Hristos in mijlocul nostru: Este si va fi, totdeauna acum si pururea.

†

Iubi'Te'voi Doamne,
 vartutea mea.
Domnul este intarirea mea
si scaparea mea
si izbavitorul meu...

Textul cantarii „Iubi'te'voi Doamne” este preluat din Psalmul 17-1.

Iubi-te-voi Doamne sau Imnul Iubirii, cantata la Sfintei Liturghii si se intoneaza imediat dupa indemnul:

    Sa ne iubim unii pe altii, ca intr-un gand sa marturisim.


 Persoanele credincioase, pentru a putea primi Sfanta Impartasanie, cu o inima, pe deplin curata, leapada orice fel de suparare asupra fratilor lor din Biserica si cu profunda sinceritate, se saluta:

Hristos in mijlocul nostru.

La care se raspunde

Este si va fi, totdeauna acum si pururea.

Binecuvanteaza, Doamne, Dumnezeul nostru, casa noastra cu puterea Ta

   Rugaciune de BINECUVANTRE a familiei, casei, gospodariei.

†

Binecuvanteaza, Doamne, Dumnezeul nostru, casa noastra cu puterea Ta.

Stapane, Doamne, Dumnezeul nostru, care intru cele inalte locuiesti si spre cele smerite privesti, binecuvanteaza casa noastra si cu puterea Ta, intareste'ne pe noi robii Tai, cei ce locuim in ea. 

Bine este, Doamne, ca si casa noastra sa ne fie ca o doua biserica, in care noi ne inchinam inaintea sfintelor icoane si ne rugam Tie. Binecuvanteaza, Doamne, gaspodaria noastra si inmulteste in ea toate bunatatile, ca sa uitam de grijile si nevoile pamantesti si sa putem lucra mai cu osadrie pentru dobandirea vietii cele vesnice si pentru a ajunge in locasurile Tale cele sfinte.Indeparteaza de la noi toate cursele vrajmasului celui pierzator de suflete, trimite pe ingerul Tau cel milostiv, ca sa ne pazeasca si sa ne fereasca de toata rautatea si sa ne povatuiasca spre lucrarea tuturos faptelor celor bune si spre implinirea sfintelor porunci. Ca tie ti se cuvine a ne milui si a ne mantui, Dumnezeul nostru, si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.

Amin.

Scut al limbii si legii noastre este Casa Lui Dumnezeu

†

  Vad neamul meu in jugul robiei, vad ca romanilor le este inchisa, calea la scoli si unicul scut al limbii si legii noastre este Casa Lui DUMNEZEU.

Multumescu-ti, Tie Doamne, multumesc inca de-acum!

O BUNICA SI-O COPILA !

(de Eliana Popa)

Intr-un colt uitat de lume, langa podul dinspre moara

O batrana si-o copila isi duc viata-ntr-o cascioara.

Erau tare nevoiase, greu se descurca bunica

Isi crestea cu multa truda si iubire, nepotica!

 

Dar necazul iute vine peste omul necajit

Si fetita ei cuminte intr-o zi s-a-mbolnavit !

Tot a incercat batrana sa gaseasca bolii leac

Dar degeaba, ca nimic nu se leaga la sarac !

 

A pornit plangand batrana la un doctor din oras

N-avea bani ca sa-l plateasca, dar a luat un colt de cas!

Insa doctorul ii spune : ,, – N-am cum sa te-ajut bunica ,

Pana nu-ti aduci la mine mai in graba nepotica!”

 

Lacrimi i-au brazdat obrajii, ca n-avea cum sa o poarte

Pe fetita ei bolnava la un vraci asa departe.

Dar mergand pe strazi buimaca a vazut in fata sa

O biserica frumoasa, pe-o strada, undeva!

 

A intrat privind sfioasa, catre sfintii din icoane.

Si a-ngenuncheat batrana, langa cateva cucoane

Ascultandu-le batrana, rugaciunea lor cea lunga

A-nceput cu voce tare sa rosteasca, a sa ruga:

 

 – Draga, Doamne, sunt Maria! Nepotica mea-i bolnava

Zace-n pat de multa vreme, e slabita si firava

Daca poti Tu sa o vindeci, mergi acuma, iute, iute

Casa noastra-i langa moara, ce se afla lang-o punte!

 

Ai sa vezi casuta noastra cu peretii care crapa

Are gauri in sindrila, e micuta si saraca,

Cauta sub presul rosu si i-a cheia de la usa

Mergi, Te rog, sa-mi vindeci, fata! Fata mea ca o papusa!

 

Sa nu uiti! Cand iesi din casa sa pui cheia tot la loc

Ca sa pot deschide usa cand o fi, sa ma intorc!

Gata, Ti-ai notat adresa? Iaca, plec si eu la drum,

Multumes-cu-ti, Tie Doamne, multumesc inca de-acum!

 

O priveau razand marete ,, cuvioasele” femei

Zice una mai tafnoasa:  – Vai si-amar de ruga ei!”

Dar batrana-si ia desaga si porneste catre casa

Cu nadejde mare-n Domnul, nu le-aude sau nu-i pasa!

 

Si minune! Cand ajunge si deschide grabnic usa,

Nepotica ei cea draga canta leganand papusa

 – Cum? Te-ai ridicat, micut-o? Vino iute la bunica!”

Si degrab ii sare-n brate ca zvarluga, nepotica!

 

 – A venit aici un doctor si m-a saturat pe frunte

Avea haine de lumina si in plete stele multe,

Si sub pletele-nstelate, precum crinul fruntea Lui!

Dar pe maini avea, bunico, doua rani adanci de cui !

 

Si mi-a spus cu voce blanda, mangaindu-mi talpa goala

Sa ma joc iar cu papusa ca nu mai sunt bolnavioara!

M-a rugat sa-ti spun si tie c-a gasit casuta noastra

Si ai cheia asezata chiar sub pres, langa fereastra

( dupa o pilda scrisa de sfintiilor parinti )

Si precum voiti sa va faca voua oamenii, asemenea faceti-le si voi lor

Predica la Duminica a XIX-a dupa Rusalii, "Iubirea vrajmasilor" 

†

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. Binecuvantati si dreptmaritori crestini ai Sfintei Biserici a Domnului nostru Iisus Hristos.

Zis-a, Domnul, 

Si precum voiti sa va faca voua oamenii, asemenea faceti-le si voi lor. 

Si daca-i iubiti pe cei ce va iubesc, ce multumire aveti? Ca si pacatosi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei. 

Si daca le faceti bine celor ce va fac voua bine, ce multumire aveti? Ca si pacatosii tot asa fac. 

Si daca dati cu’mprumut celor de la care nadajduiti sa luati inapoi, ce multumire aveti? Ca si pacatosii le dau cu’mprumut pacatosilor, ca sa primeasca inapoi intocmai.

 Ci iubiti pe vrajmasii vostri si faceti bine si dati cu’mprumut nimic nadajduind si rasplata voastra va fi multa si veti fi fiii Celui-Preainalt; ca El este bun cu cei nemultumitori si rai. Fiti milostivi, asa cum si Tatal vostru este milostiv.

(Luca 6, 31-36).

Talcuirea si predica de pe munte (Iubirea vrasmasilor)

Bartolomeu Anania (audio)

In aceste cuvinte e fiinta adanca a descoperirii dumnezeiesti. A fost numita aceasta spusa a Domnului –

Precum voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi asemenea!

– Legea de aur a Evangheliei. Si, intr-adevar, acest cuvant vrednic este sa uneasca tot sufletul – nu numai crestinesc, ci omenesc – de pretutindeni; acest cuvant al Mantuitorului, pe Care – cum atat de frumos rostea parintele si invatatorul nostru, Parintele Dumitru Staniloae – Tatal L-a trimis in lume zicandu-I: 

Mergi si mantuieste-Ti fratii! Spune-le lor adevarul mantuitor. Si odata cu spusa acestui cuvant arata-le jertfa Ta, iubirea Ta suprema!