Cine iartă mult, iubește mult.

   Am citit de multe ori in Sfanta Evanghelii ca DOMNUL IISUS a spus:

Cine iarta mult, iubeste mult.

†  

  Iar unul din farisei L-a rugat sa manance cu el. Si, intrand in casa fariseului, a stat la masa. Si iata ca era in cetate o femeie pacatoasa si afland ca El sta la masa in casa fariseului, a adus un alabastru cu mir si stand la spate, langa picioarele Lui, plangand a’nceput sa-I ude cu lacrimi picioarele, si cu parul capului ei le stergea. Si-I saruta picioarele si le ungea cu mir.

 Si vazand fariseul care-L chemase, si-a zis in sine: 

  Daca acesta ar fi profet, ar sti cine este si ce fel de femeie este aceasta care se atinge de el, ca este pacatoasa.

Si raspunzand DOMNUL IISUS, i-a zis: 

  Simone, am sa-ti spun ceva. 

Iar el I-a zis: 

 Spune, invatatorule!

Un camatar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celalalt cu cincizeci.  Dar, neavand ei cu ce sa plateasca, i-a iertat pe amandoi. Deci, care dintre ei il va iubi mai mult?

 Raspunzand Simon, a zis: 

Cred ca acela caruia i-a iertat mai mult. 

Iar DOMNUL i-a zis: 

Drept ai judecat.

 Si intorcandu-Se catre femeie, i-a zis lui Simon: 

 O vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat in casa ta si apa pe picioare nu Mi-ai dat; ea insa cu lacrimi Mi-a udat picioarele si cu parul capului ei le-a sters. Tu sarutare nu mi-ai dat; ea insa, de cand am intrat, n’a incetat sa-Mi sarute picioarele. Tu cu untdelemn capul nu Mi l-ai uns; ea insa cu mir Mi-a uns picioarele. De aceea iti spun: Iertate sunt pacatele ei cele multe, fiindca mult a iubit. Iar cui i se iarta putin, putin iubeste. 

 Si i-a zis ei: 

Iertate iti sunt pacatele! 

Si cei ce sedeau impreuna la masa au inceput sa zica in sinea lor: 

Cine este acesta, care si iarta pacate? 

 Si i-a spus femeii: 

Credinta ta te-a mantuit; mergi in pace!

Sfanta evanghelie dupa Luca

Capitolul 7: 36-50

 ⋙  Lumina a venit in lume, pentru ca tot cel ce crede in DOMNUL IISUS, nu ramana in intuneric.

Pasi spre Inviere Miercurea Mare

  Lumina a venit in lume, pentru ca tot cel ce crede in DOMNUL IISUS, nu ramana in intuneric.  

†

    Deci cu sase zile inainte de Pastia, DOMNUL IISUS a venit in Betania, unde era Lazar, cel pe care-l inviase din morti. Si I-au facut acolo cina si Marta slujea. Si Lazar era unul dintre cei ce sedeau la masa cu El. Atunci Maria, luand o litrab cu mir de nard curat, de mult pret, a uns picioarele lui Iisus si le-a sters cu parul capului ei, iar casa s’a umplut de mireasma mirului. Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Sai – cel care avea sa-L vanda –, a zis:

- De ce nu s’a vandut mirul acesta cu trei sute de dinaric si sa-i fi dat saracilor?

Iar el a zis aceasta nu pentru ca ii era lui grija de saraci, ci pentru ca era fur si, avand punga, vamuia ce se punea intr’insa. A zis deci DOMNUL IISUS:

Las-o, ca pentru ziua ingroparii Mele l-a pastrat, ca pe saraci ii aveti pururea cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti pururea.

 Atunci multime mare de Iudei a aflat ca El este acolo si au venit nu numai pentru DOMNUL IISUS, ci sa-l vada si pe Lazar pe care El il inviase din morti. Iar arhiereii au pus la cale ca si pe Lazar sa-l omoare, caci din pricina lui multi dintre Iudei mergeau si credeau in Iisus.

A doua zi, marea multime care venise la sarbatoare, auzind ca Iisus vine in Ierusalim, au luat ramuri de finic si au iesit in intampinarea Lui si strigau:

Osana!, binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului!” si: „Imparatul lui Israel!”

Si DOMNUL IISUS, gasind un asin tanar, a sezut pe el, precum este scris:

 Nu te teme, fiica Sionului! Iata, Imparatul tau vine sezand pe manzul asinei.

Pe acestea ucenicii Sai nu le-au inteles de la’nceput; dar cand S’a preamarit DOMNUL IISUS, atunci si-au adus ei aminte ca acestea pentru El erau scrise si ca pe acestea le-au facut ei pentru Ele.
 

 Drept aceea, multimea care era cu El cand l-a strigat pe Lazar din mormant si l-a inviat din morti dadea marturie, de aceea L-a si intampinat multimea, pentru ca auzise ca El a facut aceasta minune. Atunci fariseii ziceau intre ei: 

 Vedeti ca’ntru nimic nu va este de folos!, iata ca lumea s’a dus dupa el!…

 Si erau niste Elini, din cei ce se suisera la sarbatoare sa se’nchinef. Deci acestia au venit la Filip, care era din Betsaida Galileii, si l-au rugat, zicand: 

 Doamne, vrem sa-L vedem pe DOMNUL IISUS. Filip a venit si i-a spus lui Andrei si Andrei si Filip au venit si I-au spus lui DOMNUL IISUS.
 

 Iar DOMNUL IISUS le-a raspuns, zicand: 

 A venit ceasul ca Fiul Omului sa fie preamarit. Adevar, adevar va spun: - Daca bobul de grau care cade’n pamant nu moare, ramane singur; dar daca moare, aduce roada multa. Cel ce-si iubeste viata, O va pierde; dar cel ce-si uraste viata in lumea aceasta, O va pastra pentru viata vesnicag. Daca-Mi slujeste cineva, sa-Mi urmeze si unde sunt Eu, acolo va fi si slujitorul Meu. Daca-Mi slujeste cineva, Tatal Meu il va cinsti. Acum sufletul Meu e tulburat, si ce voi zice?: - Izbaveste-Ma, Parinte, de ceasul acesta?… Dar Eu pentru aceasta am venit in ceasul acesta! Parinte, preamareste-Ti numele!… Atunci a venit glas din cer, zicand: - L-am si preamarit, si iarasi il voi preamari!

 Iar multimea care sta si care auzise, zicea: 

Tunet a fost!

 Altii ziceau: 

Inger I-a grait!

 DOMNUL IISUS, raspunzand, a zis: 

 Nu pentru Mine a fost glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum stapanitorul lumii acesteia va fi aruncat afara. Iar Eu, cand ma voi inalta de pe pamant, pe toti ii voi trage la Mine. Iar pe aceasta o zicea aratand cu ce moarte avea sa moara.

 I-a raspuns deci multimea: 

 Noi am auzit din lege ca Hristosul ramane in veac. Cum de zici tu ca Fiul Omului trebuie sa se inalte? Cine este acesta, Fiul Omului?

 Atunci le-a zis DOMNUL IISUS: 

 Inca putina vreme Lumina este cu voi. Umblati cat aveti Lumina, ca sa nu va cuprinda intunericul. Si cel ce umbla in intuneric nu stie unde merge. Cat aveti Lumina, credeti in Lumina, ca sa fiti fii ai Luminii. 

Acestea le-a vorbit DOMNUL IISUS si, plecand, S’a ascuns de ei.
 

 Si cu toate ca atatea minuni a facut El in fata lor, ei tot nu credeau intr’Insul. Ca sa se plineasca cuvantul profetului Isaia, pe care l-a zis: 

Doamne, cine i-a dat crezare auzului nostru? Si cui i s’a descoperit bratul Domnului?

 De aceea nu puteau sa creada, ca a mai zis Isaia:

 El ochii lor i-a orbit si inima lor a impietrit-o, pentru ca ei cu ochii sa nu vada si cu inima sa nu’nteleaga, ca nu cumva ei sa-si revina si Eu sa-i vindec.

 Pe acestea le-a zis Isaia cand I-a vazut slava si a grait despre El. Totusi, si dintre capetenii multi au crezut intr’Insul, dar n’o marturiseau din pricina fariseilor, ca sa nu fie izgoniti din sinagoga. Caci ei au iubit slava oamenilor mai mult decat slava lui Dumnezeu.
 

Iar DOMNUL IISUS a strigat si a zis: 

 - Cel ce crede in Mine, nu in Mine crede, ci in Cel ce M’a trimis pe Mine. Si cel ce Ma vede pe Mine Il vede pe Cel ce M’a trimis pe Mine. Eu, Lumina am venit in lume, pentru ca tot cel ce crede in Mine sa nu ramana in intuneric. Si daca aude cineva cuvintele Mele si nu le pazeste, Eu nu-l judec, ca n’am venit sa judec lumea, ci sa mantuiesc lumea.

 Pe cel ce se leapada de Mine si nu primeste cuvintele Mele, are cine sa-l judece, cuvantul pe care Eu l-am grait, acela il va judeca in ziua de apoi, pentru ca Eu nu de la Mine am grait, ci Tatal, Cel ce M’a trimis, El Mi-a poruncit ce sa spun si ce sa graiesc. Si stiu ca porunca Lui este viata vesnica. Asadar, ceea ce graiesc Eu: precum Mi-a spus Mie Tatal, asa graiesc.

Sfanta evanghelie dupa Ioan

Capitolul 12: 1-50 

Pasi spre Inviere - Martea Mare

Dati-i lui DUMNEZEU, cele ce sunt ale lui DUMNEZEU!

   DOMNUL IISUS le-a zis: 

 Dati-i dar cezarului cele ce sunt ale cezarului si lui DUMNEZEU cele ce sunt ale lui DUMNEZEU!

†

 

 Atunci mergand fariseii, au tinut sfat ca sa-L prinda pe El in cuvant. Si au trimis la El pe ucenicii lor, impreuna cu irodianii, zicand: 

 Invatatorule, stim ca esti adevarat si intru adevar inveti calea lui Dumnezeu si nu-ti pasa de nimeni, pentru ca tu nu cauti la fata oamenilor. Spune-ne deci noua: 

 Ce parere ai, se cuvine sa dam dajdie cezarului, sau nu?

 Dar Iisus, cunoscandu-le viclesugul, le-a raspuns: 

 De ce Ma ispititi, fatarnicilor? Aratati-Mi banul dajdiei. 

 Iar ei I-au adus un dinar. Si Iisus le-a zis: 

 Ale cui sunt efigia si inscriptia de pe el?

  Ei au zis: 

 Ale cezarului. 

 Atunci El le-a zis: 

 Dati-i dar cezarului cele ce sunt ale cezarului si lui DUMNEZEU cele ce sunt ale lui DUMNEZEU! 

Si auzind ei acestea, s’au minunat si lasandu-L, s’au dus.

 In ziua aceea s’au apropiat de El saducheii, cei ce spun ca nu este inviere, si L-au intrebat, zicand: 

 Invatatorule, Moise a zis: - Daca cineva moare fara sa fi avut copii, fratele sau s’o ia de sotie pe femeia lui si sa-i ridice urmas fratelui sau. Dar la noi erau sapte frati si cel dintai s’a insurat si a murit fara sa aiba urmasi, lasand pe femeia sa fratelui sau, asemenea si al doilea, si al treilea, pana la al saptelea si in urma tuturor a murit si femeia. La inviere, deci, a caruia dintre cei sapte va fi femeia? Ca toti au avut-o de sotie.

 Si raspunzand DOMNUL IISUS, le-a zis:

 Rataciti nestiind Scripturile si nici puterea lui Dumnezeu. Ca la inviere nici nu se insoara, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu in cer. Iar despre invierea mortilor, oare n’ati citit ce vi s’a spus voua de Dumnezeu cand zice: - Eu sunt Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacob? El nu este Dumnezeul mortilor, ci al viilor.

 Iar multimile, ascultandu-L, erau uimite de invatatura Lui.

 Si a uzind fariseii ca El a inchis gura saducheilor, s’au adunat laolalta si unul din ei, invatator de lege, L-a intrebat ispitindu-L:

 Invatatorule, care este marea porunca in lege? 

 Iar El i-a raspuns: 

 Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau si din tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, asemenea acesteia: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. De aceste doua porunci atarna toata legea si profetii.

 Si fiind adunati fariseii, DOMNUL IISUS i-a intrebat, zicand: 

 Ce parere aveti despre Hristos? Al cui fiu este?

 Ei I-au zis: 

Al lui David.

 El le-a zis: 

 Atunci cum se face ca David, in Duh, Il numeste pe El Domn cand spune: - Zis-a Domnul catre Domnul meu: - Sezi de-a dreapta Mea pana ce voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor Tale? Asadar, daca David Il numeste Domn, cum este El fiu al lui?

 Si nimeni nu putea sa-I raspunda nici un cuvant si din ziua aceea nici n’a mai indraznit cineva sa-L mai intrebe.

 Atunci le-a vorbit DOMNUL IISUS multimilor si ucenicilor Sai, zicand: 

 Pe scaunul lui Moise s’au asezat carturarii si fariseii, deci, pe toate cate va vor spune faceti-le si paziti-le, dar dupa faptele lor sa nu faceti, ca ei spun, dar nu fac. Ca leaga sarcini grele si cu anevoie de purtat si le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor sa le miste. Si toate faptele lor le fac ca sa fie vazuti de oameni, ca-si latesc filacteriile si-si maresc ciucurii de la poale. Si la ospete le place sa stea in capul mesei, iar in sinagogi pe scaunele cele dintai si sa fie salutati in piete si numiti de oameni «Rabbi». Voi insa sa nu va numiti «rabbi», caci unul este Invatatorul vostru, Hristos, iar voi toti sunteti frati. Si tata al vostru sa nu numiti pe nimeni pe pamant, caci Tatal vostru unul este, Cel din ceruri. Nici invatatori sa nu va numiti, caci Invatatorul vostru unul este, Hristos. Si cel ce este mai mare intre voi sa fie slujitorul vostru. Iar cel ce se va inalta pe sine va fi smerit, si cel ce se va smeri pe sine va fi inaltat.

Vai voua, carturari si farisei fatarnici! Ca inchideti imparatia cerurilor de dinaintea oamenilor. Ca voi nu intrati, si nici pe cei ce intra nu-i lasati sa intre. Vai voua, carturari si farisei fatarnici!, Ca mancati casele vaduvelor, facand indelungi rugaciuni de ochii lumii, pentru aceasta mai mare osanda veti luac.

 Vai voua, carturari si farisei fatarnici! Ca inconjurati marea si uscatul ca sa faceti un prozelit si daca l-ati facut, il faceti fiu al gheenei, de doua ori mai mult decat voi.

 Vai voua, calauze oarbe, care spuneti: - De se va jura cineva pe templu, nu-i nimic, dar de se va jura pe aurul templului, se leaga pe sine. Nebuni si orbi! Ce este mai mare: - aurul, sau templul care sfinteste aurul? Si mai spuneti: - De se va jura cineva pe altar, nu-i nimic; Dar de se va jura pe darul de pe el, se leaga pe sine. Nebuni si orbi! - Ce este mai mare: darul, sau altarul care sfinteste darul? Deci, cel ce se jura pe altar, se jura pe el si pe toate cate sunt pe el, iar cel ce se jura pe templu, se jura pe el si pe Cel ce locuieste in el si cel ce se jura pe cer, se jura pe tronul lui Dumnezeu si pe Cel ce sade pe el.

 Vai voua, carturari si farisei fatarnici!, ca dati zeciuiala din izma, din marar si din chimen, dar ati lasat partile cele mai grele ale legii: - dreptatea, mila si credinta, pe acestea trebuia sa le faceti, fara ca pe acelea sa le lasati. Calauze oarbe, care strecurati tantarul si inghititi camila!

 Vai voua, carturari si farisei fatarnici! Ca voi curatiti partea din afara a paharului si a blidului, dar inlauntru ele sunt pline de rapire si de ne’nfranare. Fariseu orb! Curata’ntai partea dinlauntru a paharului si a blidului, pentru ca si cea din afara sa fie curata!

 Vai voua, carturari si farisei fatarnici! Ca semanati cu mormintele varuite, care se arata frumoase pe dinafara, dar inlauntru sunt pline de oase de morti si de toata necuratia. Asa si voi, pe dinafara va aratati drepti oamenilor, dar pe dinlauntru sunteti plini de fatarnicie si faradelege. 

 Vai voua, carturari si farisei fatarnici! Ca voi claditi mormintele profetilor si le impodobiti pe ale dreptilor si ziceti: - Dac’am fi fost noi in zilele parintilor nostri, n’am fi fost partasi cu ei la sangele profetilor! Asa incat voi insiva marturisiti ca sunteti fii ai celor ce i-au ucis pe profeti. Dar voi ati umplut masura parintilor vostri!

 Serpi, pui de vipere, cum veti scapa de osanda gheenei? De aceea, iata ca Eu trimit la voi profeti si intelepti si carturari. Dintre ei veti ucide si veti rastigni, dintre ei veti biciui in sinagogile voastre si-i veti prigoni din cetate’n cetate, ca sa vina asupra voastra tot sangele nevinovat ce s’a varsat pe pamant, de la sangele dreptului Abel pana la sangele lui Zaharia, fiul lui Berechia, pe care l-ati ucis intre templu si altar. Adevar va graiesc, veni-vor acestea toate peste neamul acesta!

 Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeti si-i ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine, de cate ori am vrut sa-i adun pe fiii tai asa cum isi aduna closca puii sub aripi, dar voi n’ati vrut. Iata, vi se lasa casa pustie! Ca va spun Eu voua: - De acum nu Ma veti mai vedea pana cand veti zice: - Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului!

Sfanta evanghelie dupa Matei
Capitolul 22: 15-46
Capitolul 23: 1-39

Pasi spre Inviere - Lunea Mare

   Preinchipuirea DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS de Fericitul IOSIF cel PREAFRUMOS.

†

 

   Fericitul Iosif cel Cel mai Frumos, una dintre cele mai graitoare figuri ale Vechiului Testament, a avut o inraurire insemnata asupra imnografiei ortodoxe si a invataturii patristice. Desigur, „dumnezeiestii Parinti, care au randuit pe toate bine" au hotarat ca in Lunea Mare, prima zi a Saptamanii Mari, sa ne aducem aminte de acest chip ales al Vechiului Testament. In Sinaxarul zilei citim: 

 In Sfanta si Marea Luni se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos...

 Condacul zilei, icosul si marimurile pentru praznuirea preainteleptul Iosif dau o stralucire aparte sarbatorii.

Iosif cel PreaFrumos

IOSIF, chip al lui HRISTOS

 Prin intreaga sa viata, Iosif il preinchipuie pe DOMNUL nostru IISUS HRISTOS si Patima Sa. Sunt multe puncte pe care le-am putea sublinia.

 Fratii lui l-au aruncat, din pizma, intr-un put. L-au dezbracat mai inainte si de haina pe care o purta: 

  Cand insa a sosit Iosif la fratii sai, ei au dezbracat pe Iosif de haina cea lunga si aleasa, cu care era imbracat, si l-au luat si l-au aruncat in put (Facerea 37:23-24)

 Tot astfel si fratii lui Hristos: L-au dezbracat si L-au dat pe Mantuitorul la moarte. Asa cum mai apoi Iosif a fost vandut rob in Egipt, si Fiul Omului a fost vandut rob sau, mai degraba, vandut ca cel mai mare raufacator chiar de catre ucenicul Sau, pe care El insusi il chemase la vrednicia apostoleasca. Asa cum Iosif a avut de infruntat o mare ispita din partea femeii lui Putifar si a izbandit s-o biruiasca, caci 

 lasand haina in mainile ei, a fugit si a iesit afara (Facerea 39:12)

tot asa si Hristos a fost ispitit din pricina rautatii omenesti, iar prin Dumnezeirea Sa a biruit moartea si pe diavolul. L-au dezbracat de haine, L-au omorat, dar prin moartea Sa a biruit stapanirea mortii. Asa cum Iosif, grait de rau, a fost inchis in temnita, si Fiul Omului, clevetit de oameni, a fost dat mortii si S-a pogorat in iad. Iosif a iesit biruitor din temnita, precum si Hristos din iad, facandu-Se imparat al Israilului celui nou.

Domnul a imparatit, intru podoaba S-a imbracat (Psalmi 92:1).

  In virtutea acestor minunate asemanari, Iosif cel preafrumos IL preinchipuie pe Hristos.

Invataturi de folos din viata Fericitului Iosif cel preafrumos.

 

 La inceput, fericitul si inteleptul Iosif a avut parte in viata sa de multe ispite. O ispita urma alteia. Cadeau toate asupra sa precum valurile amenintatoare gata sa-l zdrobeasca. Cum era plin de curatie, ispitele nu-i fusesera date pentru ispasirea pacatelor savarsite in trecut. Dumnezeu isi retrasese pentru o vreme Harul si-l parasise pentru a-l pune la incercare. Si a fost cu adevarat greu incercat.

 Sfantul Maxim Marturisitorul, amintind cele patru feluri de parasire din partea lui Dumnezeu pentru ispitirea noastra si scriind ca „toate felurile sunt mantuitoare si pline de bunatatea si de iubirea de oameni a lui Dumnezeu”, numeste parasirea de care a avut parte Iosif, drept una „spre dovedire”: „Alta spre dovedire, cum este la Iov si Iosif” Si intr-adevar, acest fericit barbat s-a dovedit stalp al intregii intelepciuni.

 Tot astfel si noi suntem de multe ori incercati in viata pentru a ni se face vadita libertatea, de vreme ce viata duhovniceasca inseamna lucrarea lui Dumnezeu si impreuna-lucrarea noastra. In afara libertatii si a cercarii ei, nu exista nimic bun.

 Apoi, Fericitul IOSIF a infruntat ispita venita din partea femeii lui Putifar, care-l tragea spre pacat, aratandu-si barbatia si biruinta mai cu seama in doua feluri. in primul rand, prin simtirea ca Dumnezeu este pretutindeni de fata: 

 Cum dar sa fac eu acest mare rau si sa pacatuiesc inaintea lui Dumnezeu? (Facerea 39:9)

 Ca un israelit bun si credincios simtea totdeauna prezenta lui Dumnezeu. In al doilea rand, prin fuga. Si-a lasat haina si a fugit din acel loc al ispitirii. Scrie sfintitul imnograf: 

 A doua Eva afland sarpele pe egipteanca, se nevoia sa impiedice pe Iosif prin cuvinte; dar el, lasandu-si haina, a fugit de pacat. Si, fiind gol, nu s-a rusinat, ca si cel intai-zidit mai inainte de calcarea poruncii.

 Aceasta intelegere vadeste modul ortodox in care trebuie sa infruntam ispitele de care si noi avem parte, mai cu seama pe cele trupesti. Simtirea prezentei lui Dumnezeu poate zadarnici toate atacurile celui viclean. Tot astfel lucreaza si simtirea ca vom fi despartiti in vesnicie de Dumnezeul iubirii: trairea iadului si a osandei vesnice sunt arme eficiente de lupta impotriva celui viclean. De multe ori insa trebuie sa ne si silim pe noi insine, iar uneori chiar sa alegem fuga. O astfel de fuga nu inseamna lasitate, asa cum obisnuiesc oamenii s-o numeasca, ci este barbatie, intelepciune. Aceasta intrucat intelegem bine faptul ca, bazandu-ne doar pe propriile noastre puteri, suntem cu totul slabi si neputinciosi a-l birui pe vrajmasul cel viclean si uneltitor de multe mestesugiri, care isi face prieten in lupta trupul nostru razvratit.

 Egipteanca, adica femeia lui Putifar, a tinut haina lui Iosif, insa in nici un chip nu i-a fost cu putinta sa-l tina si pe Iosif insusi, care a scapat din mainile ei. Referitor la aceasta, Sfantul Maxim Marturisitorul face urmatoarea observatie: la inceput, atrage atentia asupra faptului ca porunca lui Hristos nu este un cuvant de mica insemnatate, ci il ascunde inlauntrul ei pe Hristos, iar cum Hristos este nedespartit de Tatal si de Duhul Sfant, de aceea inlauntrul poruncilor Se ascunde totdeauna in chip tainic Sfanta Treime. Cuvintele poruncilor sunt acoperaminte, adica vesminte ale Cuvantului. Cand omul ajunge sa-si curateasca mintea si trece dincolo de aceste valuri, il vede atunci, pe cat ii este cu putinta, pe Cuvantul Care i-L arata pe Tatal.

 De aceea, cel ce doreste sa vina la partasia cu Dumnezeu nu trebuie sa ramana la cuvinte si, astfel, sa lase sa-i scape Cuvantul, asa cum s-a intamplat cu egipteanca, care a ramas cu hainele, in vreme ce Iosif i-a scapat. 

 De aceea e de trebuinta ca cel ce cauta cu evlavie pe Dumnezeu sa nu fie retinut de nici o litera, ca nu cumva sa primeasca in locul lui Dumnezeu cele din jurul lui Dumnezeu, adica sa imbratiseze in chip gresit, fara sa-si dea seama, in locul Cuvantului literele Scripturii. Caci Cuvantul scapa mintii, care crede ca prin valuri a prins pe Cuvantul cel netrupesc, asa cum Egipteanca n-a apucat pe Iosif, ci vesmintele lui.

 In acord cu intreaga invatatura a Sfintilor Parinti, Sfantul Maxim arata aici ca trebuie sa inaintam catre vederea Cuvantului Care Se ascunde indaratul cuvintelor Scripturii.

 Nu este de ajuns numai studiul cel din afara al Scripturii, nici memorarea unor pasaje din cuprinsul ei. Toti ereticii fac aceasta. Pentru a putea ajunge sa cuprindem duhul Scripturii trebuie sa traim viata cea tainica a Bisericii Ortodoxe, trebuie sa ajungem, adica, la teoria, la contemplatie, vederea-lui-Dumnezeu. Aceasta intrucat, potrivit Sfintilor Parinti, adevarata cunoastere a Scripturilor este contemplare, vedere («decupla»). Iar aceasta vedere sau luminarea mintii este urmare a curatirii inimii de patimi.

 Fara urmarea parcursului ortodox de tamaduire, omul nu poate fi hranit de cuvantul cel vesnic al lui Dumnezeu si nu-L poate vedea pe Dumnezeu. Va tine vesmintele, dar nu si pe Cuvantul. Va ramane cu valurile care-L acopera, dar nu si cu Dumnezeul Cel Viu.

 De asemenea, Iosif, singur si gol, dupa ce si-a lepadat hainele, a izbandit sa scape de ispita si sa devina „conducator drept si impartitor de grane". Cuviosul Nil Ascetul, vorbind despre greutatile pe care ni le pricinuiesc in viata duhovniceasca detinerea multor bunuri materiale, scrie ca daca vrem sa sporim, trebuie sa ne dezbaram de bunurile materiale. „Pentru ca", scrie Sfantul Nil, „cel gol e greu de prins, sau chiar cu neputinta de prins de cei ce ii intind curse. Daca Iosif ar fi fost gol, n-ar fi avut de ce sa-l prinda Egipteanca, pentru ca spune dumnezeiescul cuvant ca l-a prins de vesmintele lui, zicandu-i: «culca-te cu mine!» Iar vesmintele sunt lucrurile trupesti, prin care prinzand placerea pe cineva il atrage la ea.  Asa cum atletii intra goi in stadionul de lupta, si asa cum diavolul insusi este gol, tot astfel, spune Sfantul Nil:  Sa ne dezbracam deci, rogu-va, de toate, caci vrajmasul ne asteapta la lupta gol.

Desigur, acest indemn se adreseaza indeosebi monahilor, care trebuie sa se lepede de toate pentru a urma viata cea monahiceasca. Iar cand spunem toate, intelegem orice bogatie, materiala sau duhovniceasca. Aceasta intrucat, daca monahul se leapada de bogatia materiala, dar pastreaza asa-numita bogatie intelectuala (simtul inteligentei, al capacitatii etc.), nu poate sa se supuna Parintilor duhovnicesti si, prin urmare, nu se poate mantui.

 La masura cuvenita, aceasta se poate intampla insa cu toti crestinii, in sensul ca nu trebuie sa se alipeasca de bunurile materiale si nu trebuie sa astepte prin acestea sporirea, fiindca astfel ajung la o forma de idolatrie. Traiesc, fara sa inteleaga, un fel de fetisism.

 Din pacate, observam in epoca noastra ca multi vor sa traiasca crestineste, sa urmeze simplitatea poruncii evanghelice, dar sunt legati prin bunurile materiale pe care le au. Cautam mereu sa ne sporim bunurile si traim cu o mentalitate capitalista, care la temelia ei este idolatra. Dam prilej oricarei egiptence sa ne tina legati de pamant. Si atunci numai o minune poate sa ne izbaveasca de aceasta stapanire tiranica.

 Fie ca INTELEPTUL si PREAFRUMOSUL IOSIF, care IL PreInchipuieste pe HRISTOS, sa ni se faca pilda de urmat, ca si noi sa ducem viata cea intru HRISTOS, sa ne facem robii lui Hristos, si atunci, ca toti atletii duhovnicesit, vom fi proslaviti,caci:

Dumnezeu da slugilor Sale cununa nestricacioasa!

Sa pasim impreuna cu Mantuitorul Hristos pe drumul ce duce spre Golgota

sursa:crestinortodox.ro

sursa foto:imgur.com 

Film: viata FERICITULUI IOSIF cel PREAFRUMOS - Partea 1

Film: viata FERICITULUI IOSIF cel PREAFRUMOS - Partea  a 2-a

Film: viata FERICITULUI IOSIF cel PREAFRUMOS - Partea  a 3-a

Film: viata FERICITULUI IOSIF cel PREAFRUMOS - Partea  a 4-a

EU SUNT CALEA, ADEVARUL si VIATA / tablou de Mikayel Harutyunyan

   Eu sunt Calea, Adevarul si Viata

Tablou de Mikayel Harutyunyan

†

   Detalii: Rastignirea este o tema pe care multi artisti au atins-o de secole.  In versiunea mea despre Rastignire, am incercat sa subliniez mesajele DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS, cuvantul Sau adresat fiecaruia dintre noi.  Privirea Lui este indreptata spre privitor si asta creeaza impresia ca DOMNUL IISUS Hristos iti vorbeste.  

 Nicio alta figura nu este infatisata, nici detalii inutile, doar DOMNUL IISUS HRISTOS si TATAL Sau, a caror prezenta in pictura se reflecta pe cerul mohorat.  In ochii Lui poti gasi multe cuvinte scrise in Sfanta Biblie.  

 Tensiunea din mainile lui transmite sentimentul de suferinta pe care DOMNUL nostru IISUS Hristos, il simte in acest moment cand ne vorbeste.  

 Am incercat sa infatisez aceasta scena la fel cum era pe vremea DOMNULUI si DUMNEZEULUI nostru.  Pietrele sunt asemanatoare cu pietrele care se pastreaza in Ierusalim pana astazi, ceea ce aduce pictura mai aproape de realitate. Titlul tabloului rezuma ceea ce s-a spus si istoria acestui tablou.

click foto ＝ ZOOM 

sursa foto: catholicartinstitute.org

Ultimul suspin al lui Hristos 1840 / pictura de Julien Michel Gué

   Ultimul suspin al lui Hristos 1840 

pictura de Julien Michel Gué

†

Tablou de Julien Michel Gué
Ultimul suspin al lui HRISTOS

 Ultima suflare a lui Hristos, de Julien-Michel Gué, una dintre cele mai frumoase picturi religioase ale secolului al XIX-lea (Amiens, Musée de Picardie) - (Muzeul de Arte Plastice)... click foto ZOOM

sursa foto:wikidata.org 

   Tabloul de mai sus l-am vazut pentru prima oara in salonul de salina si masaj terapeutic SALT SPA THERAPY.

  Este primul salon de masaj cu salinoterapie si ceainarie din Campulung Muscel, va ofera servicii de masaj intr-un cadru nemaiintalnit pana acum in acest oras. ⋙CAMPULUNG MUSCEL⋘

 Leonard Ghizdavat, va asteapta cu bucurie la un Masaj de Relaxare obisnuit sau Anticelulitic cu Salinoterapie ori la sedinte terapeutice clasice, daca este nevoie  / Muzica Terapeutica de Relaxare / Ceai Relax.

  Astfel pe durata unei sedinte de masaj, in camera salina beneficiati de efectele salinoterapiei.

  Va puteti consilia sa alegi cea mai buna varianta pentru tine si pentru corpul tau la Numarul de telefon: 0752 630 263 / Leonard Ghizdavat
O sedinta de relaxare in mainile pricepute ale unui maseur care stie sa imbine utilitatea terapeutica si placerea relaxarii totale! Rezulatul poate fi de vis!

   Oile Mele glasul Meu il asculta, si Eu le cunosc si ele Ma urmeaza...

†

  

 Graita, Domnul Iisus Hristos:

 Adevar, adevar va spun: Eu sunt usa oilor. Toti cati au venit mai inainte de Mine sunt furi si talhari, iar oile nu i-au ascultat. Eu sunt usa. De va intra cineva prin Mine, se va mantui; si va intra si va iesi si pasune va afla. Furul nu vine decat sa fure si sa’njunghie si sa piarda. Eu am venit ca viata sa aiba, si din belsug s’o aiba.

 Eu sunt Pastorul cel bun. Pastorul cel bun, sufletul sau si-l punec pentru oi.  Dar simbriasul si cel ce nu este pastor si cel ce nu este stapan al oilor vede lupul venind si lasa oile si fuge; si lupul le rapeste si le risipeste.  Iar simbriasul fuge, fiindca simbrias este, si nu de oi ii este lui aminte.  Eu sunt Pastorul cel bun, si Mi le cunosc pe ale Mele si ale Mele Ma cunosc pe Mine. Asa cum Tatal Ma cunoaste pe Mine, tot asa Il cunosc Eu pe Tatal. Si viata Mea Mi-o pun pentru oi. Si alte oi am, care nu sunt din staulul acesta. Si pe acelea trebuie sa le aduc; si glasul Mi-l vor auzi, si va fi o turma si un pastor. De aceea Ma iubeste Tatal, ca Eu viata Mi-o pun, pentru ca iarasi s’o iau. Nimeni n’o ia de la Mine, ci Eu Insumi o pun. Putere am ca s’o pun si putere am ca iarasi s’o iau. Aceasta porunca am primit-o de la Tatal Meu.

 Dezbinare s’a facut iar intre Iudei din pricina acestor cuvinte. Si multi dintre ei ziceau: 

Are demon si e nebun; de ce-l ascultati?...

Altii ziceau: 

Cuvintele acestea nu sunt ale unui demonizat. Poate cumva un demon sa deschida ochii orbilor?… 

 Si era atunci la Ierusalim sarbatoarea innoirii templului; si era iarna. Iar Iisus umbla prin templu, in pridvorul lui Solomon. Atunci Iudeii L-au impresurat si-I ziceau: 

 Pana cand o sa scoti sufletul din noi? Daca tu esti Hristosul, spune-ne-o de-a dreptul!

Iisus le-a raspuns: 

 Eu v’am spus, dar voi nu credeti. Lucrurile pe care Eu le fac in numele Tatalui Meu, ele marturisesc despre Mine. Dar voi nu credeti, pentru ca voi nu sunteti din oile Mele. Oile Mele glasul Meu il asculta, si Eu le cunosc si ele Ma urmeaza. Si Eu le dau viata vesnica si ele’n veac nu vor pieri si din mana Mea nimeni nu le va rapi. Tatal Meu, Cel ce Mi le-a dat, este mai mare decat toti, si din mana Tatalui Meu nimeni nu le poate rapi. Eu si Tatal Meu una suntem.

 Atunci Iudeii au luat iarasi pietre ca sa arunce asupra Lui. Iisus le-a raspuns: 

 Multe lucruri bune v’am aratat Eu voua de la Tatal Meu; pentru care din aceste lucruri aruncati cu pietre asupra Mea?

  Iudeii I-au raspuns: 

 Nu pentru lucru bun aruncam noi cu pietre asupra ta, ci pentru blasfemie si pentru ca tu, om fiind, te faci pe tine Dumnezeu. 

 Iisus le-a raspuns: 

 Oare nu este scris in legea voastra: Eu am zis: Sunteti dumnezeif? Daca ea i-a numit dumnezei pe aceia catre care a fost cuvantul lui Dumnezeu – si Scriptura nu poate fi desfiintata – Celui pe Care Tatal L-a sfintit si L-a trimis in lume voi Ii ziceti: Blasfemiezi!, fiindca Eu am spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu. Daca Eu nu fac lucrurile Tatalui Meu, sa nu credeti in Mine; dar daca le fac, chiar daca nu credeti in Mine, credeti in lucrurile acestea, ca sa stiti si sa cunoasteti ca Tatal este intru Mine si Eu intru Tatal. 

 Ca urmare, ei din nou cautau sa-L prinda; dar El le-a scapat din mana.

 Si a plecat iarasi dincolo de Iordan, in locul unde Ioan boteza la inceput, si a ramas acolo. Si multi au venit la El si ziceau: 

Ioan n’a facut nici o minune, dar toate cate a spus Ioan despre Acesta au fost adevarate. 

Si acolo multi au crezut intr’Insul.

Sfanta evanghelie dupa Ioan
Capitolul 10: 7-42

⏩ Oile Mele - Pentru cei ce I-am Iubit (Pricesna / versuri)

Domnul IISUS din Nazaret: episodul 4 / film online tradus in romana.

   Urmareste episodul 4 din celebrului film regizat de Franco Zeffirelli in 1977 „Iisus din Nazaret”.

†

⏩ Primul episod

⏩   Episodul 2

⏩  Episodul 3

   Dincolo de faptul ca are multe inexactitati istorico-dogmatice, unele involuntare iar altele intentionate, filmul reuseste sa ne arate ca Iisus Hristos a fost si este axul in jurul caruia se invarte spirala istoriei.

   Are meritul de a ne arata – chiar si in mica parte – maretia vietii Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos, lucru care nu l-a realizat intr-o asemenea masura nicio alta productie cinematografica – daca luam in considerare faptul ca „Patimile lui Iisus”, filmul regizat de Mel Gibson (mai corect dogmatic si istoric) este concentrat exclusiv pe patimile Domnului.

   Dupa cateva detalii tehnice o sa va prezentam succint cateva din problemele episodului de fata, probleme vazute din punct de vedere ortodox. Va rugam ca aceste observatii, insa, sa nu va stirbeasca bucuria duhovniceasca in Hristos cel Adevarat pe care aceasta vizionare ar trebui sa v-o produca.

Video / Iisus din Nazaret ☦ episodul4

Argumente duhovnicesti:

   Trebuie sa intelegem ca acest film este un unul artistic facut de catre o echipa neortodoxa care – la masurile lor – au incercat sa-L portretizeze pe DOMNUL IISUS Hristos. Acest lucru este imposibil, chiar si pentru ortodocsi. Deci este foarte usor sa gasim probleme dogmatice in aceasta lucrare. O astfel de actiune impinsa la extrem socotim, insa, ca ar dauna, in loc sa foloseasca duhovniceste. Din cauza aceasta amintim doar cateva lucruri care pot fi expuse succint si pe intelesul publicului larg:

   ☝   In film se sugereaza ca Domnul ar fi simtit o disperare maxima in timpul rugaciunii din gradina Ghetsimani. Domnul nu a fost disperat, ci se ruga cu intensitatea maxima a iubirii Sale fata de Dumnezeu si oameni si cu ura maxima fata de pacat – fara insa sa se tulbure. Desigur ca aceasta traire este foarte greu de redat pe pelicula.

   ☝   La Cina cea de Taina s-a consumat paine dospita; in Noul Testament nu este precizat ca in acel moment avea loc cina pascala, asa cum este sugerat in film.

   ☝   Filmul prezinta Sfanta Cruce drept un ansamblu mult mai complex, diferit de cum a fost in realitate.

   ☝   Golgota era o mica culme unde in spate era groapa de gunoi unde a fost aruncata Sfanta Cruce.

   ☝   Cuvantarea Santului Petru de dupa Inviere nu este amintita in Noul Testament; Sfantul Apostol Toma a crezut cu adevarat ca Domnul Hristos a inviat abia atunci cand a pipait „semnul cuielor”.

sursa:chilieathonita.ro

Domnul IISUS din Nazaret: episodul 3 / film online tradus in romana

   Urmareste episodul 3 din celebrului film regizat de Franco Zeffirelli in 1977 „Iisus din Nazaret”.

†

⏩   Primul episod

⏩   Episodul 2

⏩  Episodul 4

   Dincolo de faptul ca are multe inexactitati istorico-dogmatice, unele involuntare iar altele intentionate, filmul reuseste sa ne arate ca Iisus Hristos a fost si este axul in jurul caruia se invarte spirala istoriei.

   Are meritul de a ne arata – chiar si in mica parte – maretia vietii Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos, lucru care nu l-a realizat intr-o asemenea masura nicio alta productie cinematografica – daca luam in considerare faptul ca „Patimile lui Iisus”, filmul regizat de Mel Gibson (mai corect dogmatic si istoric) este concentrat exclusiv pe patimile Domnului.

   Dupa cateva detalii tehnice o sa va prezentam succint cateva din problemele episodului de fata, probleme vazute din punct de vedere ortodox. Va rugam ca aceste observatii, insa, sa nu va stirbeasca bucuria duhovniceasca in Hristos cel Adevarat pe care aceasta vizionare ar trebui sa v-o produca.

Video / Iisus din Nazaret ☦ episodul 3

Argumente duhovnicesti:

   Trebuie sa intelegem ca acest film este un unul artistic facut de catre o echipa neortodoxa care – la masurile lor – au incercat sa-L portretizeze pe DOMNUL IISUS Hristos. Acest lucru este imposibil, chiar si pentru ortodocsi. Deci este foarte usor sa gasim probleme dogmatice in aceasta lucrare. O astfel de actiune impinsa la extrem socotim, insa, ca ar dauna, in loc sa foloseasca duhovniceste. Din cauza aceasta amintim doar cateva lucruri care pot fi expuse succint si pe intelesul publicului larg:

☝   Pentru a usura reprezentarea cinematografica a Vietii Domnului pe pamant, unele intamplari sunt expuse anacronic, iar altele sunt prezentate simultan, desi s-au petrecut in imprejurari diferite. De asemenea, personajele participante la actiune pot diferi de cele reale, pentru ca opera sa fie mai dinamica, mai sugestiva si mai concisa.

☝   Spre exemplu: filmul prezinta pe unul dintre apostoli spunand Maicii Domnului, intr-un cadru tainic: „Binecuvantata esti tu intre femei”, caruia Maica Domnului ii raspunde: „Oricine face voia Tatalui… este fratele Lui si sora Lui si mama Lui”.

In realitate, aceasta scena este prezentata in doua cadre distincte: 

₁.   O femeie din multime, ridicand glasul, I-a zis: Fericit este pantecele care Te-a purtat si fericiti sunt sanii pe care i-ai supt; Lc 11, 27

₂.   El, raspunzand, a zis catre ei: Mama mea si fratii Mei sunt acestia care asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l indeplinesc; Lc 8, 21

In scena cinarii in casa lui Simon leprosul au fost introduse unele momente care nu s-au petrecut atunci (Maria Magdalena apare ca fiind deja vindecata de duhurile rele in Lc. 8, 2 si discutia despre cea mai mare porunca din Lege – Mc. 12, 29).

☝   La inmultirea painilor si pestilor (Mt 14) Iisus a multumit (asta scrie doar in In 6, 11, nu si in pasajele sinoptice).

☝   Este sugerat primatul lui Petru:

₁.   La inmultirea painilor si pestilor, Petru da ordine celorlalti Apostoli;

₂.   Marturisirea lui Petru este redata asemenea unei investiri/hirotoniri. Cu toate ca, in Evanghelii, Sf. Petru este vocea intregului sobor al Sf. Apostoli, in film este prezentat ca fiind distinct de ceilalti apostoli.

☝   Filmul intercaleaza fragmente din Predica de pe munte (Mt 5-7) in episodul Marturisirii lui Petru si cele urmatoare (Mt 16)

☝   Cuvantarea Domnului din Templu cuprinde versete din:

₁.   Mt. 13, 16 (cuvantare rostita langa mare);

₂.   Mt. 20, 26-28 (rostit dupa cererea fiilor lui Zevedeu);

₃.   Mt. 11, 28 (rostite probabil in Galileea);

₄.   Mt. 25, 35 (apartine cuvantarii Eshatologice).

☝   Personajul Zerah (scribul) si dialogul dintre Hristos si Baraba nu apar in textul Noului Testament.

Urmatoarele evenimente sunt redate dupa Intrarea Domnului in Ierusalim, desi in Sf. Evanghelii sunt prezentate inaintea acesteia:

☝   iertarea femeii prinse in adulter (In. 8);

☝   vindecarea slugii sutasului (Mt. 8);

☝   vindecarea orbului din nastere (In. 9);

☝   convorbirea dintre Hristos si Nicodim (In. 3).

☝   In unele momente, Hristos pare a fi cuprins de manie, dar, de fapt, este nepatimas.

☝   Orbul din nastere a fost vindecat sambata, cu toate ca in film actiunea se petrece in timpul saptamanii patimirilor.

sursa:chilieathonita.ro

   Cea mai remarcabila veste din istorie omenirii.

†

   Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot la 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea...Domnul IISUS din Nazaret: episodul 1 / film online tradus in romana

  Buna Vestire inseamna veste buna, anume instiintarea Maicii Domnului de catre Arhanghelul Gavriil, ca Dumnezeu a ales-o ca Fiul Sau sa se intrupeze din ea pentru mantuirea neamului omenesc. Este cea mai importanta veste din istorie, pentru ca vesteste ca umanitatea nu este pentru moarte.

  Cuvantul ingerului nu este vestirea unui fapt implinit, el doar a instiintat-o pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei. Maica Domnului ramane uimita in fata cuvintelor rostite de inger, pentru ca ceea ce urma sa se petreaca cu ea, era mai presus de legea firii. Din acest motiv intreaba: 

Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?

  Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate - 

"Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri", Fecioara a grait: "Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau" (Luca 1:38). 

   In acel moment a avut loc zamislirea directa a lui Hristos prin puterea si lucrarea Preasfantului Duh. Asadar, venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc numai dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare.

   Avand in vedere ca zamislirea s-a facut de la Duhul Sfant si nu prin legatura trupeasca, Maica Domnului a ramas Fecioara inainte de nastere, in nastere si dupa nastere, adevar exprimat in iconografie prin cele trei stele pe care iconarul le zugraveste totdeauna pe frunte si pe cei doi umeri ai Fecioarei.

Sfantul Vasile cel Mare spune ca:

Cel purtat in pantece a fost imediat desavarsit cu trupul si nu a luat forma dupa un scurt timp. 

   Acest lucru inseamna ca Pruncul din pantecele Fecioarei nu a parcurs etapele unui fat obisnuit. Membrele trupului Sau s-au format imediat, adica El a fost creat om desavarsit, dar nu s-a aflat de indata la marimea varstei de noua luni, ci a crescut putin cate putin.

   Pentru ca sarbatoarea Buna Vestire este o sarbatoare a intruparii Domnului, aceasta zi este o praznuire nu doar a Maicii Domnului, ci si a Mantuitorului Iisus Hristos. Din acest motiv in otpustul acestei sarbatori se spune: 

Cel ce a binevoit a Se intrupa pentru mantuirea noastra...

Predică IPS Bartolomeu Anania la BunaVestire

Buna Vestire - Inceputul mantuirii

   Mantuirea este un dar de la Dumnezeu, dar fara participarea omului la acest dar, mantuirea nu este posibila. Deci, Dumnezeu nu forteaza si nici nu anuleaza libertatea omului in lucrarea mantuirii. E nevoie de impreuna lucrare. Astfel, nici Intruparea Domnului nu se petrece fara acordul Fecioarei Maria. Mantuirea tine de vointa lui Dumnezeu de a-l sfinti, dar si de incuviintarea omului ca el sa fie sfintit.

   In troparul sarbatorii Bunei Vestiri cantam: Astazi este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu Fiu Fecioarei se face si Gavriil harul bine-l vesteste. Pentru aceasta si noi, impreuna cu dansul, Nascatoarei de Dumnezeu sa-i strigam: Bucura-te, cea plina de har, Domnul este cu tine!

   Marturisim ca astazi este inceputul mantuirii pentru ca astazi este inceputul Intruparii. Iar Intruparea aduce unirea celor doua firi - dumnezeiasca si omeneasca - in Persoana Fiului, unire pentru vesnicie. Intruparea Domnului ne descopera ca omul trebuie sa fie unit cu Dumnezeu.

Buna Vestire - unul din cele mai vechi praznice dedicate Maicii Domnului

   Buna Vestire este unul din cele mai vechi praznice inchinate Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Unii o sarbatoreau in Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie. 

In Rasarit, data serbarii s-a generalizat pe 25 martie, odata cu stabilirea datei de 25 decembrie pentru praznicul Nasterii Domnului. In Apus, acest lucru s-a petrecut abia in secolul al XI-lea.

Rugaciuni la sarbatoarea BUNA VESTIRE

Rugaciunea (I)

   Doamne, Dumnezeule, Atottiitorule, Cel Care ai binevoit ca Fiul Tau Cel Unul-Nascut sa Se intrupeze dintr-o femeie neispitita de nunta si sa Se faca om pentru a noastra mantuire, Cel Care ai trimis totodata si pe Gavriil, Arhanghelul Tau, spre a binevesti zamislirea Ta cea fara de samanta Sfintei Fecioare Maria, mai inainte de veci randuita drept locas al acestei Taine infricosatoare, dinainte-cunoscuta Tie si Cuvantului Celui dimpreuna-vesnic cu Tine; Tu insuti, pentru rugaciunile ei si ale tuturor Sfintilor Tai, binevesteste sufletelor noastre prin Harul Tau iertarea pacatelor si bucuria cea de neinstrainat; binecuvanteaza poporul Tau cu pace; da-ne sa cunoastem calea pe care, pasind, vom placea bunatatii Tale, si ne calauzeste spre a Ta Imparatie cereasca.

Cu indurarile Hristosului Tau, cu Care esti binecuvantat, impreuna cu Preasfantul si Bunul si de-Viata-tacatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea (a II-a)

   Stapane, Doamne, Dumnezeul nostru, Care esti fara de inceput dimpreuna cu Tatal si dimpreuna-vesnic cu Duhul Tau Cel Sfant, Facatorul cerului si al pamantului si a toata zidirea; Care ai plasmuit pe om si i-ai dat puterea de stapanire asupra a tot ce ai facut Tu; Care ai poruncit, ca un Iubitor de oameni, sa locuiasca in Raiul desfatarii, insa el, prin pizma diavolului, alungat a fost din Rai. Or si dupa intoarcerea sa in pamantul din care a fost luat, nu ai ingaduit fapturii Tale sa zaca sub tirania diavolului; ci in anii mai de pe urma nu Te-ai rusinat, cu toate ca esti Dumnezeu mai inainte de veci, sa iei chip de rob si din bunatatea Ta sa Te nasti dintr-o fiica fecioara; prin proroci ai insemnat nasterea Ta negraita din ea, trimitandu-l pe Gavriil, Arhanghelul Tau, sa binevesteasca Fecioarei sfanta si preacurata Ta zamislire dintr-insa; Tu insuti, Stapane, pentru rugaciunile ei si ale tuturor Sfintilor, da-ne sa auzim in suflete graiurile Tale ce ne daruiesc iertarea greselilor si bucuria de neinstrainat. Fa cunoscuta poporului calea pe care sa mearga, prin care vom bineplacea bunatatii Tale, si ne indruma spre a imparati dimpreuna cu Tine in Ceruri.

Cu indurarile Hristosului Tau, cu Care bine esti cuvantat, impreuna cu Preasfantul si Bunul si de-Viata-facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea (a III-a)

   Primeste-ne rugaciunea neintinata. Preasfanta Stapana, Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, preadorita, prealaudata; tu esti mai cinstita intre toate neamurile si te-ai aratat mai inalta decat toate cele vazute si nevazute; ca Dumnezeu S-a salasluit in mijlocul tau si nu te vei clatina si Cel Preainalt te-a sfintit pe tine locas al Sau: asadar, Domnul puterilor e cu noi.

[Tu esti] radacina florii preacinstite, izvorul Hranitorului si mana Facatorului, care porti in brate pe Cel Ce a asezat oarecand cerul deasupra apelor, care L-ai alaptat la pieptul tau pe Cel Ce lumineaza zidirea si pe care Moise a vazut-o sub chipul rugului ce ardea si nu se mistuia; [Tu esti] scara insufletita pe care a vazut-o Iacov, poarta cereasca pe care a vazut-o Iezechiel, prin care Domnul nostru tisus Hristos a intrat si a iesit, dar care apoi a ramas din nou inchisa; [Tu esti] cea prin care pedeapsa lui Adam s-a dezlegat si intristarea Evei prefacuta a fost in bucurie.

[Iar acum], noi, nevrednicii robii tai, binecuvantand si cantand in locasul tau curat si inaltam preainfricosatoarea lauda, strigand dimpreuna cu Arhanghelul Gavriil si graind; „Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine!" Bucura-te, ceea ce esti plina de har Preasfanta Stapana, de Dumnezeu Nascatoare! Bucura-te, cea plina de har, care ai nascut Lumina, fara a sti cum [aceasta s-a petrecut]! Bucura-te, cea plina de har, ca tu esti cu adevarat norul cel usor! Bucura-te, cea plina de har, ca tu esti incaperea Celui neincaput! Bucura-te, cea plina de har, ca tu esti limanul cel lin al celor invalurati! Bucura-te, cea plina de har, ca tu esti via neudata care a inflorit lumii strugurele cel copt, pe Domnul nostru lisus Hristos! Bucura-te, cea plina de har, ca prin tine magii se inchina si isi aduc darurile calauziti de lumina astrului! Bucura-te, cea plina de har, intru care s-a descoperit taina Sfintei Treimi: Tatal a binevoit intru tine. Fiul S-a salasluit intru tine si Duhul Sfant te-a adumbrit.

Pe Acesta roaga-L si acum pentru noi, pacatosii si nevrednicii robii tai, Preasfanta Stapana Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, si pentru vremuri in pace si roade ale pamantului imbelsugate; neamurile vrajmase sa le imblanzeasca, pe fratii nostri cei in robie sa-i izbaveasca, lumea sa o impace si sa mantuie poporul din toata primejdia.

Ca Acestuia se cuvine slava, cinstea si inchinaciunea, impreuna si Parintelui Sau Celui fara de inceput si Preasfantului si Bunului si de-Viata-facatorului Sau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

sursa:crestinortodox.ro

Domnul IISUS din Nazaret: episodul 2 / film online tradus in romana

   Urmareste episodul 2 din celebrului film regizat de Franco Zeffirelli in 1977 „Iisus din Nazaret”.

†

⏩   Primul episod

⏩   Episodul 3

⏩   Episodul 4

Pe langa numeroasele sale erori doctrinare istorice, unele neintentionate si altele intentionate, filmul reuseste sa ne arate ca Iisus Hristos a fost si este inca axa pe care se invarte spirala istoriei.

Are meritul de a ne arata – chiar si o mica parte – maretia vietii Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos intr-un mod pe care nicio alta productie cinematografica nu o poate realiza – daca luam in considerare faptul ca „Patimile lui Iisus Hristos”  „ regizat de Mel Gibson, este un film (mai precis dogmatic si istorie) care se concentreaza in intregime pe patimile Domnului.

Video / Iisus din Nazaret ☦ episodul 2

Argumente duhovnicesti:

   Trebuie sa intelegem ca acest film este un unul artistic facut de catre o echipa neortodoxa care – la masurile lor – au incercat sa-L portretizeze pe DOMNUL IISUS Hristos. Acest lucru este imposibil, chiar si pentru ortodocsi. Deci este foarte usor sa gasim probleme dogmatice in aceasta lucrare. O astfel de actiune impinsa la extrem socotim, insa, ca ar dauna, in loc sa foloseasca duhovniceste. Din cauza aceasta amintim doar cateva lucruri care pot fi expuse succint si pe intelesul publicului larg:

☝   Conform traditiei, Sfantul Iosif, logodnicul Maicii Domnului, nu a fost tanar ci a avut o varsta inaintata.

☝   Sfantul Ioan Botezatorul boteza prin afundare. Botezul lui Iisus a fost prin afundare.

☝   Sfintii Apostoli Andrei si Filip s-au intalnit in alte conditii cu Domnul.

☝   Vindecarea demonizatului nu a avut loc la inceputul activitatii misionare a Domnului.

☝   Sf. Ap. Ioan si Sf. Ap. Andrei au fost primii ucenici ai Domnului.

☝   Pescuirea minunata il prezinta pe Sf. Ap. Petru mult mai agresiv decat era in realitate.

☝   Sf. Ap. Petru nu avea o contra cu Sf. Ap. Matei

☝   Pilda fiului risipitor (Luca 15) a fost rostita dupa chemarea Sf. Matei, nu in timpul cinarii in casa acestuia (Luca 5)

De asemenea, in textul Noului Testament nu se regaseste:

☝   adormirea dreptului Iosif;

☝   dialogul dintre Irod Antipa si Sf. Ioan Botezatorul, pe cand acesta se afla in temnita;

☝   dialogul dintre Irod Antipa si Irodiada;

☝   faptul ca Sf. Ap. Toma a fost sluga lui Iair care a vestit moartea fiicei sale;

☝   evenimentul legat de casa Sf. Maria Magdalena.

sursa:chilieathonita.ro
 

Domnul IISUS din Nazaret: episodul 1 / film online tradus in romana

†

⏩  Episodul 2

⏩  Episodul 3

⏩  Episodul 4

  Urmareste celebrului film regizat de Franco Zeffirelli in 1977 „Iisus din Nazaret”. Dintre toate filmele despre viata lui Iisus, este filmul de referinta care a apropiat cel mai mult oameni de Biserica.

Pe langa numeroasele sale erori doctrinare istorice, unele neintentionate si altele intentionate, filmul reuseste sa ne arate ca Iisus Hristos a fost si este inca axa pe care se invarte spirala istoriei.

Are meritul de a ne arata – chiar si o mica parte – maretia vietii Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos intr-un mod pe care nicio alta productie cinematografica nu o poate realiza – daca luam in considerare faptul ca „Patimile lui Iisus Hristos”  „ regizat de Mel Gibson, este un film (mai precis dogmatic si istorie) care se concentreaza in intregime pe patimile Domnului.

Video / Iisus din Nazaret ☦ primul episod

Argumente duhovnicesti

   Trebuie sa intelegem ca acest film este un unul artistic facut de catre o echipa neortodoxa care – la masurile lor – au incercat sa-L portretizeze pe Hristos. Acest lucru este imposibil, chiar si pentru ortodocsi. Deci este foarte usor sa gasim probleme dogmatice in aceasta lucrare. O astfel de actiune impinsa la extrem socotim, insa, ca ar dauna, in loc sa foloseasca duhovniceste. Din cauza aceasta amintim doar cateva lucruri care pot fi expuse succint si pe intelesul publicului larg:

☝   Conform traditiei, Sfantul Iosif, logodnicul Maicii Domnului, nu a fost tanar ci a avut o varsta inaintata.

☝    Sfantul Iosif a avut si alti fii, dintr-o casatorie anterioara (cu Salomeea) care nu apar

☝    Nu se vorbeste niciunde ca cei doi s-ar fi casatorit, cum apare in film

☝    Apreciem, totusi, in mod deosebit prestatia Oliviei Hussey care intr-adevar reuseste sa ne arate din curatenia Maicii Domnului.

☝    Buna Vestire a avut loc la fantana, in ascultare, si nu noaptea, in camera Maicii Domnului, pe cand aceasta dormea.

☝    Magii au venit impreuna, nu s-au intalnit in apropierea destinatiei sau la mijlocul drumului.

☝    Maica Domnului NU a avut dureri la nastere.

☝    Magii s-au dus intai la Irod si dupa aceea in Betleem.

☝    Evenimentul Intampinarii Domnului – cuvantarea Dreptului Simeon – este un eveniment separat de Taierea Imprejur

☝    Ritualul bar-mitvah, trecerea la majorat (maturizare) a copilului Iisus nu a existat in realitate. Astfel de ceremonii au aparut abia din secolul XV.

☝    Sunt anumite caractere ce primesc o mare pondere in film, care, insa, in realitate sau nu au existat sau Sfanta Scriptura nu ne aminteste nimic despre ele. In acest episod este vorba, in principal, de rabinul satului, Yehuda.

 ☝   O mentiune speciala – poate mai greu de inteles – insa noi totusi o facem: Maica Domnului a fost perfecta, total nepatimasa. Ea nu se framanta. Nu avea ezitari. Nepatimirea ei este mai presus de orice descriere.

⏩   Urmareste episodul 2 din celebrului film regizat de Franco Zeffirelli in 1977 „Iisus din Nazaret”.  

sursa:chilieathonita.ro

Cantarea, FRUMOASA PRIETENIE  

†

   Versuri: FRUMOASA PRIETENIE / cantare

Frumoasa prietenie sadita in Hristos,
cu tine orice clipa imi este luminoasa,
si orice drum imi este mai dulce si frumos,
cand mergem impreuna spre Dulcea noastra-Acasa. (bis)

Cu tine orice clipa traita pe pamant
e-un colt de Cer in care domneste fericirea,
cu tine merg prin soare, prin arsita, prin vant,
caci tu, prietenie, ma-nveti ce e iubirea. (bis)

Cu tine zbor spre astre cand tu ma legeni bland
si ma cuprinzi in brate c-o dragoste senina,
prin tine El mi-aduce lumina-n orice gand,
iar inima, de pace si bucurii mi-e plina. (bis)

Hristos sa-ti daruiasca tot ce e mai frumos,
sa-ti umple tineretea cu roade-mbelsugate,
sa-ti infloreasca pacea pe chipul luminos,
si sa-ti conduca pasii spre Zarile Curate. (bis)

Iar la sfarsitul vietii, cand Domnul ne va lua
in Slava Minunata din Patria Divina,
sa te culeaga dulce, Hristos cu mana Sa,
cea mai frumoasa floare din Dulcea Lui gradina. (bis)

Video / Frumoasa prietenie

👉   O IMBRATISARE face minuni, este leac pentru suflet si trup

👉   PRIETENUL este mai necesar decat FOCUL si APA

👉   Prieten bun, Prieten bun, fii binecuvantat, Iisuse, Prieten bun!

Isus fiul lui Navi, preinchipuire a DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS

   Isus (Iosua) fiul lui Navi, preinchipuire DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS

†

   Numele de IISUS si de MANTUITOR, era bine cunoscut in randul poporului evreu.

  Si din cauza faptelor extraordinare viitoare ale DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS, de aceea numele acesta a fost purtat si de altul, "Isus fiul lui Navi", care prefigureaza pe DOMNUL nostru IISUS si inlatura inca de la inceput noi tulburari posibile de un nume nou. In Biblie, se spune ca Isus a lui Navi, l-a urmat pe Sfantul Profet (PROROC) MOISE si a condus poporul evreu in Tara Fagaduintei.
   Aceasta e preinchipuire. Iata acum si faptul!
   Isus din Navi a condus poporul evreu in Tara Fagaduintei; DOMNUL IISUS a adus poporul Sau in cer pentru a primi binecuvantari ceresti.
   Isus din Navi, dupa moartea lui Sfantului Profet Moise, DOMNUL IISUS, dupa sfarsitul Legii.
   Acela, conducatorul poporului, ACESTA, IMPARATUL.

Dar ca sa nu te pierzi de numele Iisus cand il auzi, evanghelistul Matei a adaugat: 

IISUS HRISTOS, Fiul lui David. 

Celalalt isus nu era din semintia Davidica, ci din alta semintie.

Sursa: Parinti si Scriitori Bisericesti (PSB23) – Sfantul Ioan Gura de Aur – Scrieri – Partea a Treia (Pag. 30), Bucuresti 1994

Rugaciunea lui Isus fiul lui Navi.

«Stai, soare, deasupra Ghibeonului, si tu, luna, opreste-te deasupra vaii Aialon!»

~*~

 In ziua aceea in care Dumnezeu a dat pe Amorei in mainile lui Israel si cand i-a batut la Ghibeon si au fost zdrobiti inaintea fetei fiilor lui Israel, a strigat Iosua catre DOMNUL si a zis inaintea Israelitilor: 

Stai, soare, deasupra Ghibeonului, si tu, luna, opreste-te deasupra vaii Aialon!.

   Si s-a oprit soarele si luna a stat pana ce DUMNEZEU a facut izbanda asupra vrajmasilor lor. Oare nu de aceea se scrie in Cartea Dreptului: 

Soarele a stat in mijlocul cerului si nu s-a grabit catre asfintit aproape toata ziua.

   Si n-a mai fost nici inainte, nici dupa aceea, o astfel de zi in care DOMNUL sa asculte asa glasul omului; ca DOMNUL lupta pentru ISRAEL.

Rugaciune de multumire D O M N U L U I

   Rugaciune de multumire D O M N U L U I

†

Primele RUGACIUNI >>>

Condacul 1

    Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale imparatiei Tale. Arata-ne si de acum inainte mila Ta, celor care cantam: Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Icosul 1

    Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-au aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine:

Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte vesnica a intelepciunii,
Slava vesniciei Tale, ce se arata in lumea cea vremelnica,
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,
Slava Tie, pentru fiecare suspinare a incercarilor mele,
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 2-lea

   D O A M N E, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine-inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite in care se rasfrang aurul razelor si curgerea usoara a norilor, intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea

   M-ai adus in viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru si adanc, in azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul plin de pace al padurii si susurul dulce-glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine-miresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant, si cata bucurie sa fii oaspetele Tau!

Slava Tie, pentru praznicul vietii,
Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si trandafirilor,
Slava Tie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a semintelor,
Slava Tie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii,
Slava Tie, pentru surasul desteptarii scaldate in lumina,
Slava Tie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale,
Slava Tie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 3-lea

   Prin puterea Sfantului Duh imprastie mireasma orice floare: adiere tihnita de parfum, gingasa alcatuire de culori, frumusetea Celui Mare intru cele smerite. Lauda si cinste Facatorului de viata Dumnezeu, Cel Care a incununat tarina cu aurul spicelor si cu azurul albastrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliti-va si-I cantati Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

   Cat de minunat esti in praznicul primaverii, cand se trezeste la viata toata faptura si de prin mii de parti striga cu bucurie catre Tine: Tu esti Izvorul vietii, tu esti Biruitorul mortii! Mangaiate de lumina lunii si de cantecele privighetorilor, stau vaile si codrii in vesminte de nunta, intreaga lume este mireasa Ta, ea il asteapta pe Mirele nestricacios. Daca astfel imbraci Tu iarba campului, cum oare ne vei preschimba in veacul invierii ce va sa fie, cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor straluci?

Slava Tie, Celui ce ai scos dintru intunecimile pamantului felurite culori si gusturi si miresme,
Slava Tie, pentru zidirea cea primitoare si bogata in mangaiere,
Slava Tie, ca ne-ai inconjurat cu mii si mii de fapturi,
Slava Tie, pentru adancul intelepciunii Tale, care si-a pus pecetea peste intreaga lume,
Slava Tie, cu evlavie sarut urmele pasilor Tai nevazuti,
Slava Tie, Celui ce ai aprins inaintea noastra lumina cea stralucitoare a vietii vesnice,
Slava Tie, pentru nadejdea vietii nestricacioase, nepieritoare, desavarsite,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 4-lea

   Cu cata dulceata ii indestulezi pe cei ce se gandesc la Tine, ce Facator de viata este Cuvantul Tau cel Sfant! Mai placuta decat untdelemnul si mai dulce decat fagurii este impreuna-grairea cu Tine. Rugaciunea adusa Tie prinde viata si se inaripeaza: cu ce cutremur se umple atunci sufletul si cat de marete si pline de talc apar atunci viata si faptura toata! Unde nu esti Tu - acolo e pustiu. Unde esti Tu - acolo e bogatia sufletului, acolo se revarsa, ca un suvoi de apa vie, cantarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea

   Cand se lasa peste pamant apusul, cand se impart odihna somnului obstesc si la caderea zilei linistea se asterne, eu vad camara Ta sub chipul palatelor stralucitoare si a pridvoarelor de nori ale amurgului. Foc si porfira, aur si azur graiesc prorocind despre frumusetea cea negraita a corturilor Tale si cu glas de praznuire striga:

Slava Tie, in ceasul tihnit al inserarii,
Slava Tie, Celui ce ai revarsat asupra lumii mare liniste,
Slava Tie, pentru raza de ramas-bun a soarelui care apune,
Slava Tie, pentru odihna somnului adanc,
Slava Tie, pentru bunatatea Ta care se arata in intuneric, cand lumea toata pare a fi departe,
Slava Tie, pentru rugaciunile smerite ale sufletului,
Slava Tie, pentru desteptarea fagaduita spre bucuria vesnicei zile neinserate,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 5-lea

   Nu sunt cumplite viforele vietii pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur - vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar in sufletul lui e pace si lumina: acolo e Hristos! Si inima canta: Aliluia!

Icosul al 5-lea

   Vad cerul Tau stralucitor de stele. O, cat esti de bogat si cate lumini ai! Prin razele indepartatilor luminatori ma priveste vesnicia; sunt asa mic si neinsemnat, dar cu mine este Domnul si pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare.

Slava Tie, pentru necontenita Ta purtare de grija,
Slava Tie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus in cale,
Slava Tie, pentru dragostea rudelor, pentru daruirea prietenilor,
Slava Tie, pentru blandetea dobitoacelor care-mi slujesc,
Slava Tie, pentru clipele luminoase ale vietii mele,
Slava Tie, pentru bucuriile limpezi ale inimii,
Slava Tie, pentru fericirea de a trai, de a ma nevoi si de a contempla,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al-6-lea

   Cat esti de maret si de apropiat intru cumplita suflare a furtunii, cum se vadeste atotputernicia mainii Tale in serpuirea fulgerelor orbitoare: minunata este maretia Ta. Glasul Domnului peste campii si in fosnetul codrilor, glasul Domnului in purcederea tunetelor si ploii, glasul Domnului peste ape multe. Laudat fii in vuietul muntilor care scuipa foc. Tu scuturi pamantul ca pe un vesmant; Tu inalti pana la cer valurile marii. Lauda Tie, Celui ce ai smerit trufia omeneasca, facand sa se inalte strigat de pocainta: Aliluia!

Icosul al-6-lea

   Ca fulgerul cand lumineaza camarile ospatului si dupa el par jalnice toate facliile, asa ai stralucit si Tu in sufletul meu, fara de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar dupa lumina Ta de fulger, ce palide, intunecate si firave pareau aceste bucurii... Sufletul meu nazuieste spre Tine!

Slava Tie, hotar al celor mai inalte visuri omenesti,
Slava Tie, pentru setea noastra nepotolita dupa impartasirea cu Dumnezeu,
Slava Tie, Celui ce ai aprins in noi nemultumirea numai cu viata cea de pe pamant,
Slava Tie, Celui ce faci din noi fii ai luminii invesmantandu-ne cu cele mai gingase raze ale Tale,
Slava Tie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor intunericului si ai sortit tot raul spre nimicire,
Slava Tie, pentru descoperirile Tale;
Slava Tie, pentru fericirea de a Te simti si de a vietui cu Tine,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al-7-lea

   In sanul minunatei simfonii care ne infasoara cu bogatele ei armonii se face auzita chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul imparatiei ce va sa fie in dulceata cantarilor, in minunatele acorduri ale sunetelor, in simtirea inalta din glasuirea lor, in stralucirea lucrarii artistului. Orice adevarata frumusete ne poarta sufletul spre Tine, ca o puternica chemare, facandu-ne sa inaltam cu glas de sarbatoare cantarea: Aliluia!

Icosul al-7-lea

   Cu pogorarea Sfantului Tau Duh, Tu luminezi si faci sa rodeasca arta pictorilor, inspiratia poetilor, gandirea savantilor. Cu puterea cunoasterii de sus patrund ei legile Tale, luminandu-ne adancul intelepciunii Tale de Ziditor. Lucrarile lor si fara de voie Te marturisesc: O, cat esti de mare in operele lor, cat esti de mare in omul pe care Tu L-ai facut!

Slava Tie, Celui ce Ti-ai aratat puterea in legile ce carmuiesc zidirea,
Slava Tie, ca toata faptura e plina de legile pe care i le-ai randuit,
Slava Tie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tau,
Slava Tie, pentru ceea ce cu intelepciune ne-ai ascuns,
Slava Tie, pentru geniul mintii omenesti,
Slava Tie, pentru puterea de a lucra cele de folos,
Slava Tie, pentru limbile de foc ale inspiratiei,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

 

Condacul al-8-lea

   Cat de apropiat esti de noi in ziua bolii! Tu Insuti cercetezi pe cei bolnavi, Tu Insuti Te apleci spre patul celui suferind. Si inima lui sta de vorba cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace in vremea grelelor patimiri si scarbe, Tu trimiti ajutor neasteptat. Tu mangai, Tu cercetezi cu dragoste si mantui, Tie iti inaltam cantare: Aliluia!

Icosul al-8-lea

   Cand, prunc fiind, Te-am chemat cu intelegere pentru prima oara, mi-ai implinit rugaciunea si mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tau. Atunci am inteles ca Tu esti bun si fericiti sunt cei care alearga la Tine. Am inceput a Te chema din ce in ce mai des, iar acum strig:

Slava Tie, Celui ce plinesti cererea mea pentru cele bune;
Slava Tie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea;
Slava Tie, Celui ce tamaduiesti neputintele si scarbele cu trecerea vindecatoare a timpului;
Slava Tie, Celui ce singur stii de ce ingadui sa fim prigoniti pe nedrept;
Slava Tie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neinlocuit si tuturor le daruiesti viata de veci;
Slava Tie, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel inalt si bun;
Slava Tie, Celui ce ne-ai fagaduit reintalnirea cea dorita cu cei de aproape ai nostri adormiti intru nadejdea invierii;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al-9-lea

   De ce zambeste tainic toata faptura in zilele de praznic? De ce atunci se revarsa in inima o minunata usurare, fara asemanare cu cele pamantesti si insusi vazduhul devine altar si biserica purtatoare de lumina? E adierea harului Tau, e stralucirea Taborului, cerul si pamantul canta atunci lauda: Aliluia!

Icosul al-9-lea

   Cand m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminandu-mi sufletul cu umilinta, atunci una din razele Tale nenumarate a cazut asupra inimii mele, si ea s-a facut purtatoare de lumina, fier in vapaie: am privit chipul Tau tainic si neapropiat.

Slava Tie, Celui ce ai preschimbat viata noastra cu faptele bunatatii,
Slava Tie, Celui ce ai pecetluit cu negraita dulceata fiecare din poruncile Tale,
Slava Tie, Celui ce Te salasluiesti in chip nevazut acolo unde adie buna mireasma a milostivirii,
Slava Tie, Celui ce ne-ai trimis nereusite si scarbe, ca sa ne intoarcem ochii spre suferinta celorlalti,
Slava Tie, Celui ce ai pus mare rasplata in insasi fapta buna,
Slava Tie, Celui ce primesti avantul spre cele inalte,
Slava Tie, Celui ce invalui cu iubirea mai presus de toate,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 10-lea

   Un lucru destramat in pulbere nu se ridica la loc, dar Tu invii pe cei a caror constiinta s-a stins si intorci la frumusetea cea dintai sufletele ce o pierdusera fara nadejde. Cu Tine nimic nu e cu neputinta de indreptat. Tu esti cu totul dragoste. Tu esti Cel ce pe toate le zidesti, si Cel ce iarasi dai viata. Pe Tine Te laudam cantand: Aliluia!

Icosul al 10-lea

   Dumnezeul meu, Cel ce cunosti caderea ingerului trufas al zorilor, mantuieste-ma cu harul tau, nu ma lasa sa ma indepartez de Tine si nu-mi da sa ma indoiesc de Tine. Da auzului meu agerime, ca sa aud in toate clipele vietii mele glasul Tau tainic si sa-Ti strig Tie, Celui vesnic:

Slava Tie, pentru minunatele potriviri de intamplari pe care le-a randuit pronia Ta,
Slava Tie, pentru presimtirile daruite de har,
Slava Tie, pentru povetele glasului tainic,
Slava Tie, pentru descoperirile din vis si din trezie ale cuviosilor Tai,
Slava Tie, Celui ce zadarnicesti planurile nefolositoare,
Slava Tie, Celui ce ne trezesti prin suferinte din betia patimilor,
Slava Tie, Celui care smeresti spre mantuire trufia inimii,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 11-lea

   Prin lantul de gheata al veacurilor simt suflul fierbinte al Dumnezeirii Tale si dragostea Ta de oameni. Tu esti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Vad Crucea Ta: ai indurat-o pentru mine; in pulbere se asterne duhul meu inaintea Crucii: aici e praznicul iubirii si al mantuirii, aici nu inceteaza in veci lauda: Aliluia!

Icosul al 11-lea

   Fericit cel care va cina in imparatia Ta, insa Tu m-ai impartasit inca de pe pamant de aceasta fericire. De cate ori nu mi-ai intins cu dreapta Ta dumnezeiasca Trupul si Sangele Tau iar eu, mult pacatosul am primit stiutele Taine si am simtit iubirea Ta cea negraita si mai presus de fire?

Slava Tie, pentru puterea harului Tau cel necuprins si de viata facator,
Slava Tie, Celui ce ai inaltat Biserica Ta ca adapost lumii ostenite,
Slava Tie, Celui ce ne-ai nascut a doua oara prin apele cele de viata facatoare ale Botezului.
Slava Tie, caci Tu intorci celor care se pocaiesc neprihanirea crinilor,
Slava Tie, adanc nesecat al iertarii,
Slava Tie, pentru paharul vietii si pentru painea bucuriei vesnice,
Slava Tie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 12-lea

   De multe ori am privit cum se rasfrangea slava Ta pe chipurile celor raposati. Cum straluceau de nepamanteasca frumusete si bucurie, cat de nematerialnice pareau trasaturile lor: cu adevarat era praznicul fericirii si al odihnei in sfarsit atinse; tacerea lor striga spre Tine. In ceasul sfarsitului, lumineaza si sufletul meu, cel care striga: Aliluia!

Icosul al 12-lea

   Ce inseamna laudele mele inaintea Ta! Eu nu am auzit cantarea heruvimilor - aceasta este partea sufletelor inalte - dar stiu cum Te slaveste firea. Am privit iarna cum, sub tacerea lunii, intreg pamantul iti aduce tihnita rugaciune, invesmantat in haina alba, stralucind de nestematele zapezii. Am vazut cum se bucura de Tine soarele care rasare si am auzit corurile pasarilor slavoslovind. Am auzit cum fosnesc codrii, canta vanturile si apele susura cu taina despre Tine, am auzit cum Te propovaduiesc cetele luminatorilor prin miscarea pe care le-ai randuit-o, cu intelepciune, pe nesfarsitele intinderi. Ce e lauda mea! Firea este ascultatoare, iar eu nu sunt. Atata cat traiesc si vad dragostea Ta, ravnesc sa-Ti multumesc, sa ma rog Tie si sa strig:

Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat lumina,
Slava Tie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adanca, nemasurata si dumnezeiasca,
Slava Tie, Celui ce ne umbresti cu lumina, cu cetele sfintilor si ingerilor Tai,
Slava Tie, Prea-Sfantule Parinte, Care ne-ai chemat sa dobandim imparatia Ta,
Slava Tie, Duhule Sfinte, Soare de Viata Facator al veacului ce va sa vina,
Slava Tie, Fiule al lui Dumnezeu, incepatura a mantuirii noastre,
Slava Tie, pentru toate, Treime Dumnezeiasca si Preabuna,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 13-lea

   O, Preabuna si de Viata-Facatoare Treime, primeste multumire pentru toate milele Tale si ne arata vrednici de binefacerile Tale ca, inmultind talantii care ne-au fost incredintati, sa intram in vesnica bucurie a Domnului nostru cantand cantare de biruinta: Aliluia! 

 (acest condac se zice de trei ori) 👆

Apoi iarasi se zice Icosul intai 👇

   Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-au aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine:

Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte vesnica a intelepciunii,
Slava vesniciei Tale, ce se arata in lumea cea vremelnica,
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,
Slava Tie, pentru fiecare suspinare a incercarilor mele,
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Si Condacul intai

   Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale imparatiei Tale. Arata-ne si de acum inainte mila Ta, celor care cantam: Slava Tie, Dumnezeule, in veci!