Psaltirea Maicii Domnului / Catisma a treia / Psalmul: 17

Psaltirea Maicii Domnului

Catisma a treia

Psalmul: 17

 †

1. Iubi'te'voi, Doamna Stapana, si Maica pururea Fecioara, Imparateasa Cerului si a pamantului si voi preaslavi minunatul tau nume printre neamuri.
2. Marturisiti'va Maicii Domnului, voi, care sunteti cu inima zdrobita si ea va va intari impotriva tuturor vrajmasilor vostri.
3. Stapana Maica pururea Fecioara, darul sanului tau este o lumina pentru noi si din tine ne hranim cu laptele indulcirilor tale duhovnicesti, ori de cate ori flamanzim si insetam.
4. Cei ce sunteti credinciosi, cautati si slaviti pe Stapana noastra, ca ea este grabnica ajutatoare si mijlocitoarea noastra la Dumnezeu.
5. Fii Scaparea noastra, Preabinecuvantata Maica a lui Hristos-Dumnezeu, caci tu esti minunata intarire pentru credinciosi.
6. Slava tie, a tuturor credinciosilor grabnica ajutatoare!...

~*~

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

~*~

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare si pururea Fecioara Maria

 DOMNUL pe poporul cel smerit il va mantui, si ochii mandrilor ii va smeri

†

 Cu cel cuvios, cuvios vei fi; si cu omul nevinovat, nevinovat vei fi. Si cu cel ales, ales vei fi; si cu cel indaratnic Te vei indaratnici. Ca Tu pe poporul cel smerit il vei mantui, si ochii mandrilor ii vei smeri. ( Psalmul. 17: 28-30 )

 Nu este alt drum spre mantuire decat cel al smereniei, ne invata Evanghelia vamesului. De va fi cineva neatins de pacate trupesti, de desfranare, lacomie sau alta patima grosiera, sa nu se inalte cumva cu gandul sau socotindu-se pe sine sfant si fara de pacate, pentru ca va gresi inaintea lui Dumnezeu cu mandrie. 

 Iar lui Dumnezeu mai placut ii este un pacatos smerit decat un drept mandru.

O SUPERBA PILDA DESPRE MANDRIE

 

 Pilda de astazi ne vorbeste despre osanda primita de un asemenea om. Un sihastru oarecare traia in pustie si avea un frate mirean la tara, intr-un sat. Dupa un timp, a murit fratele lui si ramanandu-i un copilas de trei ani, eremitul l-a luat cu sine in pustie, la chilia lui. Si n-a vazut copilul nici un om decat pe batranul sihastru care il hranea, nici femeie, nici sat. Nici macar paine n-a mancat, nici n-a stiut ce si cum este viata lumii acesteia. Totdeauna era in pustie cu unchiul sau postind, rugandu-se si laudand pe Dumnezeu. Iar dupa ingroparea lui, sihastrul s-a rugat lui Dumnezeu ca sa-i descopere despre acest copil, in care ceata de sfinti este pus. Dar in visul avut in noaptea urmatoare, batranul a vazut un loc intunecat si plin de miros greu, iar in mijlocul acelui loc era copilul, zacand de suparare nespusa. Sihastrul s-a mirat si a grait catre Dumnezeu: 

Doamne, ce este nedreptatea aceasta? Au doara nu era curat acest copil pe care l-am ferit de orice pacat? Ce nadejde de mantuire mai avem noi, cei crescuti in patimi si ispite de tot felul?

Atunci ingerul Domnului i-a zis: 

De ce plangi asa, batrane, si te tanguiesti? Copilul intr-adevar era neatins de pacatele trupesti ale lumii acesteia. L-ai invatat multe, cum sa posteasca, cum sa privegheze. Insa pentru ce nu l-ai invatat si smerenia? Ca avea mandrie mare si inaltare in inima sa, socotindu-se pe sine pentru curatia lui om mare si sfant. Cu acest gand trufas a murit. Deci sa cunosti ca nu este nedreptate la Dumnezeu, fiindca tot cel ce se inalta pe sine in gandul sau necurat este inaintea Domnului. 

Dupa care ingerul s-a facut nevazut, iar batranul a plans pana la sfarsitul zilelor pieirea copilului. 

(Adaptare de Augustin Paunoiu dupa o pilda din volumul „Slava desarta. Apoftegme ale Sfintilor Parinti“, coordonator ieromonah Savatie Bastovoi, Editura Cathisma, 2007)

   Hristos in mijlocul nostru: Este si va fi, totdeauna acum si pururea.

†

Iubi'Te'voi Doamne,
 vartutea mea.
Domnul este intarirea mea
si scaparea mea
si izbavitorul meu...

Textul cantarii „Iubi'te'voi Doamne” este preluat din Psalmul 17-1.

Iubi-te-voi Doamne sau Imnul Iubirii, cantata la Sfintei Liturghii si se intoneaza imediat dupa indemnul:

    Sa ne iubim unii pe altii, ca intr-un gand sa marturisim.


 Persoanele credincioase, pentru a putea primi Sfanta Impartasanie, cu o inima, pe deplin curata, leapada orice fel de suparare asupra fratilor lor din Biserica si cu profunda sinceritate, se saluta:

Hristos in mijlocul nostru.

La care se raspunde

Este si va fi, totdeauna acum si pururea.

Psalmul 17 - Catisma a treia / Proorocul David

Psaltirea Proorocului David

Psalmul 17: text

Catisma a treia

†

Mai'marelui cantaretilor. Un psalm al lui David, sluga Domnului, care a grait Domnului cuvintele cantarii acesteia, in ziua in care l'a izbavit pe el Domnul din mana tuturor vrajmasilor lui si din mana lui Saul. Si a zis:

1. Iubi'Te'voi, Doamne, vartutea mea. Domnul este intarirea mea si scaparea mea si izbavitorul meu,

2. Dumnezeul meu, ajutorul meu, si voi nadajdui spre Dansul;

3. Aparatorul meu si puterea mantuirii mele, si sprijinitorul meu.

4. Laudand voi chema pe Domnul si de vrajmasii mei ma voi izbavi.

5. Cuprinsu'm'au durerile mortii si raurile faradelegii m'au tulburat.

6. Durerile iadului m'au inconjurat; intampinatu'm'au laturile mortii.

7. Si cand ma necajeau am chemat pe Domnul si catre Dumnezeul meu am strigat.

8. Auzit'a din locasul Lui cel sfant glasul meu si strigarea mea, inaintea Lui, va intra in urechile Lui.

9. Si s'a clatinat si s'a cutremurat pamantul si temeliile muntilor s'au tulburat si s'au clatinat ca S'a maniat pe ele Dumnezeu.

10. Intru mania Lui fum s'a ridicat si para de foc de la fata Lui, carbuni aprinsi de la El.

11. Si a plecat cerurile si S'a pogorat si negura sub picioarele Lui.

12. Si S'a suit pe heruvimi si a zburat; zburat'a pe aripile vantului.

13. Si Si'a pus intunericul acoperamant, imprejurul Lui cortul Lui, apa intunecoasa in norii vazduhului.

14. De stralucirea fetei Lui norii au fugit, glasul Lui prin gridina si carbuni de foc.

15. Si a tunat din cer Domnul si Cel Preainalt a dat glasul sau.

16. Trimis'a sageti si i'a risipit pe ei, si fulgere a inmultit si i'a tulburat pe ei.

17. Si s'au aratat izvoarele apelor si s'au descoperit temeliile lumii,

18. De certarea Ta, Doamne, de suflarea Duhului maniei Tale.

19. Trimis'a din inaltime si m'a luat, ridicatu'm'a din ape multe.

20. Izbaveste'ma de vrajmasii mei cei tari si de cei ce ma urasc pe mine, ca s'au intarit mai mult decat mine.
21. Intampinatu'm'au ei in ziua necazului meu, dar Domnul a fost intarirea mea.

22. Si m'a scos la loc larg, m'a izbavit, ca m'a voit.

23. Si imi va rasplati mie Domnul dupa dreptatea mea, si dupa curatia mainilor mele imi va rasplati mie.

24. Ca am pazit caile Domnului si n'am fost necredincios Dumnezeului meu.

25. Ca toate judecatile Lui sunt inaintea mea, si indreptarile Lui nu s'au departat de la mine.

26. Si voi fi fara prihana cu Dansul, si ma voi pazi de faradelegea mea.

27. Si imi va rasplati mie Domnul dupa dreptatea mea, si dupa curatia mainilor mele inaintea ochilor Lui.

28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi; si cu omul nevinovat, nevinovat vei fi.

29. Si cu cel ales, ales vei fi; si cu cel indaratnic, Te vei indaratnici.

30. Ca Tu pe poporul cel smerit il vei mantui, si ochii mandrilor ii vei smeri.

31. Ca Tu vei aprinde faclia mea, Doamne, Dumnezeul meu, si vei lumina intunericul meu.

32. Caci cu Tine ma voi izbavi de ispita si cu Dumnezeul meu voi trece zidul.

33. Dumnezeul meu, fara de prihana este calea Lui, cuvintele Domnului in foc lamurite; scut este tuturor celor ce nadajduiesc in El.

34. Ca cine este Dumnezeu afara de Domnul? Si cine este Dumnezeu afara de Dumnezeul nostru?

35. Dumnezeu, cel ce ma incinge cu putere si a pus fara prihana calea mea.

36. Cel ce face picioarele mele ca ale cerbului si peste cele inalte ma pune.

37. Cel ce intaresti mainile mele in vreme de razboi si ai pus arc de arama in bratele mele.

38. Si mi'ai dat mie scutul mantuirii mele si dreapta Ta m'a sprijinit.

39. Si certarea Ta m'a indreptat pana in sfarsit, si certarea Ta insasi ma va invata.

40. Largit'a pasii mei sub mine, si n'au slabit picioarele mele.

41. Urmari'voi pe vrajmasii mei si'i voi prinde pe dansii si nu ma voi intoarce pana ce se vor sfarsi.

42. Zdrobi'i'voi pe ei si nu vor putea sa stea, cadea'vor sub picioarele mele.

43. Si m'ai incins cu putere spre razboi, si ai impiedicat pe toti cei ce se sculau impotriva mea.

44. Si pe vrajmasii mei i'ai facut sa fuga, iar pe cei ce ma urasc i'ai nimicit.

45. Strigat'au catre Domnul si nu era cel ce mantuieste; si nu i'a auzit pe ei.

46. Si'i voi sfarama pe ei ca praful in fata vantului, ca tina ulitelor ii voi zdrobi pe ei.

47. Izbaveste'ma de razvratirile poporului; pusu'm'ai capetenie neamurilor.

48. Poporul pe care nu l'am cunoscut mi'a slujit mie. Cu auzul urechii m'a auzit.

49. Fiii straini m'au mintit pe mine. Fiii straini au imbatranit si au schiopatat din cararile lor.

50. Viu este Domnul si binecuvantat este Dumnezeul meu si sa se inalte Dumnezeul mantuirii mele. 51. Dumnezeule, Cel ce mi'ai dat izbanda si mi'ai supus popoarele; izbavitorul meu de vrajmasii cei furiosi,

52. De la cei ce se ridica impotriva mea inalta'ma, de omul nedrept izbaveste'ma.

53. Pentru aceasta Te voi lauda intre neamuri, Doamne; si numele Tau il voi canta.

54. Cel ce maresti mantuirea imparatului Tau si faci mila unsului Tau, lui David si semintiei lui pana in veac.

Trepte ale Rugaciunii >>>