum se cuvine. Drept aceea, te-a cinstit Cel Singur Facator de bine cu cununa maririi si te-a invrednicit de Dumnezeiasca aratare de lumina si de fericitele desfatari.

~*~

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

~*~

Ca Ceea ce ai nascut pe Facatorul tuturor fapturilor, Maica lui Dumnezeu, ai intrecut toata faptura cu Dumnezeiasca marire, cu sfintenia, cu harul si cu toate biruintele faptei bune; pentru aceea toti te marim.

Irmosul:

Eva, prin boala neascultarii, blestemul a adus; iar tu Fecioara, de Dumnezeu Nascatoare, prin Odrasla zamislirii, binecuvantare ai inflorit lumii; pentru aceasta toti te marim.


Mormantul tau, Mantuitorule, ostasii strajuindu-l, morti s-au facut de stralucirea ingerului ce s-a aratat care a vestit femeilor Invierea. Pe tine, pierzatorul stricaciunii; la Tine cadem, Cel ce ai inviat din mormant ca unul Dumnezeul nostru.


Cu focul sihastriei fiind incercat, intelepte, te-ai aratat mai lamurit decat aurul in cuptor. Pentru aceasta te-ai mutat catre Imparatiile cele Ceresti. De aceea cu credinta laudandu-te, strigam: cere pentru noi, parinte, har, mila si iertarea greselilor.

 
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Mormantul tau, Mantuitorule, ostasii strajuindu-l, morti s-au facut de stralucirea ingerului ce s-a aratat care a vestit femeilor Invierea. Pe tine, pierzatorul stricaciunii; la Tine cadem, Cel ce ai inviat din mormant ca unul Dumnezeul nostru.

Povatuieste-ne la calea pocaintei pe noi, cei ce ne abatem pururea catre calea rautatilor si maniem pe Preabunul Domn, Ceea ce esti Neispitita de Nunta, Binecuvantata Marie, Scaparea oamenilor celor fara de nadejde, Locasul lui Dumnezeu.

 
Crucii Tale ne inchinam, Stapane si Sfanta Invierea Ta o laudam si o slavim.

Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Mormantul tau, Mantuitorule, ostasii strajuindu-l, morti s-au facut de stralucirea ingerului ce s-a aratat care a vestit femeilor Invierea. Pe tine, pierzatorul stricaciunii; la Tine cadem, Cel ce ai inviat din mormant ca unul Dumnezeul nostru.

Mieluseaua cea cu totul fara prihana, vazand pe Mieluselul si Pastorul spanzurat mort pe Lemn, cu lacrimi ca o Maica tanguindu'se graia: cum voi indura smerenia Ta cea mai presus de cuvant, Fiul meu si Patimile cele de bunavoie, Preabunule Dumnezeu?

sursa:doxologia.ro

Rugaciune pentru copilul bolnav: Canon

†

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!

(de trei ori cu trei inchinaciuni pana la pamant)

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi (de trei ori).

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

Doamne, miluieste (de trei ori), Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie Imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Ca a Ta este Imparatia si puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.