Sfantul Apostol SIMEON fratele lui lOSIF, logodnicul MAICII DOMNULUI.

†

   Ruda DOMNULUI, Sfantul Apostol SIMEON

  Sfantul Apostol SIMEON a fost fiul lui CLEOPA, fratele lui Dreptul lOSIF, logodnicul MAICII DOMNULUI. 

 Sfantul SIMEON a facut parte din cei Saptezeci de Apostoli ai MANTUITORULUI. Acesta a predicat Evanghelia lui HRISTOS in ludeea.

  Dupa moartea Sfantului Apostol IACOB, varul sau, Sfantul Apostol Simeon a fost numit Episcop al Ierusalimului, pastorind pana la o varsta inaintata. Potrivit istoricului Eusebiu acesta a fost al doilea Episcop al Ierusalimului. Traditia spune ca atunci cand a primit cununa muceniciei, in timpul imparatului Traian, Sfantul Apostol Simeon avea peste o suta de ani. Izbucnind in Palestina o persecutie atat asupra iudeilor, cat si asupra crestinilor, batranul Episcop Simeon a fost prins si supus la chinuri cumplite. Sfantul Apostol Simeon a murit fiind rastignit asemenea Domnului.

  In jurul anului 106 a inceput prigoanei declansata de imparatul Traian, cand, la ordinul consulului Attikus, au fost persecutati nu numai crestinii, ci si toti urmasii Proorocului David. 

 

  Tot atunci, cativa eretici pe care ii combatuse in trecut, l-au denuntat romanilor pe Sfantul Ierarh Simeon, episcopul care timp de 26 (sau 23) de ani si-a pastorit ne'ncetat turma. A fost supus la torturi de tot felul timp de mai multe zile, aratand atata indrazneala, incat consulul si ceilalti se intrebau cum de acel batran in varsta de 120 de ani putea sa indure astfel de chinuri. Cu toate acestea, l-au condamnat la moarte prin rastignire. Cu bucurie ca urmeaza mortii Domnului, Sfantul Simeon s-a invrednicit sa primeasca in cer cununa de biruinta a muceniciei.

  Troparul Sfantului Sfintit Mucenic SIMEON, ruda DOMNULUI, Episcopul Ierusalimului

Glasul 1

  Pe tine rudenia lui Hristos, Sfinte SIMEON, ierarh si mucenic tare, cu sfintenie te laudam, cel ce ai pierdut inselaciunea si ai pazit credinta. Pentru aceasta praznuind astazi preasfanta pomenirea ta, dezlegare de pacate luam prin rugaciunile tale. AMIN!

Sursa:crestinortodox.ro

Cateva detalii mai putin stiute despre Sfantul Mucenic SIMEON, ruda Domnului.

  Ne aflam, deja, aproape de sfarsitul lui aprilie. Dupa ce, la jumatatea lunii am praznuit cu totii slavitul praznic al INVIERII DOMNULUI, apoi l-am cinstit asa cum se cuvine pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de biruinta, si le-am transmis gandurile noastre bune si pline de nadejde crestina celor care si-au sarbatorit ziua de nume, calendarul ortodox continua sa „presare” in continuare Sfinti, Cuviosi si Mucenici, care sa ne fie calauze si pilde demne de urmat pe calea mantuirii. Un drum ingust si cu multe chinuri, pe care ar trebui sa-l strabatem cu totii. 

 Stramta este poarta Raiului, ingusta este calea care duce la viata si putini sunt cei care o afla.

 Ne spune Biserica, insa partea buna este ca sfintii, oameni ca si noi, traitori in aceasta lume, au reusit sa cucereasca Imparatia Cerurilor si de acolo ne „ajuta” sa ne transformam viata si sa le urmam vietuirea.

 Unul dintre acesti sfinti, cinstit de Biserica noastra in data de 27 aprilie a fiecarui an, este Sfantul Sfintit Mucenic Simeon, al doilea Episcop al Ierusalimului, consemnat in calendar cu un apelativ interesant: „ruda Domnului”. Nu e un secret faptul ca traditia Bisericii noastre cunoaste si alti doi sfinti cu aceeasi titulatura, de rude ale Domnului Hristos: 

⏩  Sfantul IACOV, cel dintai Episcop al Ierusalimului 

⏩  Sfantul Apostol IUDA TADEUL, unul dintre cei 12 Sfinti Apostoli si Ucenici ai MANTUIRORULUI. 

 Demn de amintit si de retinut este faptul ca, facand abstractie de speculatiile pseudo-evanghelice, care vorbesc despre „fratii si surorile” DOMNULUI IISUS HRISTOS si care au starnit multe controverse de-a lungul vremii, rudele dupa trup ale DOMNULUI au existat cu adevarat. Mentiunea-cheie este, insa, ca ele provin din cele doua familii, adica a Maicii Domnului si a dreptului Iosif, care a fost logodnicul Fecioarei Maria, cu totii avand un rol important in vestirea Evangheliei.

 Ne intrebam, asadar, ce legatura de rudenie a existat intre acest om, pe nume Simeon, care a devenit ierarh in vechea capitala a Tarii Sfintei si de ce multa lume nu il cunoaste? De ce nu este mai popular in randul sfintilor si ce ne spune istoria bisericii despre dansul? Incercam sa raspundem la aceste intrebari si nedumeriri in randurile de mai jos, sistematizand informatiile in cinci puncte principale, ca si in alte randuri, pentru o retinere mult mai facila.

✢ Sfantul Apostol Simeon a fost fiul lui Cleopa, fratele lui losif, logodnicul Maicii Domnului, dupa cum marturisesc scriitorii Eusebiu de Cezareea, Gheorghe Chedrin si Nichifor Xantopol. A fost fratele lui Iacov, Iosie si Iuda, cei numiti si „fratii Domnului”, ei fiind, de fapt, veri ai Mantuitorului. Sfantul Simeon a facut parte, la randul sau, din cei Saptezeci de Apostoli ai Mantuitorului si a predicat Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos in ludeea, dupa Invierea si Inaltarea Domnului la Ceruri.

✢ Sfantul Simeon este mentionat in Noul Testament, in Faptele Apostolilor, capitolul 13, versetul 1: 

 Si erau in Biserica din Antiohia prooroci si invatatori: Barnaba si Simeon, ce se numea Niger, Luciu Cirineul, Manain, cel ce fusese crescut impreuna cu Irod tetrarhul, si Saul.

✢ Dupa trecerea la cele vesnice a lui Iacov, care fusese ucis de iudei pentru ca marturisea credinta in Hristos, Sfantul Mucenic Simeon a fost al doilea episcop al Ierusalimului, fiind ales in aceasta demnitate de catre membrii comunitatii crestine din Pella. Inca din primii ani ai episcopatului, a avut o activitate administrativa si duhovniceasca de exceptie, dupa cum citim in paginile Sinaxarului: 

 Dupa ce a devenit el insusi templu al Sfantului Duh, cu ravna dumnezeiasca a distrus templele idolilor si i-a condus pe iudei si pe localnici la lumina cunostintei de Dumnezeu, netinand seama de primejdii si persecutii. 

 De-a lungul vietii sale a fost supus torturilor mai multor imparati, dintre care ii amintim pe Vespasian (66-79), Titus (79-81) si Domitian (81-96), din toate scapand insa cu viata.

✢  In jurul anului 106 a inceput o groaznica prigoana declansata de imparatul Traian. La ordinul consulului Attikus, au fost persecutati si schingiuiti nu numai crestinii, ci si toti urmatii lui Imparatului David. In acest context, cativa dintre ereticii pe care ii combatuse cu ceva vreme in urma, facandu-i de ras in fata multimii, l-au denuntat romanilor pe Sfantul Ierarh Simeon, episcopul care isi pastorea turma de crestini de aproape 26 de ani.

✢ Astfel, fiind prins de garzile imparatului, a inceput sa fie chinuit in fel si fel de moduri pentru a se lepada de calitatea sa de crestin, incat consulul si ceilalti se intrebau cum de, in pofida varsteai sale, putea sa indure astfel de chinuri. In cele din urma, intunecati de furie, l-au condamnat la moarte prin rastignire. Inca o data, contrat tuturor asteptarilor celor din jur, Sfantul Simeon a tresaltat de bucurie si, cu seninatate deplina pe chip, le-a spus ca mai mare bucurie nu-i puteau face, alegand in locul sau sa sfarseasca aceasta viata pamanteasca precum Insusi DOMNUL nostru IISUS HRISTOS. Ca urmare, a fost rastignit in anul 107, primind pedeapsa si cununa biruitoare a muceniciei la peste 100 de ani de viata si 54 de ani de pastorire ca episcop.
sursa:Bizanticons Art

Zis-a DOMNUL IISUS: - EU cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului.

   Si usile fiind incuiate acolo unde ucenicii erau adunati de frica Iudeilor, a venit DOMNUL IISUS si a stat in mijloc si le-a zis:

- PACE VOUA!

†

  Deci, fiind seara in acea zi de’ntai a saptamanii (duminica), si usile fiind incuiate acolo unde ucenicii erau adunati de frica Iudeilor, a venit DOMNUL IISUS si a stat in mijloc si le-a zis:

Pace voua!

  Si zicand acestea, le-a aratat mainile si coasta Sa. Deci s’au bucurat ucenicii vazandu-L pe Domnul. Atunci DOMNUL IISUS le-a zis iarasi:

Pace voua! Asa cum Tatal M’a trimis pe Mine, tot astfel si Eu va trimit pe voi.

 Si zicand acestea, a suflat asupra lor si le-a zis:

Luati Duh Sfant! Carora le veti ierta pacatele, li se vor ierta. Carora le veti tine, tinute vor fi.

  Dar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamanul, nu era cu ei cand a venit DOMNUL IISUS. Deci i-au zis ceilalti ucenici:

L-am vazut pe Domnul!

 Dar el le-a zis:

  Daca nu voi vedea eu in mainile Lui semnul cuielor si daca nu-mi voi pune degetul meu in semnul cuielor si daca nu-mi voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede.

 Si, dupa opt zile, ucenicii Sai erau iarasi inlauntru, si Toma impreuna cu ei. Si a venit DOMNUL IISUS, usile fiind incuiate, si a stat in mijloc si a zis:

PACE VOUA!

Apoi i-a zis lui Toma:

Adu-ti degetul tau incoace; si vezi mainile Mele si adu-ti mana ta si pune-o in coasta Mea si nu fi necredincios, ci credincios!

 Raspunzand Toma, I-a zis:

Domnul meu si Dumnezeul meu!

DOMNUL  IISUS i-a zis:

Pentru ca M’ai vazut, ai crezut, fericiti cei ce au crezut fara sa fi vazut!

  Si inca multe alte minuni a facut DOMNUL IISUS in fata ucenicilor Sai, care nu sunt scrise in cartea aceasta. Iar acestea s’au scris, pentru ca voi sa credeti ca DOMNUL IISUS este HRISTOS, FIUL lui DUMNEZEU, si, crezand, viata sa aveti intru numele Lui.

Sfanta evanghelie dupa Ioan
Capitolul 20: 19-31

Zis-a DOMNUL IISUS: 

EU cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin.

  Iar cei unsprezece ucenici au mers in Galileea, la muntele unde le-a poruncit Domnul IISUS, si vazandu-L, I s’au inchinat, iar unii s’au indoit.

Si apropiindu-Se DOMNUL IISUS, le-a grait, zicand:

Datu-Mi-s’a toata puterea in cer si pe pamant. Drept aceea, mergeti si invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh,  invatandu-le sa pazeasca toate cate v’am poruncit Eu voua. Si iata, Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin.

Sfanta evanghelie dupa Matei
Capitolul 28:  16-20

~❇~~†~~❇~

~❇~

Sfantul Apostol TOMA, nu trebuie numit necredincios.

 

  Sf. Apostol TOMA, nu a negat dumnezeirea lui Hristos. E adevarat ca atunci cand ceilalti Apostoli i-au marturist ca Hristos a inviat ("Am vazut pe Domnul"), el le-a spus: "Daca nu voi vedea, in mainile Lui, semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede" (Ioan. 20: 25). Acest "daca" arata ca nu era impietrit la inima, ca nu era asemeni fariseilor. Daca s-ar fi asemanat acestora, el ar fi grait: "Orice mi-ati spune, eu nu voi crede".

  Sf. Ap. Toma nu L-a vazut pe DOMNUL HRISTOS ca fiind un simplu om, o persoana care de vreme ce a murit, nu se mai poate ridica din moarte. El doar s-a indoit. Iar Sfantul Chiril al Alexandriei spune ca el nu se indoieste de faptul ca HRISTOS a inviat, ci de faptul ca El se mai poate afla dupa invierea Sa intr-un trup vizibil.

  Iar daca nu am da crezare cuvintelor Sfantului Chiril, si am spune ca Sf. Ap. Toma s-a indoit de invierea Domnului, e bine sa precizam ca nu doar el s-a indoit. Cand femeile mironosite au vazut piatra ridicata de la mormantul Sau, nu s-au gandit ca Hristos a inviat, ci au spus:

Au luat pe Domnul din mormant si noi nu stim unde L-au pus (Ioan 20, 2)

Apostolii, dupa ce au primit marturisirea Mariei Magdalena;

auzind ca este viu si ca a fost vazut de ea, n-au crezut (Marcu 16: 11)

  Apostolul Toma nu este singurul care a dorit o dovada concreta. Sa ne amintim ca Sf. Petru si Ioan nu se multumesc cu vestirea femeilor mironosite, ci au alergat la mormant si au vazut "giulgiurile puse jos, iar mahrama, care fusese pe capul Lui, nu era pusa impreuna cu giulgiurile, ci infasurata, la o parte, intr-un loc. Atunci a intrat si celalalt ucenic care sosise intai la mormant, si a vazut si a crezut" (Ioan 20, 6-8).

  Daca duminica seara, in ziua Invierii Domnului, Mantuitorul nu ar fi avut initiativa de a le arata celor zece ucenici semnele rastignirii Sale, cu siguranta si acestia s-ar fi aratat indoielnici. Pentru ca Sf. Toma nu s-a bucurat de gestul Mantuitorului - aratarea semnele cuielor din palme si semnul din coasta Sa, locul in care a fost impuns cu sulita, Hristos Se arata din nou si il chema pe Toma sa vada trupul Sau si sa creada ca a inviat cu un trup care nu a fost desfiintat prin Inviere. Dupa opt zile, cand Se arata din nou Apostolilor, ii spune lui Toma: 

Adu degetul tau incoace si vezi mainile Mele si adu mana ta si o pune in coasta Mea si nu fii necredincios, ci credincios. (Ioan 20, 27)

  Scriptura nu ne spune daca Toma a atins trupul Domnului. Dar cantarile Bisericii din a doua saptamana de dupa Pasti ne vestesc ca Sfantul Apostol Toma a pipait coasta Mantuitorului: 

  Cine a pazit mana ucenicului nearsa, cand s-a apropiat de coasta Domnului cea de foc? Cine i-a dat ei putere de a putut pipai osul cel de vapaie? Cu adevarat ceea ce s-a pipait. Caci, daca n-ar fi dat coasta putere dreptei celei de lut, cum ar fi putut pipai patimile care au zguduit si cele de sus si cele de jos?

 Asadar, Apostol Toma a implinit ceea ce i-a zis Hristos - "pipaie", s-a incredintat prin atingere: 

Domnul meu si Dumnezeul meu (Ioan 10: 28)

  Deci nu Apostolul Toma este necredincios, ci necredinciosi suntem noi pentru ca nu ne incredem in marturisirea lui: 

Domnul meu si Dumnezeul meu (Ioan 10, 28)

  Faptul ca Toma Il atinge, arata ca din unirea cu El vine adevarata cunoastere. Cu siguranta sunt si astazi multe persoane care Ii cer dovezi lui Dumnezeu, Ii cer sa Se arate. Dar daca Dumnezeu le-ar arata semne, ar ramane in continuare exterior. Ori Dumnezeu vrea unire. Pentru crestini, Hristos cel Inviat nu este o simpla informatie istorica, este o persoana care ne cheama la unire. Apostolul Toma este invitatia de a depasi masura firii. Cum? Impartasindu-ne cu Trupul si Sangele Domnului. Asa vom ajunge sa ne iubim vrajmasii, sa-i binecuvantam pe cei ce ne blesteama, sa facem bine celor ce ne urasc si sa ne rugam pentru cei ce ne vatama si ne prigonesc. Numai impartasindu-ne putem spune ca Dumnezeu nu ne cere lucruri imposibile.
sursa:crestinortodox.ro

    Bucurati-va pururea intru Domnul! Si iarasi va spun: Bucurati-va!

Epistola catre filipeni a sfantului apostol Pavel

Capitolul 4: 4-9.

†

    Bucurati-va pururea intru Domnul. Si iarasi zic: Bucurati-va. Tuturor oamenilor sa le fie cunoscuta blandetea voastra. Domnul este aproape. De nimic nu va’ngrijorati, ci intru totul faceti-I cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre prin rugaciune si ruga cu multumirec.  Si pacea lui Dumnezeu, care covarseste toata mintea, sa va pazeasca inimile si cugetele intru Hristos Iisus.

 Incolo, fratilor, cate sunt adevarate, cate sunt de cinste, cate sunt drepte, cate sunt curate, cate sunt vrednice de iubire, cate sunt cu nume bun, daca-i virtute si daca-i de lauda, pe acestea sa le ganditi. Cele ce-ati invatat si-ati primit si-ati auzit si-ati vazut la mine, pe acestea sa le faceti, si Dumnezeul pacii va fi cu voi. † AMIN.

🔗   Pe toate le pot intru Hristos, Cel ce ma intareste. †

🔗  Bucurati-va, prieteni.

🔗   Fericirile, talcuite pe intelesul tuturor.

Lasati-I Lui toata grija voastra, caci El are grija de voi.

   Lăsaţi-I Lui toată grija voastră, căci El are grijă de voi.

†

   Lasa-ti toate grijile în seama lui DUMNEZEU, pentru ca lui DUMNEZEU îi pasa de tine.

1 Peter 5 : 7

   Rugaciuni tamaduitoare pentru bolnavi

†

 

   Daca cerem ceva de la Dumnezeu fara sa jertfim si noi ceva, rugaciunea nu ne este ascultata. Daca stau si spun: „Dumnezeul meu, Te rog, fa-l bine pe cutare bolnav”, fara sa fac vreo jertfa, este ca si cum as spune niste cuvinte frumoase. Numai atunci cand Hristos va vedea dragostea mea, jertfa mea, imi va implini cererea, desigur daca ea este spre folosul duhovnicesc al aceluia. De aceea atunci cand oamenii va cer sa va rugati pentru un oarecare bolnav, sa le spuneti sa se roage si ei sau, cel putin, sa se nevoiasca sa-si taie cusururile lor.

Unii oameni vin si-mi spun: „Fa-ma bine! Am auzit ca poti sa ma ajuti”. Insa vor sa fie ajutati fara ca ei sa se sileasca pe ei insisi catusi de putin. Spun, de pilda, unuia: „Nu manca dulciuri! Fa jertfa aceasta ca sa te ajute Dumnezeu!”, iar acela imi raspunde: „De ce? Oare Dumnezeu nu ma poate face bine si asa?”. Daca nu fac nici o jertfa pentru ei insisi, cum vor face pentru altul? Unul nu mananca dulciuri pentru ca Hristos sa-i ajute pe toti cei care sufera de diabet, sau nu doarme pentru ca Hristos sa dea putin somn celor care sufera de insomnii. In felul acesta se inrudeste omul cu Dumnezeu. Si numai astfel Dumnezeu daruieste harul Sau.

Atunci cand cineva imi spune ca nu se poate ruga pentru o ruda de-a sa care este bolnava, eu ii spun sa faca cel putin o jertfa pentru cel bolnav. De obicei ii spun sa faca ceva care ii va ajuta si propriei lui sanatati.

Roaga-te pentru eliberarea de vraji, blesteme si orice lucrare rea

    Roagaciunea Sfantului Sfintit Mucenic Ciprian pentru eliberarea de vraji, blesteme si orice lucrare rea

†

 

   Stapane Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule si Chivernisitorule a toate, Sfant si slavit esti; Imparatul imparatilor si Domnul domnilor, slava Tie! Tu, Cel ce locuiesti in lumina cea nepatrunsa si neapropiata, pentru rugaciunea mea, a smeritului si nevrednicului robului Tau, departeaza demonii si stinge viclenia lor de la robii Tai; revarsa ploaie la buna vreme peste tot pamantul si fa'l sa'si dea roadele lui; copacii si viile sa'si dea deplin rodul lor; femeile sa fie dezlegate si eliberate de nerodirea pantecelui; acestea si toata lumea mai intai fiind dezlegate, dezleaga si toata zidirea de toate legaturile diavolesti. Si dezleaga pe robul Tau (numele), impreuna cu toate ale casei lui, de toate legaturile satanei, ale magiei, ale farmecelor si ale puterilor potrivnice. Impiedica Tu, Doamne Dumnezeul parintilor nostri, toata lucrarea satanei, Tu, Cel ce dai dezlegare de magie, de farmece, de vraji si de toate lucrarile satanicesti si de toate legaturile lui, si distruge toata lucrarea vicleana prin pomenirea Prea Sfantului Tau nume, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh!

Rugaciunea in timp de razboi.

   Cum te poti ruga pentru pace in aceste zile?

Spune aceasta rugaciune pentru a-i ajuta pe cei care sunt prinsi in razboi.

†

   Rugaciunea in timp de razboi a Sfantului Cuvios Paisie Aghioritul

Pomeneste, Doamne, pe robii Tai care sunt in vreme de razboi. 

Pomeneste, Doamne, pe robii Tai care sunt prigoniti. 

Pomeneste, Doamne, pe robii Tai care sunt precum pasarile vanate. 

Pomeneste, Doamne, pe robii Tai care si-au lasat casele si serviciile lor si se chinuiesc.

Pomeneste, Doamne, pe saraci, pe cei fara casa si pe refugiati. 

Pomeneste, Doamne, toate popoarele, sa le tii in bratele Tale, sa le acoperi cu Sfantul Tau Acoperamant, sa le pazesti de orice rau si de razboi.

Si iubita noastra tara, zi si noapte sa o tii la sanul Tau, sa o acoperi cu Sfantul Tau Acoperamant, sa o pazesti de orice rau si de razboi. Amin!

Audio / Rugaciunea in timp de razboi rostita de Vlad Rosu

Powered by RedCircle

Canonul de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul Ierusalimiteanul / text / audio

  Chemarea la pocainta. Canonul cel Mare a Sfantului Andrei Criteanul Ierusalimiteanul / text / audio

†  

🇨anonul de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul este o scoala de pocainta. A fost alcatuit in mod special pentru pocainta nu doar a persoanei, ci si a comunitatii aflate in rugaciune si in stare de pocainta

Cel mai bun leac pentru dureri atroce (Rugaciune catre Maica Domnului!)

Cel mai bun leac pentru dureri atroce.

Rugaciune catre Maica Domnului!

†

   Afla ca rugaciunea Maicii Domnului te va ajuta sa le invingi.

S'a manifestat in taina prin rugaciunile ei catre Domnul nostru Iisus Hristos. O dovada a milosteniei ei la nunta ei din Cana din Galileea, cand a cautat sprijinul fiului ei pentru a'i ajuta pe miri si pentru a transforma apa in vin.

In felul acesta ne ajuta si Maica Domnului, pe noi toti cei care avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu si dragostea pentru Dumnezeu. In vremuri de neputinta, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu isi intoarce fata catre noi si roaga pe Fiul ei si Dumnezeul nostru sa ne risipeasca durerile.

Dupa cum stim cu totii, tot ceea ce Fecioara Maria a cerut Domnului Iisus Hristos se va implini. Dar, pentru ca Maica Domnului sa se arate milostiva si de ajutor in viata noastra, trebuie sa ne supunem poruncilor Domnului nostru Iisus Hristos, intrucat sfetnicul de nunta a fost sfatuit sa primeasca ajutor divin: 

- Sa faceti tot ceea ce va va spune El!

Ascultand de voia lui Dumnezeu, Maica Domnului ne va apara mereu de necaz. Cel mai important lucru pe care trebuie sa'l respectam este dragostea pentru Dumnezeu si pentru aproapele nostru, pentru ca Dumnezeu ii protejeaza pe cei care il iubesc si il cheama. Prin iubire si credinta in Tatal nostru, Maica Domnului ne va darui vindecare, fericire, pace, crestere in toate lucrurile si eliberare din robia tuturor obiceiurilor care ne asupresc sufletele si mintea.

~*~~†~~*~

Rugaciune catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, pentru cei bolnavi, inaintea icoanei Pantanassa

   O, Preacurata Maica a Domnului, asculta suspinele noastre indurerate in fata icoanei tale facatoare de minuni de la muntele Athos, Pantanassa. Cauta la fiii tai cei ce indura suferinte fara leac si cad inaintea icoanei tale. Precum pasarea isi acopera cu aripile puii sai, asa si tu pe noi acopera'ne cu MultVindecatorul tau omofor. Acolo unde suferintele intrec puterile noastre, vino si ne da rabdare si alinare. Acolo unde disperarea se furiseaza in suflete, lumineaza'ne cu dumnezeiasca lumina! Pe cei slabi la suflet ii mangaie, pe neputinciosi ii intareste, incalzeste inimile impietrite si le inmoaie cu lumina ta.
Vindeca pe robii tai cei bolnavi, AtotMilostiva Imparateasa. Binecuvanteaza mintea si mainile celor ce ingrijesc de bolnavi, ca sa serveasca drept unelte in mana AtotPuternicului Doctor, Hristos, Mantuitorul nostru. Ca si cum ai fi aici cu noi, ne rugam tie in fata icoanei tale, Stapana! Tinde'ti mainile tale pline de doctorie si vindecare, Bucuria celor scarbiti, mangaierea celor intristati, vindecarea celor bolnavi, vindeca'ne, ca, primind de la tine grabnica tamaduire, sa proslavim Treimea cea de o fiinta si nedespartita: pe Tatal, pe Fiul si pe Duhul Sfant, in vecii vecilor. Amin.

~*~~†~~*~

Rugaciunea celui bolnav catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu

    O, Maica Sfanta a celor ce cheama cu evlavie numele tau! O, grabnica ajutatoare a neamului crestinesc, nadejde a celor deznadajduiti! La tine alerg cand ma aflu in necazuri si in dureri, asteptand milostivirea ta. Niciun muritor nu a cunoscut o durere mai mare decat ai cunoscut'o tu atunci cand L'ai vazut pe PreaDulcele tau Fiu rastignit pe cruce. Nicio mama nu a plans pentru fiii ei cat ai plans tu pentru caderile si durerile noastre. O, cate icoane ai udat cu lacrimile tale, ca sa vadesti crestinilor grija pe care le'o porti! Cum ai facut sa izvorasca lacrimi din ochii tai zugraviti de maini omenesti!
Stiind marea ta grija pentru cei ce lauda numele tau, te rog, Preacurata, vezi suferinta mea si neputintele mele, Preasfanta Fecioara, si nu ma lasa sa fiu biruit de ele. Stiu minunile tale, stiu dragostea pe care o arati neamului crestinesc. De multe ori te'ai aratat in chip minunat si ai daruit vindecare celor dreptcredinciosi. Ajuta'ma, Maica Preasfanta, ca, simtind ca ma acoperi cu Sfantul tau Acoperamant, sa te cinstesc impreuna cu toti ingerii si sfintii in toate zilele vietii mele. Amin.

 

~*~~†~~*~

O alta rugaciune a celui bolnav catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu

   O, PreaBuna si MultMilostiva Nascatoare de Dumnezeu, Imparateasa tuturor! Nu sunt vrednic sa intri sub acoperamantul meu! Dar, ca Maica cea MultInduratoare a Mantuitorului nostru Cel milostiv, zi un cuvant ca sa se vindece sufletul meu si sa se intareasca neputinciosul meu trup! Vezi boala mea si chinul meu, alina'mi durerile si'mi trimite vindecare. Numai tu poti face aceasta prin iubirea ta de Maica si niciun cuvant la tine nu este peste putinta, tu ai stapanire nebiruita, o, Imparateasa noastra a tuturor! Roaga pentru mine pe Fiul tau, pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca, vindecat fiind, sa proslavesc maritul tau nume, acum si in nesfarsitii veci. Amin.

Rugaciune catre Maica Domnului a Sfantului Ierarh Grigorie Palama

Rugaciune foarte folositoare si de suflet mantuitoare catre Maica Domnului (a Sfantului Ierarh Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului), rostita de catre PS Parinte Episcop Macarie Dragoi, inaintea icoanei Maicii Domnului pe tron din tampla altarului Paraclisului Manastirii Ikast, Danemarca.

~*~~†~~*~

   Fecioara Stapana, Nascatoare de Dumnezeu, primeste aceasta marturisire a greselilor me'le celor multe si grele si o du Fiului Tau si Dumnezeu, rugandu'Te Lui ca sa fie Milostiv mie, ticalosului. Pentru aceasta, pe tine te rog sa fii pentru mine inainte solitoare si mijlocitoare. Ca multe si mari daruri dobandind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, dar uitandu'le pe toate, nemultumitor m'am aratat eu, ticalosul, care am trait ca necuvantatoarele si m'am asemanat lor. Caci sunt sarac de fapte bune, dar bogat de pacate, plin de rusine si osandit de Dumnezeu, facandu'ma de plangere ingerilor, de ras si de bucurie dracilor si uraciune oamenilor, din pricina pacatelor mele. Multe si mari sunt pacatele mele, dar la ajutorul tau alerg, Stapana Nascatoare de Dumnezeu, eu, cel ce in dezmierdari am cheltuit bogatia mea cea sufleteasca, cel ce sunt sluga lacoma, vas al gandurilor cele rele si desarte, vistieria cuvintelor celor necurate si spurcate si lipsit de toata fapta buna.

   Ordinea in care Sfantul Arsenie al Capadociei citea diferitii psalmi

†

Randuiala pentru care Sfantul Arsenie Capadocianul citea diferiti psalmi.

Psalmul 111: Pentru ca Dumnezeu sa-i pazeasca pe soldati, atunci cand merg la razboi.

 „Dar fericit este poporul acela care are pe Domnul ca Dumnezeu al sau.”. (Psalmul 143:15)

Psalmul 143: Pentru ca Dumnezeu sa linisteasca pe poporul tulburat, ca sa nu se faca razboi civil.

sursa foto:Basilica.ro

Rugaciunea pentru lume a Sfantului Paisie Aghioritul >>>

 ~*~~†~~*~

 Randuiala aceasta o gasim intr-o relatare a Sfantului Paisie Aghioritul, ucenic al Sfantului Arsenie Capadocianul.

Iata ce spune Sfantul Paisie:

„Sfantul Arsenie, deoarece nu avea in Molitfelnic rugaciunile corespunzatoare pentru toate cazurile in care oamenii ii cereau ajutor, folosea si Psalmii. A scris intr'un caiet imprejurarea pentru care folosea fiecare psalm. Cand acest caiet a ajuns in mainile mele, am inceput sa citesc Psaltirea, facand rugaciune pentru situatia in care se citea fiecare psalm. Imi spune gandul ca in rugaciunea cu Psaltirea mult ajuta si Sfantul Arsenie.”

~*~~†~~*~

Iar despre randuiala propriu - zisa spune:

PSALMUL 50 ; 

Sub milostivirea ta scapand, Nascatoare de Dumnezeu ;

„Sub milostivirea ta scapam, Nascatoare de Dumnezeu. Rugaciunile noastre nu le trece cu vederea in nevoi, ci din primejdii ne izbaveste pe noi, una curata, una binecuvantata”.

Audio „Sub milostivirea ta scapam Nascatoare de Dumnezeu

Powered by RedCircle

 

TROPARUL Sfantului Arsenie Capadocianul ; 

Viata placuta lui Dumnezeu petrecand si vas cinstit Mangaietorului facandu-te, purtatorule de Dumnezeu Arsenie, te-ai aratat si primitor al darului facerii de minuni, tuturor dandu-le grabnic ajutor, Parinte Cuvioase, pe Hristos Dumnezeu roaga-L sa ne daruiasca noua mare mila. 

Ca sa invoci milostivirea Maicii Domnului si a Sfantului Arsenie. Apoi sa citesti imprejurarea pentru care se rosteste Psalmul si in continuare Psalmul.   Spunem cazul/ situatia pentru care vrem sa ne rugam ; 

PSALMUL corespunzator situatiei respective din randuiala Sfantului Arsenie ;

La sfarsit, sa spui:

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!

Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua! Bine este cuvantat Cel ce vine intru Numele Domnului!

(de trei ori).

Rugaciune de multumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu

    Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeule a toata milostivirea si indurarea, Care ai nemasurata mila, nespusa si neajunsa iubire de oameni, cazand acum catre a Ta slava cu frica si cu cutremur aduc Tie multumire pentru binefacerile de care m'ai invrednicit pe mine, nevrednicul robul Tau.

    Te slavesc, Te laud si Te cant ca pe un Domn, Stapan si Facator de bine. Si iarasi cazand inaintea Ta, Iti multumesc si cu smerenie ma rog nemasuratei si negraitei Tale milostiviri ca si de acum inainte sa-mi daruiesti faceri de bine, ca sa sporesc in dragostea de Tine si de aproapele meu. Izbaveste-ma de tot raul si necazul. Daruieste'mi liniste. Si ma invredniceste ca in toate zilele vietii mele totdeauna multumire sa-Ti aduc si sa graiesc si sa cant cele preabune Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.


Si ca multumire a Maicii Domnului:

    Cuvine'se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Sa faci si metanii cate poti.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, „Despre rugaciune”, Editura Evanghelismos, Bucuresti, 2013)

~*~~†~~*~

 Randuiala pentru care Sfantul Arsenie Capadocianul citea diferiti psalmi

   Cazurile pentru care Sfantul Arsenie Capadocianul citea diferiti psalmi. Cum se face rugaciunea Sf. Arsenie Capadocianul, cu folosirea Psalmilor, pentru diferite cazuri?            

Va rog sa aveti in vedere faptul ca rugaciunea nu este un soi de „formula magica” pe care o rostim si care ne ajuta sa „scapam de probleme”. Ea este un dialog pe care in purtam cu Dumnezeu. Indraznesc sa spun ca aceasta vorbire cu El este mai importanta decat „rezolvarea” unei anumite situatii.

In acelasi timp, sa nu pierdem din vedere faptul ca pentru sfinti, in general, prin urmare si pentru Sfantul Arsenie Capadocianul, rugaciunea era un firesc al vietii si avea putere nu atat prin cuvintele sau randuielile ce le spuneau/ savarseau, cat prin intreaga lor viata care ii facea sa aiba „cuvant cu putere multa” si „rugaciune bine-primita” inaintea lui Dumnezeu.

Aceasta este randuiala „cazurilor” Sfantului Arsenie Capadocianul:


Psalmul 1: Atunci cand se planteaza pomi sau vita-de-vie, ca sa rodeasca.

Psalmul 2: Pentru ca Dumnezeu sa-i lumineze pe cei care merg la congrese.

Psalmul 3: Pentru ca sa se departeze rautatea de la oameni; pentru ca sa nu-i chinuiasca si sa-i mahneasca pe nedrept pe semenii lor.

Psalmul 4: Pentru ca Dumnezeu sa-i vindece pe oamenii sensibili, care s-au imbolnavit de melancolie, din pricina purtarii oamenilor nemilosi.

Psalmul 5: Pentru ca Dumnezeu sa vindece ochii raniti, loviti de omul rau.

Psalmul 6: Pentru ca Dumnezeu sa-l slobozeasca pe omul caruia i s-au facut farmece.

Psalmul 7: Pentru cei care au patimit de frica, de infricosarile si de amenintarile oamenilor rai.

Psalmul 8: Pentru cei care au patimit rau de la demoni sau de la oamenii vicleni.

Psalmul 9: Pentru ca sa inceteze sa te mai infricoseze demonii in somn sau cu inchipuiri in timpul zilei.

Psalmul 10: Pentru sotii cu inima impietrita, care se cearta si se despart. (Cand il chinuieste pe nedrept cel aspru sau cea aspra pe cel sensibil)

Psalmul 11: Pentru cei nebuni, care au si rautate si fac rau oamenilor.

Psalmul 12: Pentru cei care sufera de ficat.

Psalmul 13: Pentru (izgonirea) demonului infricosator (De trei ori pe zi, trei zile)

Psalmul 14: Pentru ca hotii sa-si schimbe gandul si sa se intoarca fara izbanda si pocaiti.

Psalmul 15: Ca sa se afle cheia cand s-a pierdut.

Psalmul 16: Pentru mare clevetire (De trei ori pe zi, trei zile).

Psalmul 17: Atunci cand se face cutremur sau calamitate, potop de ape si trasnete.

Psalmul 18: Pentru ca mamele sa se slobozeasca la nasterea lor. (n.n. sa nasca cu usurinta).

Psalmul 19: Pentru sotii care nu fac copii din cauza unei infirmitati, pentru ca sa-i vindece Dumnezeu si sa nu se desparta.

Psalmul 20: Pentru ca Dumnezeu sa inmoaie inimile bogatilor, pentru a face milostenie celor saraci.

Psalmul 21: Pentru ca Dumnezeu sa impiedice incendiile, pentru ca sa nu se faca rau.

Psalmul 22: Pentru ca Dumnezeu sa imblanzeasca copiii neastamparati si neascultatori, care ii mahnesc pe parintii lor.

Psalmul 23: Pentru ca sa se deschida usa, atunci cand se pierde cheia.

Psalmul 24: Pentru oamenii pe care ii pizmuieste mult diavolul si le aduce mereu piedici in viata lor, ca sa carteasca.

Psalmul 25: Atunci cand cere cineva ceva bun de la Dumnezeu, pentru ca sa i-l dea fara sa-l vatame.

Psalmul 26: Pentru ca Dumnezeu sa-i pazeasca pe sateni de ostirile vrajmase, ca sa nu faca rau oamenilor si jafuri in gospodariile lor.

Psalmul 27: Pentru ca Dumnezeu sa-i vindece pe cei bolnavi de neurastenie si pe toti cei care sufera de nervi.

Psalmul 28: Pentru cei care sufera de rau de mare si se tem cand este furtuna mare.

Psalmul 29: Pentru cei care se primejduiesc departe, printre popoarele barbare si necredincioase, ca sa-i pazeasca Dumnezeu pe ei, iar pe aceia sa-i lumineze si sa-i imblanzeasca, ca sa-L cunoasca pe Dumnezeu.

Psalmul 30: Pentru ca Dumnezeu sa dea belsug semanaturilor si roadelor din pomi, atunci cand vremea nu este prielnica.

Psalmul 31: Pentru ca sa afle calatorii drumul, atunci cand se ratacesc si se chinuie.

Psalmul 32: Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul in privinta celor inchisi pe nedrept, ca sa fie eliberati.

Psalmul 33: Pentru cei care se afla in agonia mortii, cand sunt chinuiti de demoni in ceasul mortii sau pentru ostirile vrajmase, atunci cand ameninta sa calce hotarele, ca sa faca rau.

Psalmul 34: Pentru ca Dumnezeu sa-i slobozeasca pe oamenii plini de bunatate de cursele oamenilor vicleni, care isi bat joc de oamenii lui Dumnezeu.

Psalmul 35: Pentru a se sterge cu desavarsire vrajmasia de dupa certuri sau neintelegeri.

Psalmul 36: Pentru oamenii raniti profund de crimele facatorilor de rele.

Psalmul 37: Cand te dor maxilarele, din pricina dintilor stricati.

Psalmul 38: Pentru ca oamenii cei parasiti si nefericiti sa gaseasca de lucru, ca sa nu se intristeze.

Psalmul 39: Pentru ca sa revina dragostea intre sefi si functionari, atunci cand se creeaza neintelegeri.

Psalmul 40: Pentru ca mamele sa se slobozeasca la nastere, cand au nastere prematura.

Psalmul 41: Pentru tineri, cand se imbolnavesc de dragoste, cand este ranita o persoana si se intristeaza.

Psalmul 42: Pentru ca sa fie sloboziti cei robiti din temnitele neamului vrajmas.

Psalmul 43: Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul sotilor care nu se inteleg, ca sa se impace.

Psalmul 44: Pentru oamenii care sufera de inima sau de rinichi.

Psalmul 45: Pentru tinerii pe care vrajmasul ii impiedica sa faca familie (sa se casatoreasca).

Psalmul 46: Pentru a se linisti slujitorul sau robul cand fuge ranit sufleteste de la stapanul sau si sa afle de lucru.

Psalmul 47: Atunci cand se fac mari catastrofe si jafuri de catre cete de pirati barbari. (Sa se citeasca continuu, 40 de zile) .

Psalmul 48: Pentru cei care fac munci primejdioase.

Psalmul 49: Pentru ca oamenii rataciti sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu, ca sa se mantuiasca.

Psalmul 50: Atunci cand, din pricina pacatelor noastre, vine mania pedagogica a lui Dumnezeu (epidemie de boala si de moarte la oameni sau la animale).

Psalmul 51: Pentru ca stapanitorii impietriti la inima sa se pocaiasca si sa se faca milostivi, ca sa nu chinuiasca poporul.

Psalmul 52: Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze mrejele, ca sa se umple de peste.

Psalmul 53: Pentru ca Dumnezeu sa-i lumineze pe cei bogati care au robi cumparati, ca sa-i slobozeasca.

Psalmul 54: Pentru ca sa se restabileasca numele cel bun al familiei care a fost clevetita.

Psalmul 55: Pentru cei sensibili, care au fost raniti sufleteste de semenii lor.

Psalmul 56: Pentru oamenii care sufera de durere de cap din pricina multei mahniri.

Psalmul 57: Pentru ca sa se indrepte spre bine lucrurile cele care lucreaza pentru bine, sa impiedice Dumnezeu orice lucrare vicleana a demonilor sau a oamenilor pizmasi.

Psalmul 58: Pentru muti, ca Dumnezeu sa le dea grai.

Psalmul 59: Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul, cand este clevetita o multime de oameni.

Psalmul 60: Pentru cei care se ingreuiaza la lucru, fie din trandavie, fie din frica.

Psalmul 61: Pentru ca Dumnezeu sa slobozeasca din incercari pe omul slab la suflet, care nu are rabdare si carteste.

Psalmul 62: Pentru a rodi ogoarele si pomii, cand este lipsa de apa.

Psalmul 63: Cand este muscat omul de lup sau de caine turbat. (Sfantul le dadea sa bea si din apa binecuvantata)

Psalmul 64: Pentru ca negustorii sa aiba binecuvantare, ca sa nu palavrageasca si sa nedreptateasca pe oamenii simpli.

Psalmul 65: Pentru ca cel viclean sa nu aduca ghinioane in case si sa mahneasca familiile.

Psalmul 66: Pentru ca sa se binecuvinteze pasarile (crescatoriile de pasari)

Psalmul 67: Sa se slobozeasca maicile (n.n. mamele) care se ingreuiaza (n.n. chinuie) sa lepede (n.n. nasca), atunci cand patimesc ceva rau.

Psalmul 68: Atunci cand se fac catastrofe, iar raurile se revarsa luand case si oameni.

Psalmul 69: Pentru oamenii sensibili care se mahnesc pentru cel mai mic lucru si se deznadajduiesc, ca sa-i intareasca Dumnezeu.

Psalmul 70: Pentru oamenii parasiti, care devin impovarati din invidia diavolului si ajung la deznadejde, ca sa afle ajutor si ocrotire de la Dumnezeu.

Psalmul 71: Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze noua recolta, pe care taranii au adus-o in casele lor.

Psalmul 72: Pentru ca sa se pocaiasca oamenii facatori de rele.

Psalmul 73: Pentru ca Dumnezeu sa-i pazeasca pe taranii care lucreaza pe ogoarele lor, atunci cand vrajmasii au inconjurat satul.

Psalmul 74: Pentru ca sa se imblanzeasca stapanul barbar si sa nu-i chinuiasca pe semenii lui, pe lucratori.

Psalmul 75: Pentru mama care se teme la nastere, ca s-o intareasca si s-o pazeasca Dumnezeu.

Psalmul 76: Atunci cand nu exista intelegere intre parinti si copii, pentru a-i lumina Dumnezeu, ca sa asculte copiii pe parinti, iar parintii sa arate dragoste.

Psalmul 77: Pentru ca Dumnezeu sa-i lumineze pe cei care imprumuta, ca sa nu-i sileasca pe semenii lor pentru datoria lor si sa fie milostivi.

Psalmul 78: Pentru ca sa pazeasca Dumnezeu satele de jafuri si catastrofe din partea armatelor vrajmase.

Psalmul 79: Pentru ca sa-l vindece Dumnezeu pe om, atunci cand i se umfla fata si-l doare tot capul.

Psalmul 80: Pentru ca Dumnezeu sa aiba grija de cei saraci, care sunt lipsiti si se mahnesc din pricina lipsei si se amarasc.

Psalmul 81: Pentru ca oamenii sa cumpere produsele taranilor, pentru ca acestia sa nu se intristeze si amarasca.

Psalmul 82: Pentru ca Dumnezeu sa-i impiedice pe oamenii rai, care vor sa faca ucideri.

Psalmul 83: Pentru ca Dumnezeu sa pastreze bine toate bunurile casei, animalele si produsele producatorilor.

Psalmul 84: Pentru ca Dumnezeu sa-i vindece pe oamenii care au fost raniti de talhari si au patimit si din pricina fricii.

Psalmul 85: Pentru ca Dumnezeu sa izbaveasca lumea atunci cand vine holera si mor oameni.

Psalmul 86: Pentru ca Dumnezeu sa prelungeasca viata familistilor care mai au obligatii familiale.

Psalmul 87: Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca pe toti oamenii fara ocrotire, care sunt chinuiti de semenii lor nemilostivi.

Psalmul 88: Pentru ca Dumnezeu sa-i intareasca pe oamenii cei bolnaviciosi si neputinciosi pentru a putea lucra, fara sa se oboseasca si sa se mahneasca.

Psalmul 89: Pentru ca Dumnezeu sa dea ploaie atunci cand este seceta sau seaca fantanile, sa scoata apa.

Psalmul 90: Pentru ca sa piara diavolul atunci cand se arata omului si-l infricoseaza.

Psalmul 91: Pentru ca Dumnezeu sa dea intelepciune oamenilor, ca sa sporeasca duhovniceste.

Psalmul 92: Pentru ca Dumnezeu sa pazeasca corabia cand se primejduieste de furtuna puternica pe mare (Arunca si apa sfintita in cele patru parti ale corabiei)

Psalmul 93: Pentru ca Dumnezeu sa-i lumineze pe oamenii cei fara randuiala, care pricinuiesc probleme neamului si tulbura poporul, chinuindu-l cu neoranduieli si vrajmasii.

Psalmul 94: Pentru a nu se apropia vrajile de cei casatoriti si a crea probleme si neintelegeri.

Psalmul 95: Pentru ca Dumnezeu sa dea auz celor surzi.

Psalmul 96: Pentru a se departa vrajile de la oameni.

Psalmul 97: Pentru ca Dumnezeu sa dea mangaiere oamenilor intristati, ca sa nu se mahneasca peste masura.

Psalmul 98: Pentru ca Dumnezeu sa-i binecuvinteze si sa-i umple de Har pe tinerii care vor sa se afieroseasca Lui.

Psalmul 99: Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze si sa implineasca dorintele dumnezeiesti ale oamenilor.

Psalmul 100: Pentru ca Dumnezeu sa dea harisme oamenilor facatori de bine, ca sa-i ajute pe semenii lor.

Psalmul 101: Pentru ca Dumnezeu sa-i binecuvinteze pe oamenii cu functii inalte, ca sa ajute lumea cu bunatate si intelegere.

Psalmul 102: Pentru a veni ciclul (la femei), cand intarzie.

Psalmul 103: Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze bunurile oamenilor, ca sa nu fie lipsiti si sa se mahneasca, ci sa slaveasca pe Dumnezeu.

Psalmul 104: Pentru ca oamenii sa se pocaiasca si sa-si marturiseasca pacatele.

Psalmul 105: Pentru ca Dumnezeu sa-i lumineze pe oameni, ca sa nu se abata din calea mantuirii.

Psalmul 106: Pentru ca Dumnezeu sa ridice sterpaciunea (n.n. inferitiliateta) femeilor.

Psalmul 107: Pentru ca Dumnezeu sa-i smereasca pe vrajmasi, ca sa-si schimbe intentiile lor cele rele (De 7 ori pe zi, 7 zile).

Psalmul 108: Pentru ca Dumnezeu sa-i vindece pe lunateci sau sa-i miluiasca pe martorii mincinosi, ca sa se pocaiasca.

Psalmul 109: Pentru ca cei mai tineri sa aiba respect fata de cei mai mari.

Psalmul 110: Pentru ca sa se pocaiasca judecatorii cei nedrepti si sa judece cu dreptate poporul lui Dumnezeu.

Psalmul 111: Pentru ca Dumnezeu sa-i pazeasca pe soldati, atunci cand merg la razboi.

Psalmul 112: Pentru ca Dumnezeu sa dea binecuvantare vaduvei sarace, ca sa-si plateasca datoriile si sa scape de inchisoare (De 3 ori pe zi, 3 zile)

Psalmul 113: Pentru ca Dumnezeu sa vindece copii intarziati mintal si cu mongolism.

Psalmul 114: Pentru ca Dumnezeu sa dea binecuvantare si mangaiere nefericitilor copii saraci, ca sa nu fie dispretuiti de copiii celor bogati si sa se mahneasca.

Psalmul 115: Pentru ca Dumnezeu sa vindece infricosatoarea patima a minciunii.

Psalmul 116: Pentru ca familiile sa pastreze dragostea si armonia intre ele si sa-L slaveasca pe Dumnezeu.

Psalmul 117: Pentru ca Dumnezeu sa-i smereasca pe barbari cand inconjoara satul si-l ameninta, si sa intoarca intentiile lor cele rele (De 3 ori pe zi, sapte zile)

Psalmul 118: Pentru ca Dumnezeu sa-i loveasca pe barbari si sa smereasca mandria lor, atunci cand junghie femeile si copiii nevinovati (De 3 ori pe zi, 7 zile)

Psalmul 119: Pentru ca Dumnezeu sa dea rabdare si ingaduinta oamenilor care sunt nevoiti sa fie impreuna cu oameni vicleni si nedrepti.

Psalmul 120: Pentru ca Dumnezeu sa-i pazeasca pe robi de maini vrajmase, ca sa nu le faca rau pana ce se vor slobozi.

Psalmul 121: Pentru ca Dumnezeu sa-i vindece pe oamenii ce sufera de deochi.

Psalmul 122: Pentru ca Dumnezeu sa dea lumina orbilor si sa vindece ochii bolnavi.

Psalmul 123: Pentru ca Dumnezeu sa-i pazeasca pe oameni de serpi, ca sa nu-i muste.

Psalmul 124: Pentru ca Dumnezeu sa pazeasca proprietatile oamenilor drepti de oamenii rai.

Psalmul 125: Pentru ca Dumnezeu sa vindece pe oamenii care sufera mereu de dureri de cap.

Psalmul 126: Pentru ca Dumnezeu sa linisteasca familia, atunci cand se cearta.

Psalmul 127: Pentru ca sa nu se apropie rautatea vrajmasului niciodata de case si sa se mentina pacea si binecuvantarea lui Dumnezeu in familie.

Psalmul 128: Pentru ca Dumnezeu sa-i vindece pe oamenii care sufera de migrena, de dureri de cap si sa-i miluiasca pe oamenii cei impietriti la inima si lipsiti de discernamant, care ii mahnesc pe cei sensibili.

Psalmul 129: Pentru ca Dumnezeu sa dea curaj si nadejde incepatorilor, ca sa nu se ingreuieze in munca lor.

Psalmul 130: Pentru ca Dumnezeu sa dea oamenilor pocainta si mangaiere cu nadejde, ca sa se mantuiasca.

Psalmul 131: Pentru ca sa I se faca mila lui Dumnezeu de lume, atunci cand din pricina pacatelor noastre se fac mereu razboaie.

Psalmul 132: Pentru ca Dumnezeu sa lumineze neamurile sa se imprieteneasca si sa se linisteasca oamenii.

Psalmul 133: Pentru ca Dumnezeu sa-i pazeasca pe oameni de orice primejdie.

Psalmul 134: Pentru ca oamenii sa se adune in vremea rugaciunii si sa se uneasca mintea lor cu Dumnezeu.

Psalmul 135: Pentru ca Dumnezeu sa-i ocroteasca pe refugiati, cand isi parasesc casele lor si pleaca sa se izbaveasca de barbari.

Psalmul 136: Pentru ca Dumnezeu sa-l intareasca pe omul care are un caracter nestatornic.

Psalmul 137: Pentru ca Dumnezeu sa-i lumineze pe mai-marii locului, ca oamenii sa afle intelegere pentru cererile lor.

Psalmul 138: Pentru ca diavolul sa inceteze sa-i mai ispiteasca pe oamenii sensibili, cu ganduri hulitoare.

Psalmul 139: Pentru ca Dumnezeu sa imblanzeasca pe familistul certaret, care chinuieste toata familia.

Psalmul 140: Pentru ca Dumnezeu sa imblanzeasca pe conducatorul barbar al locului, care ii chinuieste pe semenii lui.

Psalmul 141: Pentru ca Dumnezeu sa-l imblanzeasca pe razvratitul care face rau.

Psalmul 142: Pentru ca Dumnezeu s-o pazeasca pe mama in vremea sarcinii, ca sa nu lepede (n.n. avorteze spontan/ nasca prematur).

Psalmul 143: Pentru ca Dumnezeu sa linisteasca pe poporul tulburat, ca sa nu se faca razboi civil.

Psalmul 144: Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile oamenilor, ca sa fie bineplacute lui Dumnezeu.

Psalmul 145: Pentru ca Dumnezeu sa opreasca hemoragiile oamenilor.

Psalmul 146: Pentru ca Dumnezeu sa-i vindece pe oamenii care au fost loviti si raniti la maxilare de catre oameni rai.

Psalmul 147: Pentru ca Dumnezeu sa imblanzeasca animalele salbatice din munte, ca sa nu faca rau oamenilor si pagube in semanaturi.

Psalmul 148: Pentru ca Dumnezeu sa faca vreme prielnica, ca oamenii sa aiba belsug de roade si sa-L slaveasca pe Dumnezeu.

Sfarsitul „cazurilor” Sfantului Arsenie Capadocianul

Psalmul 149: Ca recunostinta si multumire lui Dumnezeu pentru marile lui faceri de bine si pentru multa Sa dragoste, care nu are hotare si ne rabda (Sfantul Paisie Aghioritul).

Psalmul 150: Pentru ca Dumnezeu sa dea bucurie si mangaiere fratilor nostri instrainati, care se afla in strainatate, si fratilor nostri adormiti, care se afla intr-o strainatate mai indepartata. Amin. (Sfantul Paisie Aghioritul).

Dumnezeu sa ne dea puterea de a ne ruga!
sursa:doxologia.ro

Citeste viata Sfantului Profet (Proroc) Moise.

†

    Sfantul Moise a trait cu 1500 de ani inainte de a se intrupa Hristos, traind la curtea lui Faraon. El ne-a lasat primele cinci carti ale Bibliei. Sfantul Profet Moise a fost alesul lui Dumnezeu care i-a eliberat pe israeliti din sclavia Egiptului. La varsta de 40 de ani, a fugit in Madian, langa Muntele Sinai, dupa ce a ucis un egiptean. Dupa 40 de ani ca pastor, Dumnezeu i-a poruncit sa-i scoata pe evrei din Egipt. Dumnezeu a pedepsit Egiptul de zece ori pentru ca Faraon nu a vrut, Faraon si armata lui au fost despartiti de toiagul lui Moise si inghititi de mare pentru ca evreii sa poata ajunge pe celalalt mal. Dupa inca 40 de ani, evreii au calatorit prin pustie, iar Moise a fost profetul si datatorul de legi. Sfantul Prooroc Moise a murit la varsta de 120 de ani si a fost inmormantat pe Muntele Nebo.

Biografia Sfantului Profet (Proroc) Moise.

Murind Iosif in pamantul Egiptului, neamul lui Iacov, tatal lui, nu dupa multe sute de ani s-a inmultit atata, incat tot pamantul acela s-a umplut de poporul israelit, iar la razboaie puteau sa fie dintr-insii cate sase sute de mii de barbati. Atunci imparatul Egiptului, temandu-se ca nu cumva, sfatuindu-se cu vrajmasii lor, sa piarda pe egipteni de pe pamant, a poruncit dregatorilor sai sa chinuiasca pe poporul lui Israel in toate chipurile si cu slujbele si cu bataile. Pentru ca din sudorile lor cele cu multa osteneala au zidit niste cetati nu atata pentru trebuinta, cat pentru marire desarta si pentru ca pana in sfarsit sa imputineze neamul evreilor. Insa pe cat ii chinuia si-i muncea mai mult, pe atata ei se inmulteau, pentru ca nu putea sa-i imputineze oamenii, pe acestia pe care Dumnezeu a voit a-i inmulti si a-i mari. Si desi imparatul poruncea moaselor egiptene ca pe tot pruncul evreiesc ce se nastea parte barbateasca sa-l ucida, moasele, temandu-se de Dumnezeu, pe partea barbateasca o cruta. Atunci imparatul a dat porunca in tot pamantul Egiptului, ca oricine va vedea prunc evreu, parte barbateasca, sa-l ia si sa-l arunce in rau.

 In acea vreme era un om din semintia lui Levi, anume Avram, avand femeie din aceeasi semintie "anume Iohabeta". Acestia, mai inainte de acea vreme, au nascut un fiu, Aaron, si o fiica, Mariami.

In acea vreme singura si cumplita nenorocire, se ucideau pruncii, de parte barbateasca. Stiind porunca imparateasca, de a ucide pe toti pruncii neamului evreu, l-au ascuns pe el la dansii trei luni. Si de vreme ce nu mai puteau sa-l ascunda pe el, mama sa i-a facut un cosulet de papura, l-a uns cu rasina si cu smoala, a pus pruncul intr-insul si l-a asezat pe el in margine linga fluviul Nil. Si pazea sora lui de departe ca sa stie ce i se va intampla pruncului.

Dupa randuiala lui Dumnezeu s-a pogorat atunci fiica lui faraon ca sa se scalde in Nil, iar slujnicele ei umblau pe langa apa si vazand un cosuletul in margine, a trimis o slujnica de l-a luat. Deschizandu-l, a vazut un prunc frumos plangand in cos si fiindu-i mila de el fiicei lui faraon, a zis: 

"Acesta este dintre pruncii evreiesti". 

Vrand sa-l aiba pe el de fiu, a poruncit sa-i caute o doica. Deci, scrie Iosif Flavius, i s-au adus multe doici egiptene si n-a voit pruncul sa suga din pieptul lor. Atunci s-a apropiat Mariami de fiica lui faraon, careia ii si slujea, si i-a zis: 

"Daca voiesti, stapana, sa-ti chem tie o femeie hranitoare de la evrei, ea va hrani pruncul". 

Si i-a zis ei fiica lui faraon: 

"Mergi si cheama!" 

Si ducandu-se copilita, a chemat pe mama pruncului. Si a zis catre dansa fiica lui faraon: 

"Pazeste-mi pruncul acesta si mi-l hraneste, iar eu iti voi plati tie".

Deci a luat femeia pruncul pe maini si indata, cu dragoste, s-a alipit de dansa ca de mama sa, iar ea l-a hranit. Apoi, dupa ce a crescut pruncul, l-a dus pe el la fiica lui faraon, care il iubea foarte mult, fiindca pruncul era foarte frumos, si l-a rugat pe tatal sau ca sa-i fie ei in loc de fiu. Si i-a pus lui numele de Moise, zicand: 

"Din apa l-am scos pe el"

pentru ca "Moise" in egipteana inseamna "apa".

Se scrie despre dansul in istorii vechi ca odata l-a dus pe el fiica lui faraon la tatal sau. Jucandu-se cu copilul, faraon a pus pe capul lui coroana cea imparateasca pe care era cioplit un idol mic. Iar pruncul, apucand coroana de pe cap, a aruncat-o la pamant si a calcat-o cu picioarele, lucru pe care l-a vazut imparatul si cei ce erau langa dansul. Un preot batran care avea instiintare de la vrajitori ca atunci cand se va naste povatuitorul poporului israelitean multe pedepse va lua Egiptul, l-a sfatuit pe faraon sa porunceasca sa ucida pe pruncul acela, ca nu cumva, crescand, sa aduca vreo primejdie asupra pamantului lor. Dar Domnul, vrand sa-Si implineasca voia Sa dupa randuiala, au grait altii impotriva, cum ca pruncul cel fara de rautate a facut aceasta din nestiinta.

Vrand sa ispiteasca stiinta si rautatea lui, adusera la dansul un carbune aprins pe care, luandu-l, l-a bagat in gura si si-a ars limba, pentru aceea era zabavnic la limba. Iar dupa ce a mai crescut, a pus langa dansul fiica lui faraon filosofi alesi egipteni ca sa-l invete toata intelepciunea. Si era copilul istet la minte, intrecand in putina vreme pe dascalii sai, fiind iubit imparatului si tuturor celor din palatele imparatesti. Iar cand a fost instiintat de neamul sau ca era evreu, a inceput a cunoaste pe unul Dumnezeu care este in ceruri Ziditorul a toata faptura, pe care evreii il cinsteau, iar de paginatatea egipteana se ingretosa.

Moise,  devenise barbat desavarsit, atunci cand navalea etiopienii asupra Egiptului, a fost ales de toti egiptenii sa fie povatuitor ostilor, care au si batut pe etiopieni cu vitejia sa. Si pentru aceasta vitejie imparatul Egiptului, in loc sa-i arate dragoste, l-a urat pe el, pentru ca unii dintre jertfitorii egipteni prooroceau dupa magia lor ca acesta va sa aduca primejdii asupra Egiptului si sfatuiau pe imparat sa-l ucida. Ascultandu-i, imparatul a gandit sa ucida pe Moise, insa nu a facut aceasta degraba, nevrand sa mahneasca pe fiica sa, dar cauta pricina asupra lui si vreme potrivita.

In zilele acelea, iesind Moise la fratii sai, la fiii lui Israel si cunoscand durerea lor, a vazut pe un egiptean batand pe un evreu. Uitandu-se incoace si incolo, n-a vazut pe nimeni si, ucigand pe acel egiptean, l-a ascuns in nisip. Apoi, iesind a doua zi, a vazut doi barbati evrei batandu-se si a zis celui ce napastuia pe celalalt: 

"Pentru ce-l bati tu pe aproapele tau?" 

Iar el a zis: 

"Cine te-a pus pe tine mai mare si judecator peste noi? Oare, voiesti sa ma ucizi si pe mine asa cum ai ucis ieri pe egipteanul acela?" 

Si s-a temut Moise, auzind ca nu s-a tainuit uciderea cea facuta. Deci a auzit faraon de pricina aceasta si incerca sa-l ucida pe Moise. Si s-a dus Moise de la fata lui faraon si s-a salasluit in pamantul Madiamului, dar, ostenind pe cale, a sezut langa o fantana. Si iata sapte fiice ale lui Iotor, preotul Madiamului, pascand oile tatalui lor, venira la fantana si, scotand apa, turnau in jghiaburi ca sa adape oile.

Venind pastorii de la alte oi le izgoneau pe ele. Apoi, sculandu-se, Moise le-a aparat de acei pastori, le-a turnat lor apa si le-a adapat oile. De aceasta au spus fiicele tatalui lor Iotor, zicand: "Un om egiptean ne-a aparat pe noi de pastori si ne-a adapat oile noastre". Iar Iotor a primit pe Moise in casa sa si i-a dat lui de femeie pe Semfora, fiica sa, si cu dansa a nascut doi fii; pe cel dintai l-a numit Girsam, zicand "ca nemernic sunt in pamant strain"; iar pe celalalt l-a numit Eliazar, zicand "ca Dumnezeul parintelui meu este ajutatorul meu si m-a izbavit din mainile lui faraon".

Dupa trecerea a multe zile a murit imparatul Egiptului si au suspinat fiii lui Israel in Egipt de greutati si au strigat si s-a suit la Dumnezeu strigarea lor de impilare. A auzit Dumnezeu suspinul lor si si-a adus aminte de asezamantul Sau cel facut cu Avraam, cu Isaac si cu Iacob si, cautand Dumnezeu spre fiii lui Israel, a voit sa-i izbaveasca pe ei.

Iar Moise pastea oile lui Iotor, socrul sau, si mana oile la pasune si a mers in muntele Horeb. Aici i s-a aratat lui ingerul Domnului in vapaia focului din rug. Si vedea Moise ca rugul ardea cu foc si nu se mistuia si a zis:

 "Trecand alaturea voi vedea aceasta mare vedenie". 

Si l-a strigat Domnul din rug: 

"Moise, Moise!" 

Iar el a zis: 

"Ce este, Doamne?" 

Si i-a zis Domnul: 

"Sa nu te apropii aici. Scoate-ti incaltamintele din picioarele tale, ca locul pe care stai tu este pamant sfant". 

Si i-a zis lui: 

"Eu sunt Dumnezeul tatalui tau, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Iacob. Am vazut chinuirea poporului Meu din Egipt si strigarea lor am auzit. Ca stiu durerea lor si M-am pogorat sa-i scot pe ei din mina Egiptului, sa-i iau din pamantul acela si sa-i duc pe ei in pamantul cel bun, in pamantul in care curge lapte si miere. Iar tu vino ca sa te trimit la faraon, imparatul Egiptului, si vei scoate pe poporul Meu, pe fiii lui Israel din pamantul Egiptului".

A zis Moise catre Dumnezeu: 

"Cine sunt eu ca sa merg la faraon si sa scot pe fiii lui Israel din pamantul Egiptului?" 

Si mult se ruga lui Dumnezeu ca sa nu-l trimita pe el, "ca sunt slab in glas si zabavnic la limba". Dar Domnul i-a fagaduit ca va fi cu dansul; inca i-a fagaduit ca si pe Aaron, fratele lui, il va trimite cu dansul. Atunci Moise, mergand la Iotor, a cerut sa mearga in Egipt ca sa-si cerceteze fratii. Si i-a zis Iotor: 

"Mergi sanatos". 

Si s-a dus Moise in calea sa netemandu-se de nimic, ca imparatul acela care a vrut sa ucida pe Moise murise si toti cei ce cautau sufletul lui murisera. Si a iesit intru intampinarea lui Moise, dupa porunca lui Dumnezeu, Aaron Levitul si, intampinandu-se, s-au sarutat amandoi. Si a spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului. Apoi, intrand in Egipt, a adunat pe toti batranii fiilor lui Israel si le-au spus lor toate cuvintele acelea pe care le auzisera de la Domnul. Si facura semne inaintea poporului si le-a crezut poporul si s-au bucurat ca a cercetat Dumnezeu pe fiii lui Israel si a cautat spre necazul lor.

 

Dupa acestea au intrat Moise si Aaron la faraon si i-au zis lui: 

"Acestea graieste Domnul Dumnezeul lui Israel: Da libertate poporului Meu, ca sa-Mi faca Mie praznic in pustie". 

Si a zis faraon: 

"Cine este Dumnezeul lui Israel al carui glas sa-l ascult? Nu stiu pe Domnul acela si pe Israel nu-l voi elibera". 

Si a poruncit ca pe poporul evreilor sa-l chinuiasca cu mai multa slujba, dandu-le si multe batai ca sed fara lucru de aceea vorbesc, ca sa mearga sa jertfeasca dumnezeului lor. Atunci poporul fiind chinuit mai cu amar, striga asupra lui Moise si a lui Aaron: 

"Sa vada Dumnezeu si sa va judece pe voi, ca ati facut urat duhul nostru inaintea lui faraon si inaintea slugilor lui, ca sa dati sabie in mana lui sa ne ucida pe noi".

Iar Moise, intarindu-se de Dumnezeu, a intrat iar cu Aaron la faraon, zicand: 

"Domnul Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine, graind: - Libereaza pe poporul Meu!" 

Iar ca sa inteleaga faraon ca sunt trimisi de la Dumnezeu, incepura a face semne. Si a aruncat Aaron toiagul inaintea slugilor lui si s-a facut sarpe. Deci a chemat faraon pe inteleptii Egiptului si pe vrajitori si facura si vrajitorii Egiptului cu toiegele lor asemenea si a aruncat fiecare toiagul sau si s-au facut sarpe; si a inghitit toiagul lui Aaron toiegele acelora. Si s-a invartosat inima lui faraon si nu i-a ascultat, precum le-a grait lor Domnul si n-a voit sa elibereze poporul pentru ca s-a impietrit inima lui. Atunci, dupa porunca lui Dumnezeu, a inceput a aduce pedepse asupra pamantului Egiptului.

 

Prima pedeapsa...

Cea dintai pedeapsa a fost aceasta: Luand Aaron toiagul sau a lovit apa raului inaintea lui faraon si inaintea slugilor lui si s-a prefacut toata apa raului in sange si pestii cei din rau au murit si s-a imputit raul si nu puteau egiptenii sa bea apa din el. 

A doua pedeapsa...

A doua pedeapsa au fost broastele. 

 

A intins Aaron mana spre apele Egiptului si a scos broaste care au intrat prin case si prin odaile cele de culcat, pe asternuturi si in casele slugilor lor, ale poporului lor, in aluat si in cuptor, la imparat, la slugile lui si la oamenii lui au intrat broastele. Si a scos pamantul lor broaste care, dupa porunca lui Moise, au fost omorate si egiptenii le-au adunat gramezi, gramezi si s-a imputit tot pamantul Egiptului de broastele care murisera si putrezisera.

A treia pedeapsa...

A treia pedeapsa au fost tintarii care au intepat pe oameni si pe dobitoace si au intrat la faraon, in casele lui si la robii lui si tot nisipul era plin de musita in tot pamantul Egiptului. 

 A patra pedeapsa...

 A patra pedeapsa au fost muste cainesti. 

 A cincea pedeapsa...

A cincea pedeapsa, moarte foarte mare in toate dobitoacele pamantului Egiptului. 

 A sasea pedeapsa...

A sasea pedeapsa, bubele cele cu puroi, care se iveau la oameni si la dobitoace. 

 A saptea pedeapsa...

A saptea pedeapsa, grindina si foc arzator cu piatra; si a ucis piatra in tot pamantul Egiptului de la om pana la dobitoc si toata iarba si toti copacii cei din campii i-au sfaramat piatra. 

 A opta pedeapsa...

A opta pedeapsa erau lacustele si omizile care au mancat tot rodul pamantului Egiptului. 

 A noua pedeapsa...

A noua pedeapsa a fost intuneric in tot pamantul Egiptului trei zile, intuneric pe care nu putea focul sa-l lumineze si nimeni nu l-a vazut pe fratele sau trei zile si nu s-a sculat nimeni de pe patul sau trei zile. 

 A zecea pedeapsa...

A zecea si cea mai de pe urma pedeapsa a fost moartea celor intai nascuti ai Egiptului.

Toate pedepsele acestea se aduceau asupra lor de la Dumnezeu prin Moise si prin Aaron, dar nici una din ele nu a vatamat pe evrei, ci numai pe egipteni, pentru ca nu voia faraon sa elibereze poporul lui Dumnezeu. Desi de multe ori fagaduia sa-l libereze, inspaimintindu-se de pedepse, cand slabeau acestea, indata se invartosa inima lui si nu-i libera, pana la a zecea pedeapsa. Dar mai inainte de a zecea pedeapsa, precum le-a poruncit lor Moise, au cerut fiii lui Israel de la egipteni vase de argint si de aur si haine de mult pret, cate au putut sa duca cu dansii; si a facut Moise poporului Pasca, invatandu-i pe ei cum trebuia sa manance mieluselul cu al carui sange se ungeau pragurile usilor lor. Si in miezul noptii Domnul a ucis pe tot cel intai nascut in pamintul Egiptului, de la intaiul nascut al lui faraon, cel ce sedea pe scaun, pana la intaiul nascut al roabei celei din groapa si pana la tot intaiul nascut al dobitoacelor, iar ale evreilor toate erau intregi.

Deci s-a sculat faraon noaptea si toti robii lui si toti egiptenii; si a fost tipet mare in tot pamantul Egiptului, ca nu era casa in care sa nu fie mort. Si a chemat faraon pe Moise si pe Aaron noaptea, si le-a zis: 

"Sculati-va si va duceti de la poporul meu si fiii lui Israel. Sa mergeti si sa slujiti Domnului Dumnezeului vostru precum ziceti. Si oile si dobitoacele voastre, luandu-le, duceti-va!"

Deci au iesit israelitii, luandu-si faina mai inainte de dospirea aluatului, ca n-au putut sa-si gateasca hrana de cale din cauza grabei egiptenilor care ii si rugau, ii si sileau pe dansii sa se duca mai curind. Si iesira cu argint si cu aur si cu bogatie multa si nemernici multi au iesit cu dansii si oi si boi si dobitoace foarte multe. Si erau barbati pedestri ca la sase sute de mii, afara de copiii cei de casa, si de batranii care mergeau cu dansii. Inca a luat Moise si oasele lui Iosif cu sine. Pentru ca Iosif, murind in Egipt si vazand inainte cu duh proorocesc ceea ce era sa fie, a jurat pe fiii lui Israel cu juramant, zicand: 

"In cercetarea cu care va va cerceta Dumnezeu pe voi, sa ridicati si oasele mele de aici cu voi".

 Ducandu-se evreii din pamantul Egiptului, Dumnezeu era cu dansii si ii povatuia ziua cu stalp de nor, care le arata lor calea, iar noaptea cu stalp de foc, care ii lumina si n-a lipsit stalpul cel de nor ziua si cel de foc noaptea inaintea intregului popor.

 

 Imparatul Egiptului, instiintatca a plecat poporul, s-a intors inima lui faraon si a slugilor lui asupra poporului israelit si a zis: 

"De ce am facut aceasta, liberand pe fiii lui Israel, ca sa nu ne slujeasca noua?" 

Deci a inhamat faraon la carutele sale si a adunat cu sine tot poporul, a luat sase sute de carute alese, toti caii Egiptului si voievozi peste tot si a alergat in urma fiilor lui Israel si i-a ajuns pe ei cand erau asezati langa mare. Dar n-au putut sa navaleasca peste dansii, pentru ca ingerul lui Dumnezeu, care mergea inaintea pilcurilor fiilor lui Israel, a mers dinapoia lor si s-a luat si stalpul cel de foc de la fata lor si a stat dinapoia lor si a intrat intre tabara egiptenilor si intre tabara fiilor lui Israel si au stat si s-a facut intuneric si ceata si a venit noaptea intru care si-a intins Moise mana sa cu toiagul spre mare si a lovit Domnul marea toata noaptea cu vant puternic dinspre austru si a facut marea uscata si s-a despartit apa.

Si au intrat fiii lui Israel in mijlocul marii pe uscat si s-a facut apa ca un zid de piatra si ca un zid de stanca. Iar egiptenii alergara si venira in urma lor pe aceeasi cale, in mijlocul marii, toti caii lui faraon si carele si calaretii. Moise, dupa ce a trecut poporul, a stat pe tarmuri si iar si-a intins mana spre mare si s-a asezat apa dinspre zid la loc. Iar egiptenii fugeau pe sub apa si i-a pierdut Dumnezeu pe egipteni in mijlocul marii, caci intorcandu-se apa, a acoperit carutele si calaretii si toata puterea lui faraon si nu a ramas dintr-insii nici unul, iar fiii lui Israel au trecut pe uscat prin mijlocul marii. Si i-a izbavit Domnul pe fiii lui Israel in ziua aceea din mainile egiptenilor si au vazut fiii lui Israel pe egipteni morti pe marginea marii pentru ca i-au aruncat marea din sine. Si s-a temut poporul de Domnul si a crezut in Dumnezeu si lui Moise, placutul Lui.

Atunci au cantat Moise si fiii lui Israel cantarea aceasta Domnului, bucurandu-se si dantuind pentru biruinta ce s-a facut cu mana inalta asupra egiptenilor: 

"Sa cantam Domnului ca cu slava S-a preamarit, pe cal si pe calaret l-au aruncat in mare".

Moise a luat pe fiii lui Israel de la Marea Rosie si i-a dus in pustiul Sur si au mers trei zile prin pustie si nu au aflat apa sa bea. Si au mers la Mera si nu puteau sa bea apa din Mera, ca era amara; si poporul cartea asupra lui Moise, zicand: "Ce vom bea?" Si Moise a strigat catre Domnul si Domnul i-a aratat lui un lemn pe care l-a bagat in apa si s-a indulcit apa si au baut dintr-insa.

Asa a calauzit Moise poporul israelit prin pustietati felurite patruzeci de ani, mijlocindu-le lor toate bunatatile de la Dumnezeu. Cand au cartit pentru bucate, aducandu-si aminte de bunatatile din Egipt, el a rugat pe Dumnezeu si le-a plouat mana sa manance si le-a trimis Mana Cereasca pana s-au saturat.

Cand au cartit pentru bautura, el le-a scos apa din piatra: a lovit piatra si a curs apa. Cand a tabarat asupra lor Amalic, el a cerut de la Dumnezeu biruinta supra lui Amalic. Caci isi ridica mainile la rugaciune si biruia Israel pe Amalic, pe care, pana in sfarsit l-a taiat cu sabia. Si de cate ori au maniat pe Dumnezeu in pustie, Moise L-a rugat pe Domnul pentru dansii si i-ar fi pierdut pe ei, de nu ar fi stat Moise, cel ales al Lui, cu inima zdrobita inaintea Lui, ca sa intoarca mania Domnului sa nu-i piarda pe ei. Le-a dat lor si lege scrisa pe lespezi de piatra, pe care le-a luat Moise, in munte, de la Dumnezeu, dupa ce postise patruzeci de zile si patruzeci de nopti. Si a grait Domnul catre dansul fata catre fata, ca si cum ar grai cineva catre prietenul sau. 

 

Si a facut cortul marturiei din acoperaminte frumoase, de culori rosii mohorate si de vison si chivotul legii, ferecat cu aur, in care a pus nastrapa cea de aur care avea mana si toiagul lui Aaron ce a infrunzit si Tablele Legii. Iar deasupra chivotului a pus doi heruvimi de aur si a asezat toate cele spre jertfa si spre arderea cea de tot. Le-a pus lor preoti si diaconi, invatandu-i pe ei randuiala jertfei. Le-a asezat lor praznice si luni noi, invatandu-i pe dansii judecatile si indreptarile.

Dupa ce le-a asezat randuiala cea duhovniceasca, s-a ingrijit si de cea pamanteasca. A ales barbati puternici din tot Israelul si i-a facut pe ei mai mari peste o mie si peste o suta si peste cincizeci si peste zece si logofeti de scrisori care judecau poporul in toate timpurile. Iar toate pricinile cele greu de dezlegat, le aratau lui Moise. Aceasta a facut-o dupa sfatul lui Iotor, socrul sau, care impreuna cu Semfora, femeia lui Moise, cu averile lui si cu cei doi fii ai lui, venise la dansul din pamantul Madiamului, in pustie, auzind despre dansul, despre toate cate a facut Domnul cu el. Moise, primindu-l cu dragoste si ospatandu-l, i-a dat voie a merge cu pace la locul sau.

Multe semne si minuni a facut robul lui Dumnezeu Moise si a dat sfaturi si a purtat de grija poporului israelit. Despre acestea toate se scrie in cartile lui - Iesirea, Leviticul, Numeri, si in A doua Lege. In aceste carti se cuprind, cu de-amanuntul, viata lui si ostenelile pe care le-a suferit, povatuind si indreptand pe fiii lui Israel. Apoi, sosindu-i sfarsitul, Domnul i-a vestit inainte mutarea lui din trup, zicand: 

"Sa te sui in muntele Avarim, care este in pamintul lui Moab, in preajma Ierihonului, si sa vezi pamantul lui Canaan, pe care Eu il voi da fiilor lui Israel, spre stapanire si sa te sfarsesti acolo".

Mai inainte de sfarsitul sau, Moise a binecuvantat pe fiii lui Israel, pe fiecare semintie deosebit, proorocindu-le cele viitoare. Dupa aceasta s-a suit in muntele in care i s-a poruncit sa se suie, cel din care i-a aratat lui Domnul tot pamantul Galaadului pana la Dan si tot pamantul Neftalimului si tot pamantul lui Efrem si al lui Manasi si tot pamantul Iudeei pana la marea cea mai de pe urma. Si pustia si satele cele dimprejurul Ierihonului, cetatea Finicienilor pana la Sigor. Si a zis Domnul catre Moise: 

"Acesta este pamantul pe care m-am jurat lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov, zicand: Semintiei voastre il voi da pe el si l-am aratat pe el ochilor tai, insa acolo nu vei intra".

Si s-a sfarsit acolo Moise, robul Domnului, in pamantul lui Moab, dupa cuvantul Domnului. Si-l ingropara pe el aproape de casa lui Fogor si n-a stiut nimeni de ingroparea lui pana astazi. Cand s-a sfarsit Moise era de o suta douazeci de ani. Nu i s-au intunecat ochii, nici nu i s-au stricat buzele. Si au plans fiii lui Israel pe Moise in Aravothul lui Moab la Iordan, aproape de Ierihon, treizeci de zile. Si s-au sfarsit zilele plangerii celei de tanguire pentru Moise, cu ale carui rugaciuni sa ne izbaveasca Domnul din tot necazul ca din Egiptul acestei lumi cu multe primejdii scotandu-ne, sa ne salasluiasca pe noi in vesnicele lacasuri. Amin.

sursa:crestinortodox.ro

Troparul Sfantului Prooroc Moise

Suindu-te catre inaltimea bunatatilor, Sfinte Proorocule Moise, te-ai invrednicit a vedea Stralucirea lui Dumnezeu, primind tablele cele date de Dumnezeu; si purtand intru tine darul insemnarilor, te-ai facut cinstita lauda proorocilor si mare taina a dreptei credinte. 

Rugaciune catre Sfantul Proroc Moise |Canon

Troparul Sfantului Proroc Moise, glasul al 2-lea:

A prorocului Tau, Moise, pomenire, Doamne, praznuind, printr-insul Te rugam, mantuieste sufletele noastre.

Troparul Sfantului Proroc Moise, glasul al 2-lea:

Suindu-te catre inaltimea bunatatilor, Sfinte Prorocule Moise, te-ai invrednicit a vedea Stralucirea lui Dumnezeu, primind tablele cele date de Dumnezeu; si purtand intru tine darul insemnarilor, te-ai facut cinstita lauda prorocilor si mare taina a dreptei credinte.

Cantarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Noianul cel rosu al marii...

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dintre proroci mai intai sa fie laudat Moise, ca unul care intaiul a vorbit cu Dumnezeu fata catre fata, nu intru naluciri de insemnari, ci ca in chip de trup vazandu-L pe Dansul.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca pe un Dumnezeiesc povatuitor al poporului si mantuitor al neamului tau Israel, te-a dat pe tine Dumnezeu, Sfinte Prorocule Moise, vazatorule de Dumnezeu, precum a fagaduit parintelui tau, celui ce prin ungerea fagaduintei i s-a vestit mai inainte nasterea ta.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Avutie de intelepciune te-a aflat pe tine bunatatile cele mai alese, ascunse in mintea lui Dumnezeu ca intr-o racla vazatorule de Dumnezeu, Moise. Pentru aceea, te-a crescut pe tine fiica imparatului si Pronia cea Dumnezeiasca.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Lepadatu-te-ai, prealaudate, ca un vazator de Dumnezeu, din pruncie, de orice san si fiind hranit cu laptele cel curat al maicii tale, insemnai foarte aievea vrednicia ta cea preaaleasa, de apropierea cea catre Dumnezeu.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

Inspaimantatu-s-a Moise vazand intai vedere minunata, impletire straina de rug si de vapaie, care insemna mai inainte pe Dumnezeu Cel fara stricaciune din Fecioara Maica, pe Care L-a vazut cu Trup trecand, la mijloc, anii.

Cantarea a 3-a. Irmos: Arcul celor puternici...

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul te-ai umplut de cunostinta cea negraita, vazatorule de Dumnezeu, ca Duhul cel Preasfant prin inger te-a invatat pe tine stiinta celor mai dinainte.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtand luminat Dumnezeiestile Raze, ca semnele cele Dumnezeiesti ai inspaimantat Egiptul, minunat prefacand firea elementelor, preaintelepte.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Chipul tau cel frumos stralucea, fericite, cu Lumina Dumnezeiestii Raze; pentru aceasta, pe toti i-ai tras catre Dumnezeiasca Frumusete.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

Veselitu-te-ai la fata, preaintelepte, incredintandu-te de priceperea vederii celei infricosatoare: dar ai fost oprit de Glasul Domnului, Cel Ce S-a nascut din Fecioara cu Trup.

Irmosul:

Arcul celor puternici a slabit si cei neputinciosi s-au incins cu putere; pentru aceasta, s-a intarit intru Domnul inima mea.

Cantarea a 4-a. Irmos: Vazandu-Te Biserica Inaltat...

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Gangavia limbii si a glasului tau schimbandu-se prin Dumnezeiasca randuiala, vazatorule de Dumnezeu, te-ai aratat slujitor al Tainelor cele infricosatoare ale lui Dumnezeu si cu rani ai lovit Egiptul.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Marindu-te pe tine cu credinta, ca pe un datator de Lege invataturilor lui Dumnezeu cele preamarite si cu anevoie a se pricepe, strigam: vazatorule de Dumnezeu Moise, fa-ne noua binevoitoare Dumnezeiasca Putere.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cele intai nascute ale Egiptului le-ai ucis, precum si Hristos a omorat taria diavoleasca; ca cele ce lucrai tu, cu adevarat erau insemnare a celor viitoare, pururea pomenite.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

Auzind Moise pe Dumnezeu strigandu-l din vapaie si din rug: nu te apropia, ca locul este sfant! Cu cuviinta a scris mai inainte ca va sa Se nasca Hristos cu Trup din Fecioara Curata.

Cantarea a 5-a. Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea...

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lovit-ai Marea Rosie cu toiagul tau, o, vazatorule de Dumnezeu si ai aratat puterea lui Dumnezeu si ai insemnat intr-insa taria Dumnezeiestii Cruci.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

O, ce indrazneala cu dragoste! O, ce dovedire de suflet curat! Ca ai ras catre Dumnezeu, vazatorule de Dumnezeu: de ma cunosti pe mine, mai mult decat pe toti, arata-Te mie de fata.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind acoperit cu piatra, nu ai vazut Chipul lui Dumnezeu, ca Cel Ce este ascuns; ci numai spatele care inchipuieste Intruparea Cuvantului, pe care ai cunoscut-o, vazatorule de Dumnezeu.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Prin rugaciune, a plouat mana in loc de apa odinioara Moise, vazatorule de Dumnezeu si a hranit cu prepelite pe Israel.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

Intrat-ai aievea in nor si ai aflat cele negraite, o, vazatorul de Dumnezeu, ca avea sa Se nasca din Fecioara, Dumnezeu cu Trup pe pamant.

Cantarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Tie cu glas...

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Avand oaste tare a Dumnezeului lui Israel, ai surpat sapte neamuri ale rautatii canaaneilor, dand pamantul lor poporului tau intru mostenire.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

In chip de negrait intrand, Moise, in norul cel Dumnezeiesc, ai luat Tablele Legii, cele scrise cu Degetul lui Dumnezeu; caci E1 era Cel Ce te chema pe tine, fiind tu ca o sluga mare a Lui.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stand de fata Dumnezeu a ascultat lui Moise, vazatorul de Dumnezeu, pentru ca sa-L arate inaintea poporului infricosator tainuitor al maririi Sale.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Ca unii ce suntem fii dupa Legea darului, primim binecuvantarea, laudandu-te pe tine, Fericite Prorocule Moise, de Dumnezeu vazatorule.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

Din descoperire Dumnezeiasca, te insemneaza mai inainte pe tine laudatul Moise, ca un Sicriu, Nascatoare de Dumnezeu, acoperit cu aur peste tot, cu stralucirile Duhului intru marirea lui Dumnezeu.

Irmosul:

Jertfi-voi Tie cu glas de lauda, Doamne, Biserica striga catre Tine, de sangele demonilor curatindu-se cu sangele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

CONDAC, glasul al 2-lea:

Ceata prorocilor impreuna cu Moise si cu Aaron, cu veselie se veseleste astazi, caci s-a implinit sfarsitul prorociei lor asupra noastra. Astazi straluceste Crucea, prin care ne-ai mantuit pe noi, Hristoase Dumnezeule. Cu ale caror rugaciuni miluieste-ne pe noi.

Cantarea a 7-a. Irmos: Tinerii lui Avraam...

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

In vedenii Dumnezeiesti si de taina, Dumnezeiesc zugrav facandu-te, toata inchipuirea cea inteleapta a cortului, prin cuvinte mestesugind-o, lucrarea ai dat-o lui Veseleil mai marelui mester, o, Prorocule Moise.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Indraznind Core de demult sa preoteasca impotriva ta, s-a vazut pogorandu-se in iad de viu, iar Dumnezeu, tie, Sfinte Prorocule Moise, ti-a pazit cinstea imparatiei si a preotiei.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Aratatu-s-a Mihail, Cerescul Voievod, impreuna cu tine fiind capetenie a neamului lui Israel de demult, Moise si Dumnezeiesc pazitor trupului tau, ca pe incepatorul rautatii, fiind impotrivitor, l-a rusinat.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

Pe tine, Dumnezeiescul toiag al lui Aaron ce a odraslit, te-a inchipuit, Nascatoare de Dum nezeu, Dezlegarea tuturor pacatelor; ca pamantenilor Curatire te-ai facut si Izbavire de infricosatoarea ingrozire a lui Dumnezeu spre noi.

Cantarea a 8-a. Irmos: Mainile intinzandu-si...

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sluga lui Dumnezeu cu dreptate te-ai numit si te-ai facut cu faptele ca un bland. Pentru aceea, ti s-a aratat tie Domnul, mai mult decat tuturor prorocilor, Moise si purtator de Dumnezeu facandu-te, te-a invatat a canta cu credinta: Binecuvantati, toate lucrurile Domnului, pe Domnul si-L preainaltati intru toti vecii.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un tainic al lui Dumnezeu si slujitor si imparat lui Israel aratandu-te Moise, vazatorule de Dumnezeu, ai propovaduit ca va sa vina Hristos cu Trup, scriind mai inainte infricosatoarea si Dumnezeiasca Lui venire catre oameni; Caruia aievea te-ai aratat si inchipuire insufletita Lui si proroc credincios.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cuvant de prorocie si cu Lege de porunca conducand poporul cu credinta, cu semne si cu aratari de minuni l-ai indreptat, fiind de Dumnezeu ales stapan, vazatorule de Dumnezeu; pentru aceea, te-ai adaugat catre parintii tai cu marire.

Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Domnul.

Suindu-te in munte ca in cer, cu porunca Dumnezeiasca, ai vazut cu duhul pamantul celor blanzi, preaintelepte; iar cu simtirea ai privit desfatarea fagaduintei si mutandu-te de la pamant, din randuiala Dumnezeiasca ti s-a ascuns trupul tau.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

Nimeni nu s-a numit vazator de Dumnezeu mai inainte de tine, Prorocule Moise, Marite, sluga a lui Hristos; ca ai vazut toate inchipuirile Fecioarei, care insemnau mai inainte Dumnezeiasca ei nastere; caci in vapaia rugului ai vazut Chipul Cel Nevazut.

Irmosul:

Sa laudam, sa binecuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainaltandu-L pe Dansul intru toti vecii.

Mainile intinzandu-si Daniel, gurile leilor cele deschise in groapa le-a incuiat; si puterea focului au stins, cu buna fapta incingandu-se, tinerii cei iubitori de dreapta credinta, strigand: Binecuvantati, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Cantarea a 9-a. Irmos: Hristos, Piatra Cea Netaiata...

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Facutu-te-ai insuti vazator Domnului, de Dumnezeu vazatorule; si dupa moarte nu prin semne intunecoase ai vazut pe Hristos nu ca mai inainte in piatra, ci cu Trup omenesc, Care stralucea cu Lumina Dumnezeirii.

Stih: Sfinte Prorocule Moise, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Muntele Tabor a fost marit cu mult mai mult decat Sinai; caci acolo Moise din morti si Tesviteanul, din latura celor vii, vedeau impreuna cu Apostolii, ca pe un Dumnezeu Adevarat, pe Hristos, Schimbandu-Se la Fata.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu rugaciunea ta cea milostiva si cu indrazneala rugaciunilor tale, Moise, vazatorule de Dumnezeu, mantuieste de toata stricaciunea plinirea crestinilor care te lauda pe tine, precum ai izbavit pe Israel din primejdii, din nevoi si din rautati.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (a Nascatoarei).

Nastrapa de aur si Lespede si Dumnezeiasca Masa insemnan-du-te mai inainte Moise, Fecioara, luminat arata ca avea sa Se nasca Dumnezeu din tine; pe Care vazandu-L cu trup, cu credinta plinim lauda ta.

Irmosul:

Hristos, Piatra Cea Netaiata de mana, Cea din capul unghiului, din tine Muntele cel Netaiat, Fecioara, S-a taiat, adunand firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Aratatu-Te-ai astazi...

Stiindu-te ca pe unul ce esti mai intai decat toti prorocii, cu credinta te laudam credinciosii; caci intai tu ai vazut pe Dumnezeu, pe cat era prin putinta oamenilor a-L vedea.

 

SEDELNA Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Aratatu-Te-ai astazi...

Pe Sprijinitoarea cea fierbinte a celor din nevoi, pe Ajutoarea noastra si catre Dumnezeu Impaciuitoarea, prin care ne-am mantuit din stricaciune, pe Nascatoarea de Dumnezeu, credinciosii sa o fericim.

SEDELNA Sfintei Cruci si a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Aratatu-Te-ai astazi...

Vazand pe Cruce spanzurat pe Fiul tau, Preacurata, sfaramandu-ti-se cele de Maica din launtru, cu jale strigai: vai mie, Fiul meu! Cum ai apus, Lumina mea cea fara de ani?

sursa:doxologia.ro