De-a lungul istoriei, ROMANII au avut urmatoarele CAPITALE

   De-a lungul istoriei, pe teritoriul tarii noastre, romanii au avut urmatoarele capitale.

†

   Foste capitale a romaniei

   Romania are o istorie tulbure, plina de confruntari sangeroase pentru a-si pastra independenta si suveranitatea. In prezent, aceste doua atribute sunt garantate de constitutia tarii, dar de-a lungul timpului puterile mondiale nu au respectat independenta si suveranitatea teritoriului Carpato - Dunarean - Est European. Drept urmare, teritoriul Romaniei s-a schimbat de la o perioada la alta, ceea ce a determinat intr-o oarecare masura mutarea capitalelor.

    De remarcat faptul ca teritoriul Romaniei a fost profund divizat de-a lungul istoriei, iar capitalele Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei sunt prezentate mai jos. Asadar, pe teritoriul tarii noastre, de-a lungul istoriei, romanii au avut urmatoarele capitale:

• Alba Iulia (Transilvania)
• Apahida, Cluj (Transilvania)
• Baia, Suceava (Moldova)
• Balaciu, Ialomita (Dacia)
• Biharia, Bihor (voievodatul lui Menumorut)
• Campulung (Tara Romaneasca)
• Cenad, Timis (Banat)
• Cluj-Napoca (Transilvania)
• Craiova (Tara Romaneasca)
• Curtea de Arges (Tara Romaneasca)
• Dabaca, Cluj (Transilvania)
• Deva (Transilvania)
• Iasi (Moldova)
• Isaccea (capitala statului tatar Noghaid)
• Mofleni, Dolj (capitala tribului Pelendava)
• Moigrad-Porolissum, Salaj (Transilvania)
• Niculitel, Tulcea (Dobrogea)
• Ocnele Mari (Transilvania)
• Odobesti (Transilvania)
• Rasova, Constanta (capitala tribului traco-geto-dacic Dapyx)
• Sarmizegetusa, Hunedoara (Daciei)
• Sibiu (Transilvania)
• Siret (Moldova)
• Suceava (Moldova)
• Targoviste (Tara Romaneasca)
• Timisoara (Banat).

   Prima capitala a Romaniei este considerata cea a Tarii Romanesti care, potrivit datelor istorice, a fost stabilita la Campulung.
Din pacate, nu exista documente sigure care sa ateste cu exactitate cand a fost intemeiat orasul. Cert este faptul ca acesta a evoluat de la sat, la targ pentru ca, la inceputul secolului XIV, sa devina oras. Unii istorici spun ca orasul Campulung a fost infiintat de cavalerii teutoni in prima jumatate a secolului XIII, in timp ce altii, bazandu-se pe traditie si pe mitologie, sustin ideea ca acesta s-a infiintat spre sfarsitul secolului XIII. Incepand cu anul 1330, dupa victoria repurtata la Posada impotriva trupelor regelui Ungariei, Carol Robert, isi stabileste resedinta de scaun la Campulung Basarab I, primul domnitor al statului independent Tara Romaneasca.

  Campulung devine, astfel, timp de aproape patru decenii, centrul politic si administrativ al statului. 

 

   Capitala se muta la Curtea de Arges Inca din anul 1200, la Curtea de Arges exista o mica resedinta voievodala si o biserica, conform datelor istorice.

   Incepand cu 1365, voievodul Vladislav I a aici batut primele monede romanesti, ducatii de argint si banul. In consecinta, a luat fiinta prima monetarie a Tarii Romanesti. In 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu, cunoscut si sub numele de Vlaicu Voda, urmasul la tron al lui Nicolae Alexandru (fiul lui Basarab I), avea sa mute capitala la Curtea de Arges. Acest oras avea sa fie capitala Tarii Romanesti pana la inceputul secolului XV.

   De-a lungul timpului, in Curtea de Arges s-au nascut mari domnitori ai Tarii Romanesti precum Neagoe Basarab, Vlaicu Voda si Mircea cel Batran. Chiar si dupa mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Arges, Campulung a continuat sa aiba calitatea de resedinta domneasca temporara. Era perioada in care domnitorul  se deplasa in diferite localitati si isi stabilea resedinte temporare.

   Manastirea Curtea de Arges adaposteste ramasitele regale
Curtea de Arges si-a pierdut stralucirea dupa ce a incetat sa mai fie capitala Tarii Romanesti. Un timp mai tarziu, orasul si-a recapatat prestigiul cand Carol I a desemnat Catedrala Manastirii Curteia de Arges ca cimitir regal.

   Conform istoricilor, orasul medieval Bucuresti a fost fondat undeva prin secolele XIV-XV. Prima atestare documentara a orasului dateaza din 20 septembrie 1459, actul fiind emis de domnitorul Vlad Tepes. Documentul, prin care se intarea o mosie unor boieri, a fost descoperit in jurul anului 1900. In acele vremuri, Bucurestiul era cunoscut si sub denumirea de Cetatea Dambovitei. Pozitia sa era una strategica, fiind situat pe drumul ce lega Targsor de Giurgiu, in ultima asezare aflandu-se o garnizoana otomana.

   Putin mai tarziu, la 14 octombrie 1465, Radu cel Frumos, nimeni altul decat fratele si urmasul lui Vlad Tepes, desemneaza Bucurestiul drept Capitala Tarii Romanesti. Astfel, avea o capitala in zona de campie si aproape de Dunare mai usor de controlat in comparatie cu Targoviste. Era normal ca un domnitor precum Radu, pus pe scaunul domnesc de catre turci, sa stea cat mai apoi de ocrotitorii sai. Radu cel Frumos nu a fost considerat niciodata „parintele” acestui oras, insa este primul care l-a folosit ca resedinta domneasca. De-a lungul timpului, mai multi domnitori au considerat Targovistea ca fiind capitala tarii, nu Bucurestiul, din motive politice avand in vedere contextul luptei antiotomane. Unul dintre acestia a fost Constantin Brancoveanu caruia boierii ii reprosau acest lucru.

   De aceea, o perioada, capitala a functionat cand la Bucuresti, cand la Targoviste, dupa vointa domnului in scaun. Bucurestiul avea, insa, sa devina capitala Tarii Romanesti in anul 1659 sub domnia lui Gheorghe Ghica, din ordinul Inaltei Porti.

   Principalul motiv il reprezenta faptul ca era mai usor de supravegheat de catre garnizoana otomana aflata la Giurgiu. Totodata, trupele otomane puteau ajunge mai usor la Bucuresti decat la Targoviste pentru a-l mazili pe domnul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu, ceea ce avea sa se si intample, in 1714. Bucurestiul, capitala Principatelor Unite Din acel moment, capitala s-a dezvoltat mai ales din punct de vedere economic. Aici era cel mai mare targ din tara al acelor vremuri, unde isi dadeau intalnire negustorii romani cu cei greci. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a devenit resedinta domneasca. Au existat, insa, si cauze strategice pentru care Bucurestiul s-a ridicat si a devenit resedinta domneasca. Bucuresti era inconjurat de codrii, dar si de dealuri inalte, in timp ce mlastinile Dambovitei faceau ca orasul sa nu fie foarte expus dusmanilor cotropitori. Cu timpul, Bucurestiul s-a extins, iar boierii au inceput sa-si ridice case si mosiile acestora s-au marit. De asemenea, au fost ridicate biserici si hanuri, pe langa noi alte edificii. Orasul s-a dezvoltat si a ajuns la ceea ce avea sa devina mai intai capitala Principatelor Unite, in urma Micii Unirii infaptuita de Alexandru Ioan Cuza in 1859, iar mai apoi a Romaniei moderne. Acest prim stat unit romanesc avea sa fie recunoscut, dupa cucerirea Independentei de Stat de la 1877-1878 ca Vechiul Regat. Bucurestiul si-a pastrat, mai apoi, si rolul de Capitala a Romaniei Mari, dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. De altfel, dupa 1859, Bucurestiul si-a pierdut o singura data rolul de capitala. S-a intamplat in anul 1917, in timpul ocupatiei germane. Atunci, inaintea ocuparii Bucurestiului de catre trupele germane, Guvernul Romaniei s-a retras in Moldova, la Iasi, oras care a devenit Capitala.

sursa: libertatea.ro si shtiu.ro

   Binecuvantat si Sfant este DUMNEZEU in toate lucrurile Sale! D O A M N E, fie voia Ta!

†

   Luptati-va impotriva gandurilor si simtamintelor de intristare cu aceste cuvinte blande: 

 D O A M N E, fie voia Ta! Binecuvantat si Sfant este DUMNEZEU in toate lucrurile Sale!

   Fara ajutorul si harul lui DUMNEZEU nici un om nu poate tine piept in razboaiele nevazute care apar in inima lui si pricinuiesc vifore sufletesti. Rugaciunea si citirea cuvantului lui DUMNEZEU ajuta in viforele sufletesti, dar nici cu acest ajutor nu va ajunge degraba omul stapan pe sine, nu se va sui degraba in limanul linistii netulburate, pentru ca gandurile si simtamintele dumnezeiesti nu sunt insusite degraba de firea noastra cazuta, credinta nu devine degraba vie, ca si cum L-ar vedea cu ochii pe DUMNEZEU.

   Din credinta vie in DUMNEZEU ia nastere deplina supunere fata de DOMNUL, iar din supunerea fata de DUMNEZEU iau nastere pacea gandurilor si linistea inimii.

   Trebuie sa altoiti in inima dumneavoastra credinta in DUMNEZEU, supunerea fata de DUMNEZEU: gustandu-le, veti gusta odata cu ele mangaiere duhovniceasca in necaz si liniste. Lupta cu gandurile aducatoare de necaz, oricat de complicate, de incurcate si de sofisticate ar fi gandurile acestea, trebuie sa fie foarte simpla, dupa cum toata credinta crestineasca este simpla si in simplitatea sa este accesibila oricui, iar prin puterea sa indestuleaza pe oricine. Luptati-va impotriva gandurilor si simtamintelor de intristare cu aceste cuvinte blande: 

   D O A M N E, fie voia Ta! Binecuvantat si Sfant este DUMNEZEU in toate lucrurile Sale!

   Rostiti cuvintele acestea cu mintea, iar cand sunteti singur rosteste-l cu voce joasa; rostiti-le fara graba, cu multa luare-aminte si evlavie; repetati aceste cuvinte scurte pana cand se vor potoli gandurile si simtamintele de intristare.

   Cand se vor ridica iarasi, intrebuintati impotriva lor aceeasi arma. Aflati din experienta puterea acestei arme, care la prima vedere pare atat de ne'nsemnata. Iar din starea de lupta este cu neputinta sa iesim la starea de odihna altfel decat prin biruinta. A te supune intristarii este un lucru din cale-afara de primejdios: cand ea va prinde putere in om, punand stapanire pe el, poate ucide si trupul, si sufletul. 

   Nu va grabiti sa muriti: pana si cea mai lunga viata este doar o clipa fata de vesnicie. Incredintati-va pe dumneavoastra si rastimpul pribegiei dumneavoastra pamantesti voii lui Dumnezeu, iar dumneavoastra folositi-va de acest rastimp spre a va pregati cat mai bine pentru vesnicie. Sa nu va mirati ca sunteti slaba in nevointa duhovniceasca: pricina slabiciunii acesteia este faptul ca sunteti incepatoare. Timpul va va imbogati si cu experienta, si cu putere.

   Privesc cu compatimire starea dumneavoastra sufleteasca: va topiti ca de foc in necazul crancen. Rabdati greutatea acestei stari: dupa ce va trece, va veti simti renascuta, va veti vedea imbogatita cu comori duhovnicesti despre a caror existenta nu au idee oamenii a caror viata pamanteasca a fost presarata doar cu placeri. Atunci veti cunoaste ca Bun este DOMNUL si in necazurile pe care le trimite, pentru ca necazurile vremelnice ii duc la bunatatile cele vesnice pe cei care le primesc asa cum se cade.

Sfantul Ignatie Briancianinov / sursa: crestinortodox.ro

Razboiul din noi: Ultimul bastion

Scurtmetraj

   Credem ca suntem buni, dar in realitate suntem roboti programati sa lupte intre noi, un cyborg programat sa distruga. 

Totusi, avem de ales. Ce alegem: razboiul sau PACEA PURA?

Sfanta protectoare a calatorilor, pasarilor si animalelor

   

†

   Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: 

Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie (Marcu 8, 34). 

Aceste cuvinte o determina sa-si daruiasca hainele sale saracilor.

Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi 

14 octombrie

  Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.

  Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".

  Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.

Sfânta Parascheva și familia ei

  A fost ingropata ca o straina. Potrivit traditiei se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis " si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.

  Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.

  In anul 1238, in ziua de 14 octombrie, moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Tarnovo, fiind asezate in Biserica cu hramul Maicii Domnului.

  In anul 1393, Bulgaria cade sub ocupatia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate in moschei. Este anul in care sfintele moaste sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani.

  Dupa lupta de la Nicopole din anul 1396, moastele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad - Serbia, in anul 1398.

  In 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucereste Belgradul. Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind asezate in palatul sultanului. Au fost rascumparate de la turci de Patriarhia Ecumenica. Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost asezate in Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupa transformarea acestei biserici in moscheie, moastele au fost duse in mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfantul Dumitru de la Xiloporta (1597) si Sfantul Gheorghe din Fanar - noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

Stramutarea moastelorCuvioasei Parascheva la Iasi

Vasile Lupu ctitorind la Iasi biserica "Sfintii Trei Ierarhi" si amintindu-si de Ioan Asan, care la vremea sa a stramutat moastele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moastele Sfintei Parascheva sa fie stramutate la Iasi.

  Plateste toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, si astfel, patriarhul Partenie I si membrii Sinodului au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei.

  Moastele Cuvioasei Parascheva au fost aduse in Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) si asezate pe 14 octombrie 1641, in Manastirea „Sfintii Trei Ierarhi“. In anul 1887, moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate in Catedrala mitropolitana din Iasi.

Cinstirea Cuvioasei Parascheva nu are granite

Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfanta Cuvioasa Parascheva sunt intr-un numar mare. Astfel, in Arhiepiscopia Bucurestilor sunt peste 33 de biserici, in Arhiepiscopia Targovistei 18, in Episcopia Buzaului 29, in Episcopia Dunarii de Jos 24, in Episcopia Alexandriei si Teleormanului 4, in Arhiepiscopia Iasilor 35, in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor 5, in Episcopia Romanului 22, in Arhiepiscopia Sibiului 47, in Episcopia Maramuresului si Satmarului 6, in Arhiepiscopia Timisoarei 18, in Episcopia Caransebesului 5, in Mitropolia Basarabiei 6. Episcopia Ortodoxa a romanilor din Ungaria are la Gyula o biserica cu hramul "Sfanta Parascheva", construita in anul 1834. Romanii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al caror hram este Sfanta Parascheva.

  Intr-o predica inchinata Sfintei Cuvioase Parascheva, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a marturisit ca Sfanta Parascheva ii ajuta pe toti oamenii care isi indreapta rugaciunile catre ea: "Sfintii, din orice neam ar fi ei, sunt sfintii lui Dumnezeu si ii ajuta pe toti oamenii smeriti care cu evlavie multa cer ajutorul sfintilor. De aceea, Sfanta Cuvioasa Parascheva aduna popoarele in comuniune de rugaciune, in unitate frateasca. Aduna laolalta pe romani, bulgari, greci, sarbi si pe toti cei care o cinstesc cu multa evlavie. Sfanta Cuvioasa Parascheva este mult folositoare pentru toti crestinii, dar mai ales pentru toti cei care au evlavie deosebita fata de ea. Sfanta a fost tanara cand a trecut la viata vesnica. Se vede aceasta mai ales la Iasi in perioada examenelor cand studentii, cu multa evlavie, cer ajutorul ei ca sa reuseasca la examene. De asemenea, sunt oameni bolnavi care vin de la departari mari ca sa primeasca ajutorul Sfintei Cuvioase Parascheva".

Sfanta Parascheva - Sfanta Vineri

Sarbatoarea Sfintei Vineri, foarte populara in randul romanilor, provine din cultul zeitei romane Venera (latinescul „venere“ inseamna „ziua saptamanii dedicata lui Venus“), zeita frumusetii si a dragostei. Intrucat vestea despre minunile Sf. Parascheva se raspandise in toata tara, ea a fost numita Vinerea Mare de toamna sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ inseamna „a cincea zi a saptamanii, vineri“. Sfanta Vineri era considerata stapana peste lumea femeilor, indeletnicirile acestora (cusutul, torsul, tesutul) fiind controlate de ea. Considerata aparatoarea calatorilor, pasarilor si animalelor, ea daruia si frumusete fetelor ce o ascultau. In cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spalau rufe si nu faceau paine vinerea, pentru a nu fi orbite si lasate vaduve (Sfanta fiind vaduva). Mai erau interzise spalatul pe cap, imprumutatul din casa si petrecerile. Aceste superstitii au cazut astazi in uitare, ele nefiind incurajate de Biserica.

Troparul Sfintei Cuvioase Parascheva

   Alte "fericiri" din Biblie

†

   

Cele mai cunoscute „fericiri” sunt cele rostite de Hristos în Predica de pe Munte, dar în Noul Testament se regăsesc și alte versete care fac trimitere la fericiri. pic.twitter.com/qyRAYYgIcC

— Basilica.ro (@AgentiaBasilica) October 12, 2023

Fericit este acela care nu se va sminti intru Mine.

Matei 11:6

Fericite sunt slugile acelea pe care, venind, stapanul le va afla priveghind.

Luca 12:37

Fericiti sunt cei ce asculta cuvantul lui DUMNEZEU si-l pazesc.

Luca 11:28

Mai fericit este a da decat a lua.

Fapte 20:35

Fericit vei fi ca nu pot sa-ti rasplateasca. Caci ti se va rasplati la invierea dreptilor.

Luca 14:14

Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut!

loan 20:29

Fericit este cel ce nu se judeca pe sine in ceea ce aproba!

Romani 14:22

De sunteti ocarati pentru numele lui HRISTOS, fericiti sunteti, caci Duhul slavei si al lui DUMNEZEU Se odihneste peste voi.

Petru 4:14

Fericit este barbatul care rabdǎ ispita, caci lamurit facandu-se va lua cununa vietii, pe care a fagaduit-o DUMNEZEU celor ce Il iubesc pe El.

lacov 1:12

Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, MANTUITORULE, curateste multimea pacatelor mele.

   Rugaciuni catre Sfanta Cuvioasa Parascheva adunate din slujba inchinata Sfintei Parascheva (Mineiul pe octombrie).

†

  

Sfanta Parascheva este praznuita pe 14 octombrie.

  Calea cea dreapta a Raiului alegand din tanara varsta, cinstita Parascheva, ai urmat lui Hristos. Ca, din fire fiind tu miloasa, inteleapta fecioara, dezbracand haina ta cea scumpa, ai dat-o saracilor. Pentru aceasta te-ai sfintit, preamarita, rugandu-te pentru sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Nadajduind in Hristos, in pustie te-ai salasluit si petrecand viata ingereasca nu te-ai biruit la minte nici de demoni, nici de salbaticele fiare nu te-ai ingrozit, ci ti-ai topit trupul prin post si priveghere, prin arsita si prin ger, preamarita Parascheva, intarindu-ti mintea intru Dumnezeu. Pe Care roaga-L sa mantuiasca sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Minunata si preamarita sarbatoare praznuim astazi noi, credinciosii, Preacuvioasa Parascheva; ca, preaslavita fiind intre fecioare, bine ai calatorit si, inchinandu-te Sfintelor Locuri, la patria ta ai raposat, luand mai inainte dumnezeiesc raspuns, unde moastele tale au facut preamarite minuni si vindecari. Roaga-te lui Hristos sa ne daruiasca noua mare mila.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Veniti, adunarile credinciosilor, duhovniceste sa ne veselim si, incepand cantarea ca un glas de trambita, sa propovaduim zicand: intru napaste aflandu-ne cu adevarat, ne mantuieste cu rugaciunile ei Preacuvioasa Parascheva si ne izbaveste de toata neputinta si nevrednicia, ne cere dar si mila; si noi, mantuindu-ne prin mijlocirea ei, toti cu bucurie cantam adormirea ei.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Mintea ta cea curata a stralucit in sufletul tau si, la cele ceresti gandind, in pustie te-ai salasluit. O, minune mare! Prunca fiind Parascheva si curata fecioara, ca o stea de la miazazi, in pustie a stralucit. Racla moastelor tale, ca o vistierie curata, noua ne izvoraste tamaduiri sufletesti si trupesti, Cuvioasa; ca tu te rogi lui Hristos pentru noi.

 
   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.
Intru napaste aflandu-ne, Cuvioasa Parascheva, de catre vazutii si nevazutii vrajmasi, de toate bunatatile am saracit; pentru aceasta la tine cadem, rugandu-ne ca neincetat sa te rogi lui Hristos Dumnezeu sa ne daruiasca noua mare mila.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Viata pustniceasca si fara galceava iubind si in urma lui Hristos, Mirele tau, cu dragoste alergand si jugul cel bun al Aceluia in tineretile tale luand, cu semnul Crucii barbateste intrarmandu-te, impotriva vrajmasilor celor de gand, cu luptele pustnicesti, cu postul, cu rugaciunile si cu picaturile lacrimilor, carbunii patimilor ai stins, vrednica de lauda, Parascheva; si acum, in camarile ceresti stand inaintea lui Hristos, impreuna cu inteleptele fecioare roaga-L pentru noi, cei ce cinstim sfanta praznuirea ta.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Stralucit-ai, Parascheva, cu fapte bune si cu vedenia, spre intarire, ca o pustnica credincioasa; si, cu razele cele prealuminate si marite, alungi intunecarile ereticesti si luminezi pe cei ce cu credinta, cu dragoste si cu osardie asculta invataturile tale. Pentru aceasta, savarsim cu dragoste praznicul tau cel de lumina purtator. Roaga-te lui Hristos cu indrazneala pentru sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Cu osteneli pustnicesti sufletul ti-ai intrarmat, saltarile trupesti le-ai vestejit si mintea ai facut-o locas dumnezeiestii Treimi si te-ai inaltat, o, Parascheva, unde este nestricaciunea si odihna dreptilor: cu care impreuna acum te bucuri si in marire stai inaintea lui Hristos, cu indrazneala rugandu-te pentru sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Cu izvoarele dumnezeiestilor lacrimi ale tale, Parascheva, ai inecat toata tabara diavoleasca, ca pe o neputincioasa; si cu voia ta cea de-a pururea spre Dumnezeu si cu puternice suisuri, pamanteasca inaltare cea trufasa ai surpat-o si te-ai inaltat la locasurile cele ceresti si bine impodobite, in care te salasluiesti impreuna cu ingerii. Stand, dar, inaintea lui Hristos, roaga-te cu indrazneala pentru sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Vietuind dupa moarte, fericita Parascheva, cercetezi pe toti cei ce alearga cu credinta la mormantul tau si de cumplite patimi ii acoperi totdeauna; ii aperi de nevoi, le daruiesti tamaduiri cu rugaciunile tale si mantuiesti de navalirea diavoleasca pe cei ce cinstesc sfanta pomenirea ta, cerand de la Dumnezeu sa le daruiasca iertare de greseli.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Inger pamantesc pe pamant te-ai aratat, viata celor fara de trup materialnic aratand. Ca, fugind departe de la parintele tau si de la maica ta, te-ai unit cu Hristos, Mirele tau, vietuind in camara cereasca, dumnezeiasca mireasa. inca si aici, in Romania, avand statornica salasluire, dai tamaduiri celor ce alearga la tine cu credinta si izvorasti tuturor dar de minuni.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

De demult a plouat Dumnezeu israelitenilor mana din cer; iar astazi, indoita paine se da celor ce cinstesc numele tau, avand gata spre impartire celor ce le trebuie. invredniceste-ne, dar, si pe noi acum intru pomenirea ta, Cuvioasa Parascheva, sa luam harul painii ceresti, spre multumita minunilor tale; ca sa dobandim bucurie
sufleteasca, mantuire si vesnica fericire.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Cu varsarile lacrimilor tale stingand aprinderea patimilor trupesti si aprinzand focul dumnezeiestii ravne, te-ai luminat cu nemurirea imparatului Hristos; cu Dansul te-ai unit, buna fecioara, si cu Dansul in camara cea intelegatoare acum ai intrat, Parascheva. Roaga-te pentru sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Dar duhovnicesc de la Dumnezeu luand, Cuvioasa Parascheva, stralucesc si dupa moarte minunile tale; si ostenelile tale cele pustnicesti si nevointele s-au prefacut in mir cu buna mireasma; si tuturor dai din destul tamaduiri bolilor, celor ce alearga cu credinta la sfintele tale moaste.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Din randuiala Celui Preainalt, luand har duhovnicesc, izvorasti si dupa moarte izvoarele apelor cu daruri de minuni curgatoare; si adapi cu veselie inimile si gandurile credinciosilor si alungi duhurile vicleniei. Roaga pe Hristos Dumnezeu pentru cei ce savarsesc sfanta pomenirea ta.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Pentru dorul dumnezeiestii dragoste, nimic din cele lumesti n-ai cinstit; nici n-ai luat in seama dorul maicii tale; si podoaba ta ai dat-o in mainile saracilor si, glasul Evangheliei ascultand, degrab ai urmat lui Hristos; pe Care roaga-L sa ne mantuiasca pe noi.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Patria si rudeniile ai lasat si lui Hristos, Mirelui tau, ai urmat Cuvioasa Parascheva, si la Ierusalimul cel de Sus ai ajuns; cu fecioarele cele intelepte nedormitand, ai intrat in camara cea intelegatoare si vezi frumusetea Mirelui tau; pe Care roaga-L pentru sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Ranindu-te cu dragoste dumnezeiasca, Cuvioasa Parascheva, si urand toate cele desarte ale acestei vieti inselatoare, lui Hristos ai urmat, cu calduros dor al Duhului; zburdarea trupului omorandu-ti cu infranarea, cu adevarata umilinta si cu smerenie desavarsita la voia Lui. Pentru care ai si luat de la Dumnezeu darul facerii de minuni negraite. Pe Care roaga-L sa mantuiasca si sa lumineze sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Doritoare fiind de viata ingereasca, Cuvioasa Maica Parascheva, aceasta viata trecatoare ca un vis ai socotit-o; si, nevoindu-te cu infranarea, cu rugaciunile cele indelungate, cu postul si cu privegherea, cu zacerea pe pamant si cu curatia, vas preacinstit te-ai aratat dumnezeiescului Duh si dar de minuni luminate si negraite, de la Dumnezeu ai luat. Pe Care, preafericita Maica, roaga-L sa mantuiasca si sa lumineze sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Ale acestei vieti de acum, inselatoare, scurta si degrab trecatoare, toate le-ai lepadat si vapaia focului patimilor ai stins-o cu neincetata rugaciune, cu ascultare desavarsita si cu adevarata umilinta. Si la cetele celor fara de trup ai ajuns si vezi cu fata descoperita slava lui Dumnezeu. Pe Care roaga-L, Cuvioasa Parascheva, sa mantuiasca si sa lumineze sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Din radacina buna ai crescut, trandafirule, care din pruncia ta ai iubit pe Hristos, Parascheva, cu harul mai vartos decat cu laptele fiind hranita si, pe piatra stand, trupul tau ti-ai topit. Si, catre Dumnezeu inaltandu-te cu mintea, locas Domnului te-ai zidit prin fapte bune si impreuna cu cei ceresti dantuiesti, fiind locas al lui Hristos. Roaga-L sa mantuiasca sufletele noastre.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

Cei ce sunt in ispite si in necazuri, alergand la Biserica ta, iau tamaduiri din dumnezeiescul har, care vietuieste intru tine, Cuvioasa Parascheva; ca tu pururea izvorasti lumii tamaduiri.

   Pentru rugaciunile Cuvioasei Parascheva, Mantuitorule, curateste multimea pacatelor noastre.

AMIN!

    Este in noi dragoste de Dumnezeu sau nu?

†

   

Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
- Corinteni I 13:2 pic.twitter.com/YBKNS93PEL

— Basilica.ro (@AgentiaBasilica) October 11, 2023

   Daca tu gasesti ca in tine nu este dragoste, dar doresti sa o ai, fa fapte de dragoste, chiar daca la inceput le faci fara dragoste. Domnul va vedea dorinta si stradania ta si va pune in inima ta dragoste.

Sf. Ambrozie de la Optina

   Sfantul protector al arhitectilor, zidarilor si al pietrarilor.

†

   Sfantul Apostol Toma era originar din Galileia. Numele de Toma, in aramaica te’oma, tradus in greaca Didymos, inseamna geaman. In aramaica si in ebraica, Toma este doar un epitet. La unii crestini sirieni el este cunoscut sub numele de Iuda Toma (Iuda Geamanul). A facut parte din cei Doisprezece Apostoli ai lui Hristos. Potrivit Traditiei, Sfantul Toma a vestit Evanghelia lui Hristos in India, unde a suferit moarte de martir. Crestinii sirieni din Malabar sustin cu tarie ca se trag din Sfantul Apostol Toma si ca a fost martirzat la Calamina (Mylapore), langa Madras.

   In India a intemeiat biserici, a sfintit preoti si episcopi si a convertit doua surori, Tertiana si Migdonia, sotii de mari principi indieni. Printul Smideu, sotul Tertianei, l-a osandit la moarte. A fost omorat cu lancea de cinci soldati. Moastele Sfantului Apostol Toma au fost aduse la Edessa, in anul 165.

   Apostolul Toma este cunoscut de multi dintre noi ca fiind "necredincios”. "Necredinta” sa ar proveni din faptul ca nu da crezare marturiei Apostolilor ca Hristos a inviat: 

 Daca nu voi vedea, in mainile Lui, semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede (Ioan 20, 25).

   Insa, Apostolul Toma nu se indoieste de faptul ca Hristos a inviat, ci de faptul ca Hristos Se afla dupa invierea Sa intr-un trup care nu mai poate fi vazut. Sfantul Chiril afirma ca atunci cand Toma spune: 

 daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor nu voi crede...", el spune de fapt: "Nu voi crede ca El mai poate fi vazut, de nu voi pune degetul meu in urma cuielor.

   Cuvintele Mantuitorului: "Adu degetul tau incoace si vezi mainile Mele si adu mana ta si o pune coasta Mea si nu fii necredincios, ci credincios” (Ioan 24, 27), sunt o invitatie in a ne descoperi ca natura umana nu este desfiintata prin Inviere. Natura umana pe care Hristos a asumat-o nu s-a pierdut in dumnezeire, ci a fost transfigurata. Asadar, aratarea catre Toma a pus in lumina existenta celor doua firi in Hristos. Nu intamplator, in prima duminica dupa Pasti, se canta "Neparasind sanurile pamantesti, Te-ai aratat pe pamant purtator de trup” (Penticostarul, 1912)

   In Evul Mediu, el a fost considerat patronul arhitectilor, zidarilor si al pietrarilor.

Troparul Sfantului Apostol Toma

Apostole Sfinte Toma, roaga pe Milostivul Dumnezeu, ca sa daruiasca iertare de greseli sufletelor noastre.

VIATA SI PATIMIREA SFANTULUI APOSTOL TOMA. 

Se praznuieste pe 6 octombrie

DOAMNE, IISUSE HRISTOASE, VESNICULE IMPARAT.

   D O A M N E, IISUSE HRISTOASE, VESNICULE IMPARAT!

†

  

   D O A M N E, lisuse Hristoase, Vesnicule Imparat, Singurul Arhiereu adevarat, Care pe cruce Te-ai adus pe Tine Insuti lui DUMNEZEU Tatal spre ispasire pentru pacatele lumii, si in aceasta slujire jertfelnica ne-ai dat ca sfanta hrana Trupul Tau cel nestricacios si preascumpul Tau Sange ca bautura de-viata-datatoare, fa-ne vrednici de aceste negraite Taine, ca sa ne facem partasi ai Firii Dumnezeiesti, scapand de stricaciunea ce domneste in lume prin placere. Rugamu-ne Tie, DOAMNE, auzi-ne si ne miluieste !

AMIN!