Ai stiut sa dramuiasti pe umerii tai, in egala masura, crucea familiei?
†
"Familia este o cruce, mai intai de toate, a celor ce o accepta ‒ pentru ca in vremuri in care numarul casatoriilor se diminueaza alarmant, in favoarea unor legaturi „libere”, „deschise”, fara resposabilitati morale si la care se poate renunta oricand fara prea multe complicatii ‒ si care s-au decis sa isi insoteasca viata, asumandu-si reciproc datorii si responsabilitati.
Este o cruce pentru ca, odata incheiata, familia presupune o jertfa de sine a fiecaruia dintre cei doi soti, in vederea armonizarii relatiei lor, cu scopul de a descoperi in casnicie si alaturi de celalalt linistea si mantuirea. Or, din acest punct de vedere, casnicia presupune renuntare reciproca, jertfa de sine si sacrificiu, in vederea dobandirii implinirii reciproce.
Familia presupune o cruce, pentru ca in vremuri in care par a se naste tot mai putini copii parintii crestini si in mod deosebit mama isi asuma responsabilitatea purtarii in pantecele ei a pruncilor cu care Dumnezeu le binecuvinteaza viata si pe care ei sunt datori sa ii accepte ca pe adevarate binecuvantari. Se poate identifica o cruce a nasterii, a cresterii, a educarii si formarii, o cruce a parintilor fata de copiii lor. Le-am putea numi „crucea starii de maternitate”, „crucea” sau incercarea „nasterii de prunci”, „crucea”, „grija” sau „atentia educatiei”, „crucea” sau preocuparea „formarii lor spirituale”.
Insa, mai presus de toate, familia sau casnicia este o cale grea, a asprelor nevointe, pentru ca fiecare dintre cei doi soti trebuie sa lupte nu doar cu propria-i fire, ci, adeseori, si cu salbaticia din sufletul si din viata celuilalt, pentru a dezradacina si izgoni din viata lor pornirile spre neinfranare si pacat, prin nevointa aspra si pronuntata cumpatare.
La Judecata de Apoi, fiecare dintre noi va da socoteala asupra modului in care a inteles sa-si poarte crucea personala, a stiut sa dramuiasca pe umerii sai, in egala masura, crucea familiei sale si a ajutat la asumarea si usurarea crucii celei mari, ce sta deasupra lumii."
- text preluat Doxologia -
