Scris este: RUGATI-VA

   🇸cris este: RUGATI'VA. Sa nu ne multumim cu o singura rugaciune pe zi, ci sa cautam sa'I cerem lui Dumnezeu putere sa ajungem la rugaciunea ne'ncetata.

†

Ieşirea☧    Capitolul 8.8 Faraon i'a chemat atunci pe Moise şi pe Aaron şi a zis:

 Rugati'va Domnului pentru mine sa’ndeparteze broastele de la mine si de la poporul meu, iar eu ii voi da drumul poporului, ca sa'i jertfeasca Domnului!

 8.28 Zis-a Faraon:

 Bine; am sa va las sa iesiti, ca sa'i aduceti jertfa Domnului, Dumnezeului vostru, in pustie; dar sa nu va’ntindeti a merge prea departe. Rugati'va dar Domnului pentru mine!

Rugati'va ne’ncetat

   🇷ecomand o stare de veselie interioara, din inima, o stare care inseamna rugaciune ne'ncetata.

( Arhimandritul Arsenie Papacioc )

†

Rugaciunea este o stare a omului si nu e conditionata de vreo carte anume, pentru ca ne putem ruga si altfel decat cu gura. Mai de folos decat cuvantul rostit este stradania nostra de a ne lipi cu mintea si cu inima de Dumnezeu, de a chema mereu numele lui Iisus Hristos, ca pavaza impotriva puterilor nevazute ce uneltesc impotriva noastra.

Un om se poate ruga ne'ncetat atunci cand in tot ceea ce face nu'si dezlipeste mintea de Dumnezeu, cand gandeste si simte prezenta lui Dumnezeu in inima lui.

E vorba de o stare launtrica, un mod de a fi, castigat de oameni prin chemarea ne'ncetata a Numelui lui Iisus. Nu numai cand intri in biserică, ci si in celelalte ceasuri sa te ingrijesti de acest lucru, fie ca muncesti, fie că dormi, fie ca te afli pe drum, fie ca mananci, fie ca bei, fie ca stai culcat...

 

Rugati'va ne’ncetat

Minunat este ca oamenii sa se roage totdeauna si sa nu-si piarda nadejdea, cum spune Domnul (Luca 18.). Si Apostolul mai spune: Rugati'va ne'ncetat (1 Tesaloniceni 5, 17) − adica si noaptea, si ziua, si in orice ceas.

Nu numai cand intri in biserica, ci si in celelalte ceasuri sa te ingrijesti de acest lucru; fie ca muncesti, fie ca dormi, fie ca te afli pe drum, fie ca mananci, fie ca bei, fie ca stai culcat − sa nu intrerupi rugaciunea.

Rugati'va ne’ncetat

Nu astepta ziua de duminica sau de sarbatoare, nu alege locuri deosebite ci, precum a spus proorocul David, roaga-te in tot locul stapanirii Lui (Psalmi 102, 22). De aceea, fie ca esti in biserica, fie ca esti acasa, fie ca esti pe camp, fie ca pasti oile, fie ca zidesti ceva nu parasi rugaciunile; si, cand este cu putinta, pleaca'ti genunchii, iar cand este cu neputinta acest lucru, roaga'te cu mintea  si seara, si dimineata, si la amiaza.

(Sfantul Cuvios Efrem Sirul)

"Vedeti ca nu cumva cineva sa'i rasplateasca cuiva raul cu rau, ci'ntotdeauna sa urmariti binele: si unul catre altul, si fiecare catre toti. Bucurati-va'ntotdeauna, rugati'va ne'ncetat, multumiti intru toate, caci aceasta este voia lui Dumnezeu intru Hristos Iisus pentru voi. Duhul sa nu-l stingeti, profetiilee sa nu le dispretuiti. Supuneti totul incercarii, pastrati ce e bine, feriti'va de orice fel de rau. Si Insusi Dumnezeul pacii sa va sfinteasca in chip desavarsit; si intregul vostru duh si suflet si trup pazeasca'se fara prihana intru venirea Domnului nostru Iisus Hristos. Credincios este Cel ce va cheama; El o va face. Fratilor, rugati'va pentru noi. Pe toti fratii imbratisati'i cu sarutare sfantai."

Apostolul Pavel - 1 Tesaloniceni 5: 15-26

Un om se poate ruga ne'ncetat atunci cand in tot ceea ce face nu'si dezlipeste mintea de Dumnezeu, cand gandeste si simte prezenta lui Dumnezeu in inima lui.

Rugaciune este oglinda mintii si felinarul constiintei.

Sfantul avva Isaia, sihastrul egiptean, spunea despre rugaciune ca este oglinda mintii si felinarul constiintei.

Altcineva a asemuit'o cu acea voce linistita ce se aude ne'ncetat intr'o casa: toti hotii care se furiseaza pana la ea dau bir cu fugitii cand aud pe cineva pazind acolo inauntru. 

Casa este inima, furii sunt rautatile. Vocea pazitorului este rugaciunea. Dar de acum nu mai sunt eu insumi pazitorul, ci Hristos este.

Rugaciunea nu inceteaza odata cu terminarea rugaciunilor de dimineata. Trebuie sa ne mentinem rugaciunea toata ziua si in toate imprejurarile. La lucru, in mers si in timpul meselor, cu staruinta, de indata ce se iveste ocazia, aduci rugaciunea din nou si iti indrepti atentia catre continutul rugaciunii.

Deasa repetare este importanta.

Prin bataile de aripi repetate des se inalta pasarea deasupra norilor;
inotatorul trebuie sa dea des din brate si din picioare de nenumarate ori pana ajunge la mal.
Dar de se opreste pasarea din zbor, trebuie sa se multumeasca a sta in negura de pe pamant. Iar dedesubtul inotatorului pandeste adancul cel mai intunecat. Asadar, roaga'te ne'cetat in acest fel ceas de ceas, zi de zi.

Un om se poate ruga ne'ncetat atunci cand in tot ceea ce face nu'si dezlipeste mintea de Dumnezeu, cand gandeste si simte prezenta lui Dumnezeu in inima lui.

Rugaciune fara cuvinte este semnul Sfintei Cruci

Fa adesea semnul crucii: este o rugaciune fara cuvinte. Intr-o clipa, fara de cuvinte greoaie, arata voia ta de a'L urma pe Hristos si de a'ti rastigni trupul, de a primi de bunavoie tot ce'ti trimite Sfanta Treime. Dar semnul crucii este si arma impotriva duhurilor rele: foloseste aceasta arma adesea si cu luare aminte.

PILDA CRESTINA-ORTODOXA

Rugăciunea ne'ncetată, a unei tărânci

La Parintele Paisie Olaru venise o femeie sa se spovedeasca. 

Ea l-a intrebat: 

- Parinte, cum o fi cu mantuirea mea? Eu nu stiu multe rugaciuni pe de rost, pentru ca nu am fost data la scoala si nu stiu sa citesc. 

Parintele a intrebat-o: 

- Si nu te rogi?, la care ea a grait: 

- Ma rog, cum sa nu ma rog. 

Si cum te rogi?.

- Uite cum ma rog. Atunci cand matur prin casa zic in mintea mea:  Doamne, curateste sufletul meu, cum curat eu gunoiul din casa. Atunci cand spal rufe spun din nou: Spala, Doamne, negreala pacatelor din inima mea, ca sa fie frumoasa, asa cum e o rufa curata si spalata. Cand fac orice alt lucru spun aceleasi cuvinte. Femeia l-a intrebat in final: 

- Parinte, o fi buna rugaciunea asta?, iar parintele Paisie i-a spus asa:

- Numai asa sa te rogi toata viata de acum inainte!.

Tropare si Condace de obste ale Sfintilor

Tropare

si

Condace

de obste ale Sfintilor

†

: Tropar
Scurta cantare bisericeasca de lauda in cinstea unui sfant sau a unui eveniment religios

: Condac
Cantec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfant sau se arata insemnatatea unei sarbatori

 

 Troparele si condacele de obste ale Sfintilor sunt cantari ale Bisericii pentru sarbatorile Sfintilor. Ele se numesc de obste pentru ca se canta, dupa caz, la sarbatoarea oricarui Sfant sau Sfinte pentru care nu sunt tropare sau condace special alcatuite redate in cartile de cult, dupa cum urmeaza: 

~*~

   La un prooroc

Tropar, glasul al 2-lea:

    Praznuind pomenirea proorocului Tau (...), Doamne, printr-insul Te rugam, mantuieste sufletele noastre.

Condac, glasul al 4-lea :

    Luminandu-se cu Duhul curat, inima ta vas de proorocie prea luminat s-a facut, pentru ca mai inainte ai grait cele ce erau departe, ca si cum ar fi fost acum. Pentru aceasta te rog pe tine, fericite (...), marite, pe Hristos Dumnezeu roaga-L neincetat pentru noi toti.

~*~

La un Apostol

Tropar, glasul al 3-lea:

    Apostole Sfinte (...), roaga pe milostivul Dumnezeu ca sa daruiasca iertare de greseli sufletelor noastre.

Condac, glasul al 4-lea :

    Ca pe o stea luminoasa, Biserica totdeauna te-a agonisit pe tine, Apostole (...), cu minunile tale cele de multa daruire luminandu-se. Pentru aceea strigam lui Hristos : Mantuieste pe cei ce cu credinta cinstesc pomenirea Apostolului Tau, ca un milostiv.

Rugaciunea zilei de vineri care te scapa de toate problemele

RUGACIUNEA ZILEI de VINERI!

Rugaciunea zilei de vineri. Rugati-va Ne'ncetat cu aceasta rugaciune si vei scapa de toate necazutile.

 

Rugaciunea zilei de vineri care te scapa de toate problemele

Ziua de vineri, a fiecarei saptamani, este una de post pentru credinciosii ortodocsi. Pe langa abtinerea de la alimentele considerate de dulce, ferirea de fapte rele, acestia rostesc si rugaciuni ajutatoare. Iata care este rugaciunea zilei de vineri care te scapa de toate problemele.

Doamne Iisuse Hristoase, Mantuitorul cel dulce al sufletului meu, in aceasta zi a Rastignirii Tale pe Cruce ai patimit si ai luat moarte pentru pacatele noastre, ma marturisesc inaintea Ta, cum ca eu sunt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe. Ma rog, insa, Bunatatii Tale celei nespuse, sa ma invrednicesti cu Darul Tau, Doamne, ca si eu sa pot rabda patimi pentru credinta, speranta si iubirea ce le am catre Tine, precum Tu Cel indurat ai rabdat pentru mantuirea mea. Intareste-ma, o, Doamne, ca de astazi inainte sa port Crucea Ta cu bucurie si cu mare cainta si sa urasc cugetele mele si vointele mele cele rele. Sadeste in inima mea intristarea de moartea Ta, ca sa o simt precum au simtit-o iubita ta Maica, ucenicii Tai si femeile purtatoare de mir ce stateau langa Crucea Ta.

Lumineaza-mi simtirile cele sufletesti, ca sa se miste si sa priceapa moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut fapturile cele neinsufletite, cand s-au miscat la Rastignirea Ta si mai vartos, cum te-a cunoscut talharul cel credincios si pocait si ti s-a plecat, de l-ai pus in rai. Da-mi, Doamne, si mie, talharului celui rau, Darul Tau, precum atunci l-ai dat aceluia si-mi iarta pacatele, pentru Sfintele Tale Patimi si cu buna intoarcere si cainta ma asaza impreuna cu el in Rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce-mi esti. Ma inchin Crucii Tale, Hristoase, si pentru iubirea Ta catre noi, zic catre dansa:
Bucura-te, cinstita Cruce a lui Hristos, pe care ridicat si pironit fiind Domnul, a mantuit lumea!
Bucura-te, pom binecuvantat, pentru ca tu ai tinut rodul vietii, care ne-a mantuit de moartea pacatului.
Bucura-te, drugul cel tare, care ai sfaramat usile iadului.
Bucura-te, cheie imparateasca, ce ai deschis usa raiului.

O, Hristoase al meu rastignit, cate ai patimit pentru noi! Cate rani, cate scuipari si cata ocara ai rabdat pentru pacatele noastre si pentru a ne da inca pilda de adevarata rabdare in suferintele si necazurile vietii acesteia! Si fiindca acestea ni le trimite Dumnezeu pentru pacatele noastre, ca sa ne indreptam si sa ne apropiem de El, si asa, numai spre folosul nostru ne pedepseste in aceasta viata. De aceea, rogu-ma Tie, Stapane, ca la necazurile, ispitele si durerile cate ar veni asupra mea, sa-mi inmultesti impreuna si rabdarea, puterea si multumirea, caci cunosc ca neputincios sunt de nu ma vei intari, orb de nu ma vei lumina, legat de nu ma vei dezlega, fricos de nu ma vei face indraznet, pierdut de nu ma vei cerca, sclav de nu ma vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu Darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si o maresc, acum si pururea si in vecii vecilor. AMIN!

Rugati'va Ne'ncetat pentru "copii nostri". Rugaciune pt. binecuvantare copiilor

Rugati'va Ne'ncetat pentru "copii nostri".

Rugaciune pentru binecuvantare copiilor

†

  Apel la rugaciune pentru copii nostri in aceste vremuri grele care deja ne'au ajuns. Din vina pacatelor noastre si a slabiciuni noastre in credinta am ajuns sa traim aceste vremuri tulburi si incetosate, sa staruim in rugaciuni fierbinti, sa ne smerim inaintea DOMNULUI, si asa sa induplacam pe Hristos catre noi. Puterea rugaciunii e mare si de mare pret inaintea lui Dumnezeu. 

  Puterea rugaciunii a stins puterea focului, gurile leilor le-a incuiat, mania vrajmasilor a infrant'o, razboaie a potolit, lupte a curmat, vifore a domolit, draci a gonit, portile cerului a deschis, legaturile mortii le'a risipit, bolile le'a vindecat, supararile a departat, pe vrajmasi i'a alungat, cetati clatinate a intarit, molimele si ranile le'a indepartat si, toate primejdii le'a nimicit. Toate acestea si mai mult asemenea acestora a facut puterea rugaciunii.

  Intaia noastra rugatoare inaintea altarului Domnului nostru Iisus Hristos este insasi Preasfanta Stapana, Nascatoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria care a spus: 

    Toti dreptmaritorii crestini sa'mi ceara mie in nevoile lor, si eu nu voi lasa pe nici unul dintre ei nemangaiat; tuturor celor care cu evlavie alearga la mine le voi fi mijlocitoare, iar rugaciunile lor vor fi implinite de Fiul meu si Dumnezeu, pentru mijlocirea mea inaintea Lui; de acum, icoana aceasta a mea se va numi Grabnic Ascultatoare, caci prin ea voi arata degraba mila mea catre toti aceia care alearga la ea; degraba voi auzi rugaciunile lor!.


    Caci harul lui Dumnezeu li s’a aratat, mantuitor, tuturor oamenilor, †  invatandu'ne sa lepadam faradelegea si poftele lumesti, si’n veacul de acum sa traim cu stapanire de sine, cu dreptate si cucernicie † .(Tit 2, 11-12).

Rugaciunea pentru a primi binecuvantare asupra copiilor, catre Domnul lisus Hristos

Trepte ale Rugaciunii >>>

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Tale Maici, auzi-ma pe mine, nevrednicul robul Tau. 

Doamne, in milostiva Ta stapanire este copilul meu (...) miluieste-l si mantuieste'l, pentru Sfant numele Tau. 

Doamne, iarta'i toate gresalele cele de voie si cele fara de voie pe care le'au savarsit inaintea Ta. 

Doamne, povatuieste'l la calea cea adevarata a poruncilor Tale si lumineaza'i intelegerea cu lumina Ta cea Sfanta, spre mantuirea sufletului si tamaduirea trupului. 

Doamne, binecuvanteaz'l in casa, la scoala, pe drum si in tot locul stapanirii Tale. 

Doamne, pazeste'l sub acoperamantul Tau cel sfant de glonte, de sabie, de otrava, de foc, de molima si de moartea naprasnica. 

Doamne, apara'l de toti vrajmasii cei vazuti si cei nevazuti, de toate necazurile, relele si nenorocirile. 

Doamne, tamaduieste'l de toata boala, curateste'l de toata intinaciunea si usureaza'i patimirile sufletesti. 

Doamne, daruieste'i harul Duhului Tau Sfant spre viata indelungata, sanatate si curatie, intru toata buna credinta si dragostea, in pace cu cei de aproape si cei de departe. 

Doamne, inmulteste'i si intareste'i puterile mintii si ale trupului, pe care le'a primit in dar de la Tine, binecuvantandu'l. Porunceste ingerilor tai ca totdeauna sa le fie calauza povatuitore spre toate faptele cele bune, ca de'a pururea sa Te poata lauda si preamari in veci. 

Amin.

Doamne, daruieste-mi mie, nevrednicei si pacatoasei robului Tau binecuvantare parinteasca pentru copilul meu, in vremea cea de acum a diminetii (zilei, noptii), pentru ca imparatia Ta este vesnica si atotputernica.

Amin

Click >>> Rugaciunea parintilor pentru luminarea mintii 

 Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, lumineaza mintile copiilor nostri

~*~

Rugaciunea Sfintilor parinti Ioachim si Ana, pentru dobandirea de prunci 

Doamne, Adonai, Eloi, Savaot, cunosti ocara lipsei de copii, cunosti tristetea si amarul nostru; daca vei privi la smerenia robilor Tai si vei da robilor Tai un copil, Tie Ti'l vom face dar. Amin

~*~

Rugaciunea lui Iisus
„Pelerinul rus”

†

 "Pelerinul rus" sau "Marturisirile sincere catre duhovnicul sau ale unui pelerin rus cu privire la rugaciunea lui Iisus"

 

"Pelerinul rus" este una dintre acele carti apartinand literaturii crestine, a fost pentru intaia data publicata in Rusia (Kazan) in 1884,  este, de altfel, citata in tratatul de Teologie morala ortodoxa al Parintelui Staniloae, aratandu'se ca: "Dupa carticica aceasta, toata dezvoltarea vietii duhovnicesti, de la inceputurile ei pana pe cele mai inalte trepte, se face pe firul rugaciunii lui Iisus. Viata duhovniceasca incepe cu rostirea orala in scurte rastimpuri a acestei rugaciuni, adancindu'se si purificandu'se pe masura ce rugaciunea lui Iisus se rosteste mai des, mai interiorizat si mai de la sine”

 „Pelerinul rus”  text >>>

„Pelerinul rus” este una dintre operele secolului al XIX-lea ale experientei duhovnicesti traite de un crestin, care, in original, are titlul „Marturisirile sincere catre duhovnicul sau ale unui pelerin rus cu privire la rugaciunea lui Iisus”.  Esenta care a nascut curiozitatea si dorinta sfanta de a intelege daca este cu putinta si cum se poate ca omul sa ajunga sa se roage ne'ncetat se gaseste intr'un moment liturgic, Apostolul care se citeste in Saptamana a 32-a dupa Rusalii, unde marele Pavel ne indeamna: „Rugati'va ne'ncetat!” (1 Tes. 5,17). La acest loc adaugam si alte texte similare, cum ar fi cele din ( Ef. 6,18.) (1 Tim. 2. 8). Cantarea Cantarilor: „– Eu dorm, dar inima mea vegheaza.” (5.2)

Rugati'va pentru pace in Ucraina si in intreaga lume

Un apel fratern catre toate Bisericile Ortodoxe, toti crestinii si toti oamenii de buna credinta sa se roage ne'ncetat pentru poporul ucrainean si pentru ca pacea si dreptatea sa stapaneasca in LUME.

†

„Sa ne rugam pentru toti fratii crestini din Ucraina si sa nu uitam de fratii romani din afara Romaniei, care, pe langa drama instrainarii si despartirii de fratii nostri romani, traiesc si tragedia acestui razboi!”

 Privim cu ingrijorare in jurul lumii, in urma evenimentelor recente din Ucraina. Tarile invecinate trec printr'o perioada foarte dificila. Razboiul a inceput.

Sa ne rugam lui Dumnezeu pentru pace in Ucraina si in lume, sa oprim confruntarea sangeroasa si sa fim salvati de la izbucnirea unui nou razboi mondial!

Rugaciune

Doamne Dumnezeul parintilor nostri, Cel bogat in mila si in bunatate, Ziditorule a toata faptura cea vazuta si nevazuta, Domn al Pacii si al Vietii, Oceanul cel nemarginit al Iubirii! Tu L'ai trimis pe pamant, pe Unicul Fiul Tau Cel Iubit, pe Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, care si'a dat viata Sa pentru toata lumea. El ne'a ivatat sa ne iubim unul pe altul si sa nu rasplatim rau pentru rau.

Asculta strigatul robilor tai care cer indurare si pace, pentru tara Ucraina, pentru Biserica Ta si pentru toata lumea. Pentru rugaciunile Presfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria si pentru ale tuturor Sfintilor Tai,

Te rugam, Multmilostive Doamne, iarta'ne noua toata gresala cea de voie si fara de voie si opreste razboiul si mania, potoleste toata rautatea si dezbinarea in tara Ucraina si in tot pamantul. Cu Harul Sfantului Tau Duh imblanzeste inimile oamenelor inraiti, opreste cu Puterea Ta Dumnezeiasca toata lucrarea cea rea a vrajmasilor vazuti si nevazuti care doresc razboaie si stapanire cu nedreptate.

Fa sa fie pace, Doamne, dragoste si buna intelegere in casa noastra, intre conducatorii tarilor si intre toate popoarele. Daruieste'ne intelepciune si dragoste unul catre altul ca in pace sa traim, lumineaza'ne mintea noastra, ca sa te iubim pe Tine din tot sufletul, si pe apropele nostru ca pe noi insine, ca Tu esti Imparatul Pacii si Mantuitorul sufletelor noastre si Tie slava si multumire iti inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Pace va las voua, pacea Mea o dau voua, nu precum da lumea va dau Eu. Sa nu se tulbure inima voastra, nici sa se infricoseze. † (Ioan. 14:27)

Pune Doamne, pace'n lume

Raul si lacrimile sa se curme!

†

Pune Doamne, pace'n tara

Alinare intre popoare!

Rugaciune pentru Romania >>>

   Nasterea unui copil, este un dar de la Dumnezeu.

†

   Nasterea de prunci, este un dar de la DUMNEZEU.

  Nasterea de prunci este un dar de la Dumnezeu pe care nu toti se invrednicesc al primi, iar motivele sunt stiute doar de Cel care Daruieste. Insa pentru ca nu le cunoastem, nu inseamna ca darul nu va veni mai devreme sau mai tarziu. 

Sa descoperim impreuna sensul acestei taine, a vietii omenesti.

 Nasterea de prunci este un subiect din ce in ce mai controversat in ultima perioada. Pe de o parte, observam ca numarul avorturilor sunt in crestere, iar pe de alta parte, multe familii se straduiesc sa conceapa un copil, incercand toate variantele tehnice actuale. Apare astfel intrebarea: "- Care este contributia noastra la nasterea unui copil? 

  Odata ce femeile care nu-si doresc copii raman insarcinate, iar cei care vor din tot sufletul sa aiba un copil se chinuiesc sa il conceapa. 

 - Nu ne arogam noi, oare dreptul CREATORULUI, gandindu-ne in sine ca putem face un copil cand vrem noi si cum vrem noi? " 

 Ei bine, exemplele actuale ne arata ca, oricat de inaintata ar fi stiinta, nasterea de prunci ramane o taina izvorata din vointa lui Dumnezeu si participarea omului.

  Sfantul Ioan gura de aur spunea cu secole in urma:

 - Nici unirea dintre barbat si femeie si nici altceva n-ar putea face nimic pentru nasterea de copii, daca n-ar fi ajutorul Mainii Celei de Sus, care desteapta firea spre nasterea de fii.

  Inca din primele secole crestine, exista marturii frumoase care vorbesc despre nasterea de prunci, ca fiind rezultatul dintre dorinta sau participarea omului si vointa DOMNULUI.

Metodiu de Olimp, unul dintre scriitorii bisericesti ai secolului al III-lea, ridica o serie de intrebari, care ne ajuta sa intrezarim adevarul din acest mister prin care, omul se face partas la creatia lui Dumnezeu devenind COCREATOR.

   Cine transforma seva initiala in sange si lutul in carne, daca nu Dumnezeu? Cel mai stralucit dintre MESTERI. El ne creeaza pe noi oamenii, chipul sau rational si insufletit, modelandu-ne ca pe o ceara in pantecele mamei din infime, seminte, lichide.

   Cine este cel ce poarta de grija ca embrionul sa nu fie asfixiat de lichid si de stransoarea peretilor, intre care sta?
   Cine transforma dupa nastere pe copilul firav si mic, intr-un om mare?, dandu-i frumusete si putere, daca nu precum am zis, Dumnezeu cel mai stralucit dintre mesteri, care isi transpune in fapt ideile prin Hristos, puterea sa creatoare.
   Iata de ce ne spun scripturile de Dumnezeu inspirate, ca chiar si daca se nasc din desfrau, copiii sunt incredintati ingerilor pazitori.

 Pentru a intelege mai bine acest sublim act creator, e necesar sa ne intoarcem la referatul biblic in care are loc crearea femeii. Citim in Cartea FACERII la capitolul al II-lea ca, " a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam, somn greu, si daca a adormit a luat una din coastele lui si a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luata din Adam, a facut-o domnul Dumnezeu, femeie si a adus o la Adam si a zis Adam: 

 - Iata aceasta'i, os din oasele mele si carne din carnea mea, ea se va numi femeie pentru ca este luata din barbatul sau ".

  Metodiu de olimp ne spune ca acest somn adanc sau extazul adus asupra primului om in timpul somnului, prefigura atractia barbatului catre femeia sa, cand cuprins de dragostea procreatiei, lasa ca iarasi sa se desprinda ceva din oasele si din carnea sa, sa fie creat asa cum am spus alt om.

   Observam, cata responsabilitate are omul atunci cand vine vorba de unirea trupeasca dintre barbat si femeie. Daca din aceasta unire se naste un prunc, omul devine colaborator la crearea chipului lui Dumnezeu, pentru ca noi suntem creati dupa chipul lui Dumnezeu. De aceea, unirea dintre barbat si femeie, trebuie sa aiba loc numai dupa primirea harului din taina cununiei, cand cei 2 devin uniti in trup si in duhul, si nu intamplator, fara responsabilitate si fara implicarea deplina a barbatului, respectiv a femeii. Dar sa privim si cealalta parte a lucrurilor, sunt oameni care aleg sa-si pastreze fecioria pana la casatorie, sa intemeieze o familie sanatoasa si sa nasca prunci. Insa, cu toate acestea, pruncii intarzie sa apara. 

  Si atunci ne intrebam ce este de facut? Inainte vreme aceste familii erau damnate, se credea ca sunt pedepsiti pentru pacatele lor, dar iata ce ne spune Sfantul Ioan Gura de Aur: 

 - Cand vezi un barbat si o femeie ca duc o viata plina de virtuti, dar nu au copii, cand vezi ca sunt cinstitori de Dumnezeu si evlaviosi, dar fara copii, sa nu socotesti ca se intampla asta din pricina pacatelor lor. Multe sunt pricinile randuielii lui Dumnezeu necunoscute noua si pentru toate trebuie sa-i multumim Lui, sa nefericim numai pe aceia care traiesc in pacate, nu pe cei care n-au copii. Cuvintele acestea vi le-am spus spre folosul vostru ca sa multumiti totdeauna lui Dumnezeu si sa nu iscoditi randuielile Lui.

In Sfanta Scriptura, gasim nenumarate exemple de familii credincioase care cu greu au primit darul nasterii de prunci.

   In cartea 1 REGI, chiar din primul capitol, o cunoastem pe ANA, cea de-a doua sotie a lui Elcana, care nu se invrednicea de darul nasteri de prunci, si care era batjocorita de cealalta sotie  care ii nascuse copii lui Elcana.

  Asa ca Ana, merge la cortul DOMNULUI, si plange amarnic rugandu-se astfel:

Rugaciune din Sfanta Scriptura, pentru nasterea de copii.

   Atotputernice Doamne, Dumnezeule Savaot, de vei cauta la intristarea roabei Tale si-ti vei aduce aminte de mine si de nu vei uita pe roaba Ta, ci vei da roabei Tale un copil de parte barbateasca, il voi da tie, si nu va bea el nici vin, nici sichera, nici brici nu se va atinge de capul lui.

Astfel la scurt timp Ana a ramas insarcinata, si la nascut pe Samuel, care avea sa ajunga proorocul DOMNULUI.

S-a rugat deci Ana si a zis:

Una din cele mai frumoase rugaciuni din Sfanta Scriptura.

  Bucuratu-s-a inima mea intru DOMNUL, inaltata a fost fruntea mea de DOMNUL DUMNEZEUL meu si gura mea s-a deschis larg asupra vrajmasilor mei, caci m-am bucurat de izbavirea Ta. 

 Nimeni nu este sfant ca DOMNUL, caci nu e altul afara de Tine; si nimeni nu e puternic ca DUMNEZEUL nostru. 

 Nu va laudati si cuvinte trufase sa nu iasa din gura voastra, caci DOMNUL este DUMNEZEUL a toata cunostinta si lucrurile la Dansul sunt cantarite.

 Arcul celor puternici s-a frant, iar cei slabi s-au incins cu putere. Cei satui vor munci pentru paine, iar cei flamanzi nu vor mai avea foame. Cea stearpa va naste de sapte ori, iar cea cu copii multi va fi neputincioasa. 

DOMNUL omoara si invie; El coboara la locuinta mortilor si iarasi scoate.

DOMNUL saraceste pe om si tot El il imbogateste; El smereste si El inalta. 

 El ridica pe cel sarac din pulbere si din gunoi pe cel lipsit, punandu-i in rand cu cei puternici si dandu-le scaunul maririi, caci ale DOMNULUI sunt temeliile pamantului si El intemeiaza lumea pe ele.

 Pasii sfintilor Sai El ii pazeste, iar nelegiuitii vor pieri intru intuneric caci omul nu prin putere este tare.

 DOMNUL va zdrobi pe cei ce se impotrivesc Lui; va tuna din cer asupra lor.

 Sfant este DOMNUL; sa nu se laude cel intelept cu intelepciunea sa si cel puternic sa nu se laude cu puterea sa, nici cel bogat sa nu se faleasca cu bogatia sa; ci cel ce voieste sa se laude, cu aceea sa se laude ca stie si cunoaste pe DOMNUL si face judecata si dreptate in mijlocul pamantului.

 DOMNUL din inaltimea cerului va tuna peste vrajmasii Sai, El va judeca marginile pamantului, drept fiind, El va da tarie regilor nostri si fruntea Unsului Sau o va inalta

Cartea intai a regilor
Capitolul 2: 1-10, Cantarea Anei.

~❇~~†~~❇~

~❇~

⏩   Ai stiut sa dramuiasti pe umerii tai, in egala masura, crucea familiei?

⏩   Relatia parinte-copil.

⏩   Interviu cu Dumnezeu de Octavian Paler recitat de Rares Prisacariu la finala ROMANII au TALENT 2023 / versuri

⏩   Cum il descoperim pe Dumnezeu?

⏩   Ce sfat important i-ai da copilului tau?

⏩   Rugaciunea pentru dezlegarea copiilor de urmarea pacatelor si a patimilor savarsite de parintii lor

⏩   Rugaciunea parintilor pentru binecuvantarea copiilor.

⏩   PILDA / Nevoie de Dumnezeu.

⏩   Rugaciune pentru cei care invata / Elevilor / Scolarilor

⏩   POEZIE / Iti zic: Doamne, Tie slava!

⏩   Grija pentru copii sa i-o predati lui Hristos si Maicii Domnului

⏩   Din gura copiilor si a celor ce sug Ti-ai pregatit lauda

⏩    Rugaciune pentru copilul bolnav: Canon

⏩   Fratilor, nu fiti copii la minte. Fiti copii cand e vorba de rautate.

⏩   Rugati'va Ne'ncetat pentru "copii nostri".

   Toate rugaciunile de seara inaintea de culcare, scrisa si citita.

†

   Oricat de obosit ai fi noaptea, indiferent cat de mult ai vrea sa dormi fara griji, rugaciunile de seara nu pot fi omise.

   Indiferent daca alegi sa spui „Tatal nostru” sau „Cuvine'se cu Adevarat”, rugaciunile sunt foarte importante. Puteti alege daca o spuneti cu voce tare sau in secret. Ideea este sa pastrezi rugaciunea concentrata si sa te deconectezi pentru cateva minute pentru a simti cu tarie ceea ce ii spui lui Dumnezeu.

Raspunsuri la intrebarile practice despre cum sa ne rugam. ⏪

   Acesta este momentul in care vorbesti cu Dumnezeu si ii poti multumi pentru sprijinul acordat in timpul zilei, sau pentru mancarea ta in acea zi, sau pentru simplul fapt ca esti sanatos. Rugaciunea de seara  va aduca eliberare si pace interioara, atata timp cat este spusa cu credinta.

   Prin studiul interior al gandurilor, dorintelor, actiunilor si cuvintelor noastre de zi cu zi in timpul noptii, incepem sa ne intelegem pasiunile, slabiciunile si neputintele. Odata ce ne dam seama ce am gresit, urmeaza marturisirea lor sincera in fata lui Dumnezeu sau „marturisirea” noastra secreta de pocainta si de a'i cere iertare lui Dumnezeu.

 Rugaciunile de seara inaintea de culcare

†   Binecuvantat este Dumnezeul nostru, totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Slava Tie Dumnezeul nostru, slava Tie.

†  Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste'ne pe noi. 

(de trei ori, cu cate o metanie de fiecare data)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

†  Preasfanta Treime, miluieste'ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre pentru sfant numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

†  Tatal nostru, Care esti in Ceruri, sfinteasca'se numele Tau. Vie Imparatia Ta. Faca'se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea de toata zilele da'ne'o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri, si nu ne lasa pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel viclean.

Ca a Ta este imparatia si puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

†  Miluieste'ne pe noi, Doamne, miluieste'ne pe noi, ca nepricepandu'ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi, pacatosii robii Tai, miluieste'ne pe noi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh

†  Doamne, miluieste'ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit; nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un Milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau, toti lucrul mainilor Tale si numele Tau chemam.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

†  Usa milostivirii deschide'o noua, binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine, ci sa ne mantuim prin tine din nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.

Doamne miluieste (de 12 ori), apoi:

Rugaciunea intaia, a Sfantului Macarie cel Mare, catre Dumnezeu Tatal.

†  Dumnezeule cel vesnic si Imparate a toata faptura, Cel ce m'ai invrednicit a ajunge pana in acest ceas, iarta'mi pacatele ce am facut in aceasta zi – cu fapta, cu cuvantul, cu gandul – si curateste, Doamne, smeritul meu suflet de toata intinarea trupului si a sufletului. Si'mi da, Doamne, in aceasta noapte, a trece somnul in pace, ca sculandu'ma din smeritul meu asternut, bine sa plac preasfantului Tau nume in toate zilele vietii mele si sa calc pe vrajmasii cei ce se lupta cu mine, pe cei trupesti si pe cei fara de trup. Si ma izbaveste, Doamne, de gandurile cele desarte care ma intineaza si de poftele cele rele. Ca a Ta este imparatia, puterea si slava: a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a doua, a Sfantului Antioh, catre Domnul nostru Iisus Hristos.

†  Atottiitorule, Cuvinte al Tatalui, Insuti fiind desavarsit, Iisuse Hristoase, pentru multa milostivirea Ta, nu Te dezlipi de mine, robul Tau, ci odihneste in mine pururea, Iisuse, Cel ce esti Pastor bun al oilor Tale. Nu ma da ispitei sarpelui, nici nu ma lasa in pofta satanei, ca samanta putrejunii este in mine. Tu, Doamne Dumnezeule, Cel caruia ne inchinam, Imparate sfinte, Iisuse Hristoase, pazeste'ma in timpul somnului cu lumina cea neintunecata, cu Duhul Tau cel Sfant, cu Care ai sfintit pe ucenicii Tai. Da'mi, Doamne, si mie, nevrednicului robului Tau, mantuirea Ta in asternutul meu. Lumineaza mintea mea cu lumina sfintei Tale Evanghelii, sufletul meu cu dragostea Crucii Tale, inima mea cu curatia cuvintelor Tale, trupul meu cu patima Ta cea nebiruita, cugetul meu cu smerenia Ta il pazeste si ma ridica, la vreme cuvioasa, spre a Ta slavire, ca preaslavit esti cu Cel fara de inceput al Tau Parinte si cu preasfantul Duh, in veci. Amin.

Rugaciunea a treia, catre Sfantul Duh.

†  Doamne, Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhule adevarate, milostiveste'Te spre mine, pacatosul robul Tau, si ma miluieste si'mi iarta mie nevrednicului toate cate am gresit Tie, astazi, ca un om, si mai rau decat un om, pacatele mele cele de voie si cele fara de voie, cele stiute si cele nestiute, care sunt din tinerete si din obiceiul cel rau si care sunt din voia cea sloboda si din lene; ori de m'am jurat cu numele Tau, ori de l'am hulit in gandul meu sau pe cineva am ocarat, sau pe cineva am clevetit intru manie, sau am mahnit pe cineva, sau de ceva m'am maniat, sau am mintit sau fara de vreme am dormit, sau vreun sarac a venit la mine si nu l'am luat in seama, sau pe fratele meu l'am scarbit, sau m'am sfadit, sau pe cineva am osandit, sau m'am marit, sau m'am trufit, sau m'am maniat, sau, stand la rugaciune, mintea mea s'a aplecat spre vicleniile acestei lumi, sau razvratire am cugetat, sau prea m'am saturat, sau m'am imbatat, sau nebuneste am ras, sau ceva rau am cugetat, sau frumusete straina am vazut si cu dansa mi'am ranit inima, sau ce nu se cuvine am grait, sau de pacatul fratelui meu am ras, iar pacatele mele nu le'am socotit, sau de rugaciune nu m'am ingrijit, sau altceva rau am facut si nu'mi aduc aminte; ca acestea toate si mai mari decat acestea am facut. Miluieste'ma, Stapane si Facatorul meu, pe mine, lenesul si nevrednicul robul Tau, si ma usureaza si ma slobozeste si ma iarta, ca un bun si de oameni iubitor. Ca in pace sa ma culc si sa dorm eu, pacatosul, necuratul si ticalosul si sa ma inchin, sa cant si sa preaslavesc preacinstit numele Tau, impreuna cu al Tatalui si cu al Unuia-Nascut Fiului Lui, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a patra.

†  Doamne Dumnezeul nostru, orice am gresit in aceasta zi cu cuvantul, cu fapta si cu gandul, ca un bun si iubitor de oameni, iarta'mi. Somn cu pace si fara mahnire daruieste'mi. Pe ingerul Tau cel aparator il trimite sa ma acopere si sa ma pazeasca de tot raul. Ca Tu esti pazitorul sufletelor si al trupurilor noastre si Tie slava inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea a cincea.

†  Doamne, Dumnezeul nostru, in Care am crezut si al Carui nume mai mult decat tot numele il chemam, da'ne iertare sufletului si trupului noua, celor ce mergem spre somn; pazeste'ne de toata nalucirea si de intunecata dulceata, potoleste pornirea poftelor, stinge aprinderea zburdarii trupesti si ne da in curatie a vietui cu lucrurile si cu cuvintele, ca, dobandind viata cu fapte bune, sa nu cadem din binele Tau cel fagaduit, ca bine esti cuvantat in veci. Amin.

Rugaciunea a sasea, catre Maica Domnului.

†  Preacurata si binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, Marie, Maica cea buna a Bunului Imparat, revarsa mila Fiului Tau si Dumnezeului nostru spre patimasul meu suflet si, cu rugaciunile tale, ma indreapta spre fapte bune; ca cealalta vreme a vietii mele fara de prihana sa o trec si pentru tine raiul sa dobandesc, Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce esti una curata si binecuvantata.

Rugaciunea a saptea, catre Sfantul Inger, pazitorul vietii.

†  Ingere al lui Hristos, pazitorul meu cel sfant si acoperitorul sufletului si al trupului meu, iarta'mi toate cate am gresit in ziua de astazi si de toata viclenia vrajmasului meu celui potrivnic ma izbaveste; ca sa nu manii cu nici un pacat pe Dumnezeul meu, si te roaga pentru mine, pacatosul si nevrednicul rob, ca sa ma arati vrednic bunatatii si milei Preasfintei Treimi si Maicii Domnului meu Iisus Hristos si tuturor Sfintilor. Amin.

Condacul Nascatoarei de Dumnezeu.

†  Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu'ne din nevoi aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi robii tai. Ci ca ceea ce ai stapanire nebiruita, izbaveste'ne din toate nevoile, ca sa strigam tie:

Bucura'te, Mireasa, pururea Fecioara.

†  Fecioara, care esti pururea slavita, de Dumnezeu Nascatoare, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeul nostru, primeste rugaciunile noastre si le du Fiului tau si Dumnezeului nostru, ca sa mantuiasca si sa lumineze, pentru tine, sufletele noastre.

†  Toata nadejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste'ma sub acoperamantul tau.

†  De Dumnezeu Nascatoare Fecioara, nu ma trece cu vederea pe mine pacatosul, cel ce am nevoie de ajutorul tau si de folosinta ta, ca spre tine nadajduieste sufletul meu si ma miluieste.

Rugaciunea Sfantului Ioanichie

†  Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant, Treime Sfanta, slava Tie.

Rugaciunea „Cuvine-se cu adevarat”

†  Cuvine'se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, cea puru­rea fe­ricita si prea nevinovata si Maica Dumne­zeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de ase­manare decat serafimii, care fara stri­ca­ciune pe Dumnezeu Cu­vantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nas­catoare de Dumnezeu, te marim.

Slava Tie, Hristoase Dumnezeul nostru, nadejdea noastra, slava Tie.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

Doamne miluieste (de 3 ori)

†  Hristos, Adevaratul Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale, ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor parintilor nostri si pentru ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi, ca un bun si de oameni iubitor.

Rugaciunea Sfantului Ioan Damaschin

(Aceasta sa o zici aratand spre patul tau)

†  Stapane, Iubitorule de oameni, au doara nu'mi va fi mie acest pat groapa? Sau inca vei mai lumina cu ziua ticalosul meu suflet? Iata groapa imi zace inainte si iata moartea imi sta inainte. De judecata Ta, Doamne, ma tem, si de chinul cea fara de sfarsit; iar a face rau nu mai contenesc. Pe Tine, Domnul Dumnezeul meu, pururea Te manii si pe Preacurata Maica Ta si pe toate puterile ceresti si pe sfantul inger, pazitorul meu. Si stiu, Doamne, ca nu sunt vrednic de iubirea Ta de oameni, ci vrednic sunt de toata osanda si chinul. Ci, rogu'Te, Doamne, Mantuieste'ma dupa multimea bunatatii Tale, ca de vei mantui pe cel drept, nu'i lucru mare, iar de vei milui pe cel curat, nu'i nici o minune, ca sunt vrednici de mila Ta; ci spre mine pacatosul sa faci minuni cu mila Ta, in aceasta sa arati iubirea Ta de oameni, ca sa nu biruiasca rautatea mea, bunatatea si milostivirea Ta cea vesnica, ci, precum voiesti, tocmesti pentru mine lucrul. 

Apoi, cu inchinaciune pana la pamant, zi:

†  Ma inchin Tie, Preasfanta Treime, care esti de o Fiinta, de viata facatoare si nedespartita: Parinte si Fiule si Duhule Sfinte; cred intru Tine si Te marturisesc si Te slavesc, iti multumesc si Te laud, te cinstesc, Te preainalt si Te rog: miluieste'ma pe mine, nevrednicul robul Tau, pentru sfant numele Tau. (de trei ori)

†  Ma inchin tie, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, care ai aratat noua lumina cea adevarata cu nasterea ta, imparateasa cerului si a pamantului, nadejdea celor fara de nadejde, ajutatoarea neputinciosilor si impacarea cu Dumnezeu a tuturor pacatosilor. Tu ma acopera si ma apara de toate nevoile si impresurarile sufletesti si trupesti, si te rog sa'mi fii folositoare cu prea puternicele tale rugaciuni (o inchinaciune).

†  Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare, primeste aceasta putina rugaciune si o du Fiului tau si Dumnezeului nostru, ca sa mantuiasca si sa lumineze, pentru tine, sufletele noastre (o inchinaciune).

†  Toate puterile ceresti: Scaunele, Domniile, Incepatoriile, Stapaniile, Puterile, Heruvimii, Serafimii, Arhanghelii si Ingerii, rugati'va lui Dumnezeu pentru mine, pacatosul (o inchinaciune).

†  Sfinte si Mare Proorocule Ioane, Inaintemergatorule si Botezatorul Domnului, cel care ai patimit pentru Hristos si ai luat indrazneala catre Stapanul, roaga'te pentru mine pacatosul ca sa ma mantuiesc pentru rugaciunile tale (o inchinaciune).

†  Sfintilor ai lui Dumnezeu: Apostolilor, proorocilor, mucenicilor, arhiereilor, postitorilor, tematorilor de Dumnezeu, dreptilor, locuitorilor in pustie, calugarilor, patriarhilor, si toti sfintii care ati patimit pentru Hristos si ati castigat indrazneala catre Stapanul, rugati'va pentru mine pacatosul, ca sa ma mantuiesc cu rugaciunile voastre (o inchinaciune).

†  Sfinte Ioane Gura de Aur, cu Vasilie cel Mare, cu Grigorie de Dumnezeu cuvantatorul, cu facatorul de minuni Nicolae si cu toti sfintii incepatorii ai preotiei, ajutati'ma si ma miluiti cu rugaciunile si ajutorul vostru (o inchinaciune).

†  Toate sfintele femei : mironosite, mucenite, tematoare de Dumnezeu si fecioare, care ati slujit Mantuitorului Hristos cum se cuvine, rugati pe Dumnezeu pentru mine, pacatosul (o inchinaciune).

†  Cea nebiruita si dumnezeiasca putere a cinstitei si de viata facatoarei Crucii Domnului, nu ma lasa pe mine pacatosul, ci ma apara de toata ispita cea trupeasca si sufleteasca (o inchinaciune).

†  Preacurata Stapana, de Dumnezeu Nascatoare, nadejdea tuturor crestinilor, pentru ca alta indrazneala si nadejde nu am, fara numai pe tine, cea cu totul nevinovata Stapana mea si Doamna de Dumnezeu Nascatoare, Maica lui Hristos, Dumnezeului meu, pentru aceea ma rog: miluieste'ma si ma izbaveste de toate rautatile mele, si roaga pe Milostivul tau Fiu si Dumnezeul meu ca sa miluiasca ticalosul meu suflet si sa ma izbaveasca de vesnicele chinuri, si sa ma invredniceasca imparatiei Sale (o inchinaciune).

†  Sfinte ingere, pazitorul meu, acopera'ma cu aripile bunatatii tale si izgoneste de la mine toata lucrarea cea rea a diavolului si roaga pe Dumnezeu pentru mine, pacatosul. (o inchinaciune)

Si apoi, vrand sa te asezi pe asternut, zi acestea:

†  Lumineaza ochii mei Hristoase Dumnezeule, ca nu cumva sa adorm in moarte, ca nu cumva sa zica vrajmasul meu: intaritu'm'am asupra lui.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

†  Sprijinitor sufletului meu fii, Dumnezeule, ca umblu prin mijlocul a multor curse, izbaveste'ma de dansele si ma mantuieste, Bunule, ca un iubitor de oameni.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

†  Preaslavita Maica a lui Dumnezeu, care esti mai sfanta decat sfintii ingeri, fara tacere te cantam cu inima si cu gura, marturisind ca tu esti de Dumnezeu Nascatoare, caci cu adevarat ne'ai nascut noua pe Dumnezeu intrupat si te rogi ne'ncetat pentru sufletele noastre.

Apoi sa'ti saruti crucea si sa faci semnul sfintei cruci pe locul unde vrei sa te culci, de la cap pana la picioare, asemenea si spre toate laturile, graind

Rugaciunea cinstitei Cruci

† 

Sa invie Dumnezeu si sa se risipeasca vrajmasii Lui, sa fuga de la fata Lui cei ce'L urasc pe Dansul. Sa piara cum piere fumul; cum se topeste ceara de la fata focului, asa sa piara diavolii de la fata celor ce iubesc pe Dumnezeu si se insemneaza cu semnul crucii si zic cu veselie:Bucura'te, preacinstita si de viata facatoarea Crucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S'a rastignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos, si S'a pogorat la iad si a calcat puterea diavolului si te'a daruit noua pe Tine, cinstita Crucea Sa, spre alungarea a tot pizmasului. O, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, ajuta'mi cu Sfanta Doamna Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu, si cu toti sfintii in veci. Amin.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse. Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieste'ne pe noi. Amin

†  In mainile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, iti incredintez sufletul meu, pazeste-ma, binecuvanteaza-ma, miluieste-ma dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale si viata vesnica imi daruieste. Amin.

Apoi facandu'ti semnul crucii si cu rugaciunea in gura adormind, gandeste'te la ziua judecatii, cum vei sta inaintea lui Dumnezeu.

Audio - RUGACIUNILE LA CULCARE

RUGACIUNILE DE SEARA

Powered by RedCircle

Vorbeste'i Domnului despre bucuriile si supararile de azi >>>

Rugati'va si va veti bucura.

 
Ne rugam pentru ca avem nevoie de ajutor. De multe ori ne rugam pentru sprijinul Celui PREAINALT. 

Ne putem ruga pentru noi insine sau pentru cei dragi.

Ne rugam pentru ca avem nevoie de iertare. Indiferent cat de bun ai fi crestin, cu voie sau fara de voie facem greseli sau sa spui lucruri pe care le vei regreta mai tarziu. 

Prin rugaciune, ii ceri DOMNULUI sa te ierte si sa aduca pace in sufletul tau. In acelasi timp, prin rugaciune, ii putem ierta pe cei care ne'au gresit. Trebuie sa iertam pentru binele nostru si al celor care ne'au ranit.

Avem nevoie de putere, iar DUMNEZEU ne'o da prin rugaciune. Daca simti ca esti singur in luptele tale, rugaciunea te va ajuta sa-L vezi pe DUMNEZEU de partea ta si sa te sprijine.

Rugaciunea ne da speranta ca lucrurile se vor imbunatati mai devreme sau mai tarziu. DUMNEZEU vrea ce e mai bun pentru noi si trebuie sa ai incredere in El.

Sfintii Parintii ne indeamna sa ne rugam permanent, pentru ca:

Prin rugaciune mintea si inima noastra se inalta la DUMNEZEU.

Prin rugaciune bucuria cereasca se coboara in suflet.

Prin rugaciune putem aduce slava si multumire lui DUMNEZEU.

Prin rugaciune putem cere mila si Ajutorul Lui.

Prin rugaciune, vorbim cu DUMNEZEU.

   Rugaciuni tamaduitoare pentru bolnavi

†

 

   Daca cerem ceva de la Dumnezeu fara sa jertfim si noi ceva, rugaciunea nu ne este ascultata. Daca stau si spun: „Dumnezeul meu, Te rog, fa-l bine pe cutare bolnav”, fara sa fac vreo jertfa, este ca si cum as spune niste cuvinte frumoase. Numai atunci cand Hristos va vedea dragostea mea, jertfa mea, imi va implini cererea, desigur daca ea este spre folosul duhovnicesc al aceluia. De aceea atunci cand oamenii va cer sa va rugati pentru un oarecare bolnav, sa le spuneti sa se roage si ei sau, cel putin, sa se nevoiasca sa-si taie cusururile lor.

Unii oameni vin si-mi spun: „Fa-ma bine! Am auzit ca poti sa ma ajuti”. Insa vor sa fie ajutati fara ca ei sa se sileasca pe ei insisi catusi de putin. Spun, de pilda, unuia: „Nu manca dulciuri! Fa jertfa aceasta ca sa te ajute Dumnezeu!”, iar acela imi raspunde: „De ce? Oare Dumnezeu nu ma poate face bine si asa?”. Daca nu fac nici o jertfa pentru ei insisi, cum vor face pentru altul? Unul nu mananca dulciuri pentru ca Hristos sa-i ajute pe toti cei care sufera de diabet, sau nu doarme pentru ca Hristos sa dea putin somn celor care sufera de insomnii. In felul acesta se inrudeste omul cu Dumnezeu. Si numai astfel Dumnezeu daruieste harul Sau.

Atunci cand cineva imi spune ca nu se poate ruga pentru o ruda de-a sa care este bolnava, eu ii spun sa faca cel putin o jertfa pentru cel bolnav. De obicei ii spun sa faca ceva care ii va ajuta si propriei lui sanatati.

Nimeni nu este singur, daca e cu DUMNEZEU

   Umblarea pe mare - potolirea furtunii.

†

   Cateheza la Duminica a IX-a dupa Rusalii.

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

   Impartasirea de astazi din cuvantul lui Dumnezeu, din Evanghelia Lui, ne incredinteaza de darul preamarit al lui Dumnezeu, pe care-l avem in Mantuitorul Iisus Hristos, Dumnezeu si Om. Dar in care, cum marturisim ne'ncetat, ne descoperim pe noi insine, caci El este adevaratul chip al omului. Si maretia chipului ne-o descopera in aceasta stralucire ne'ncetata a Evangheliei, astazi in actul divino-uman al mergerii pe mare, deasupra apelor marii. Sa ascultam si sa luam aminte fiecare, nu numai cei care sunt mai elevati, mai sporiti pe calea aceasta a suisului pe scara lui Iacov.

  In vremea aceea, Iisus Se afla pe tarmul de rasarit al Marii Galileei, dupa ce hranise multimile cu cele cinci paini si cei doi pestisori, din darul unui baietas care le'avea puse in traista de mamica lui, vrand si el sa mearga dupa Domnul Iisus, sa-L vada si sa-L auda. Si acolo, multimile - inaripate in duhul lor, ca, iata, Domnul Iisus toate le rezolva pentru ei: pe bolnavi ii vindeca, cuvant cum nu le graise nimeni le graieste si le mangaie cautarile sufletelor lor; ba le da si de mancare - au vrut sa-L proclame imparat, in locul Cezarului de la Roma. Lucru pentru care Il vor si osandi, spunand ca ar fi vrut sa devina imparat. De aceea asa s-a si scris deasupra Crucii, ca un fel de indreptatire a lui Pilat in fata imparatului sau: Iisus Hristos Regele Iudeilor.

  Dar Domnul Iisus, cunoscand gandurile lor, catre seara, "a silit pe ucenici sa intre in corabie si sa treaca inaintea Lui, pe tarmul celalalt" - al lumii acesteia; dar nu numai, caci orice tarm e intai mai presus de lume si apoi si in lume, cum l-a zidit Dumnezeu in lume: in timp si spatiu. "Apoi a slobozit multimile", le-a lasat. Asa lucreaza Dumnezeu: Iti da un dar, apoi te lasa sa-l lucrezi. Totdeauna in Scripturi este miscarea aceasta intre har si libertate. Harul lui Dumnezeu, darul Lui si libertatea sa lucrezi, sa intelegi.

   De aceea, in darurile Duhului Sfant, dupa darul intelepciunii este darul intelegerii: "Si va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu, duhul intelepciunii si al intelegerii…" (Isaia 11, 1-3). 

   Adesea ne-am intrebat de ce mereu in Scriptura dupa duhul intelepciunii urmeaza duhul intelegerii. Inteleptul a spus: “Intelepciunea Si-a zidit siesi casa”. 

   Intelepciunea este El, Fiul lui Dumnezeu, iar casa Intelepciunii este Maica Domnului. Tot darul si intelepciunea de la El este; de la Parintele Luminilor, prin Fiul, in Duhul Sfant. Iar darul intelegerii ne priveste pe noi: libertatea, ca sa intelegem darul intelepciunii.

   Deci a dat multimilor si paine si vindecari si cuvant, apoi le-a slobozit: libertatea, pentru a intelege darul lui Dumnezeu. A sclipit – dupa strigatul inimii tale: Lumineaza-mi, Doamne, intunericul! – ca o scanteie de intelepciune divina; si tu o intelegi si o lucrezi. Cum simti impartasania, cum simti cuvantul lui Dumnezeu. Si a dat drumul multimilor, ca ele sa cugete. Ne'ncetat sa fim atenti la dar si la lucrare! Iar Iisus S-a suit in munte sa se roage singur. Dar nu insingurat. Caci, inainte de patimire, dupa Cina cea de Taina, Iisus va spune ucenicilor: “Voi toti va veti risipi si pe mine ma veti lasa singur. Dar eu nu sunt singur; Tatal este cu Mine.” Si spune Inteleptul: “Vai celui singur”. 

   Si precum Dumnezeu nu e singur – e Tata, Fiu si Duh Sfant – nici omul nu e singur vreodata; e ne'ncetat cu Dumnezeu. 

   Nimeni nu este singur daca e cu DUMNEZEU; nicaieri si niciodata, nici in moarte. 

 

 Se ruga singur, cu Tatal, deci, si ucenicii, cu noi. Dar in noaptea aceea, cand se roaga Iisus;

 corabia era acum la multe stadii departe de pamant, fiind invaluita de valuri, caci vantul era impotriva. Iar la a patra straja din noapte a venit la ei Iisus, umbland pe mare. Vazandu-L umbland pe mare, ucenicii s-au inspaimantat, zicand ca e naluca si de frica au strigat. Dar El le-a vorbit indata, zicandu-le: Indrazniti, Eu sunt; nu va temeti! Iar Petru, raspunzand, a zis: Doamne, daca esti Tu, porunceste sa vin la Tine pe apa. El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborandu-se din corabie, a mers pe apa si a venit catre Iisus. Dar vazand vantul, s-a temut si, incepand sa se scufunde, a strigat, zicand: Doamne, scapa-ma! Iar Iisus, intinzand indata mana, l-a apucat si a zis: Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit? Si suindu-se ei in corabie, s-a potolit vantul. Iar cei din corabie I s-au inchinat, zicand: Cu adevarat Tu esti Fiul lui Dumnezeu. Si, trecand dincolo, au venit in pamantul Ghenizaretului. (Matei 14, 22-34)

   Ghenizaretul, adica partea dinspre noi: Capernaum, Tebaida, Tiberiada. Cine a calatorit pe acolo a aflat tainele lor. Iar noi aflam acum, smeriti, tainele acestei Evanghelii.

   Revenind la cuvantul de mai inainte: Iisus hranise multimile, apoi le-a slobozit. Se lasau umbrele serii… Se retrage in singuratate, cum se ruga adesea. Multimile, jos, la malul marii. Noapte, se odihnesc. Ca in gradina Ghetsimani, ucenicii dorm, iar Domnul se ruaga; El, Care e viu in veci. Nu te vei simti niciodata singur stiind ca El se roaga si acum in fata Tatalui, in cer. Iar noi sa ne simtim nu cu cei care se hranisera si vroiau sa-L faca imparat si dupa aceea au adormit, ci cu ucenicii care erau in corabie. Noi sa ne simtim in corabie. Cum zice rugaciunea: 

  Marea vietii vazand-o inaltandu-se de viforul ispitelor, la limanul Tau cel lin alergand, strig catre Tine: Scoate din stricaciune viata mea!

   Rugaciunea aceasta, inspirata Parintilor Bisericii, ne infatiseaza marea furtunoasa, corabia valurita, aruncandu-ne intr-un fel de cutremur pe care trebuie sa-l privimi intr-o dubla intelegere: cutremur al pamantului, dar si al sufletului si al duhului. Sa te simti mereu in aceasta taina vie. Si chiar acest cutremur al pamantului, cand se petrece, sa nu te mai tulburi. De ce? Pamantul sa ramana incremenit, orb? Doamne pazeste! Dar nu poate, are si el nelinistea lui, are si el suspinul lui, are dorul lui de a deveni, precum cerurile, cer nou si pamant nou. E intr-o neliniste neincetata. Taina a nelinistii, a cautarii, pe care Domnul Iisus, a cuprins-o in cuvantul: "Cereti si vi se va da, cautati si veti afla, bateti si vi se va deschide". Altfel ti se descopera lumea si intelesul ei.
 

   Asa cum alta data Domnul Iisus, a zis furtunii: "Taci, linisteste-te", ar fi putut sa faca si acum. Acum, insa, altfel lucreaza, dezvaluind alta ipostaza, am zice: Coboara si calca pe crestetul valurilor. Si spuma valurilor, stralucirea lor e patrunsa acum de stralucirea cea adevarata a Celui ce calca peste valuri – stralucirea pururea. Domnul Iisus spune: “Parinte, slava pe care Mi-ai dat-o Mie Eu le-am dat-o lor, slava pe care o am de la Tine mai inainte de a fi veacurile”. 

 Acea slava, cum zice Sfantul Simeon Noul Teolog, niciodata nu L-a parasit. E pururea, dar El nu o arata. O arata pentru a ne impartasi noua, care ne schimbam, noua care crestem ori scadem; care aici, in momente privilegiate, o simtim. Alteori, in nesimtirea tragica, care e moartea sufletului inainte de a trupului, n-o simtim. Calcand peste valuri, slava Lui se unea cu stralucirea crestetului valurilor. Si ucenicii, vazandu-L in acea lumina, acea imbinare divina, unica, a slavei Lui cu lumina valurilor, se inspaimanta. Si de frica striga: Naluca!

   Cum spunea Sf. Pavel, si cel rau ia chip de lumina. Adesea s-a aratat in lumina, sa nu ne tulburam. Pustnicii o marturisesc. Dar cu smerenie, cand venea vreunul sa-i laude, ii raspundeau: vezi, poate ai fost trimis la altul. Eu nu sunt vrednic de lauda. Alta data, aratandu-i-se un fel de imitare, momeala a luminii, pustnicul isi face cruce si se stinge si ca un fulger cade din cer. Astfel intelegem de ce ucenicii au strigat: 

 Naluca. 

 Nici sa te tulburi, nici sa te inalti, ci, in ispita, in incercari sa te rogi. Daca e un talhar, fereasca Dumnezeu, dar, din nefericire se petrece, ca pe mare zici: Doamne Iisuse, miluieste-ma! E cu putinta ca si in el sa patrunda strigatul si numele lui Iisus. Si sa-ti faci cruce. In degetele impreunate pentru semnul crucii e si Treimea si doimea divina: Tatal, Fiul si Duhul Sfant si Dumnezeu-Omul (Fiul lui Dumnezeu). Si atunci, se lumineaza.

 Iar Domnul Iisus a luminat. Cand au strigat, Iisus stim ce a raspuns. E greu sa rostesti acest cuvant pe care numai El il poate rosti. Dar, intrucat si apostolii si evanghelistii Matei, Marcu si Luca rostesc. A zis Domnul Iisus: “Eu sunt. Nu va temeti. Indrazniti!” Cu un inteles nesfarsit, infinit, parca ar fi rostit pentru fiecare suflet, din toata istoria, de pretutindeni, acest cuvant: Eu sunt. Sa-l auzi asa cum l-a rostit Iisus lui Moisi, la Horeb. Cand Sf. Profet Moise a vazut rugul, acel maracine smerit, care ardea si nu se mistuia, ci ramanea verde, viu. Caci focul dumnezeirii nu desfiinteaza, ci transfigureaza, indumnezeieste, chiar firea smerita a unui maracine. Cu cat mai mult firea ta, pe care a luat-o Cel mai presus de tine. Si atunci Moise, intrebandu-L: Cine esti, Doamne?, a primt raspuns: “Eu sunt Cel ce este” - Existenta.

   Si acum S-a descoperit ca El este. Sa simti ca-ti spune si tie: Eu sunt; Existenta. Iar noi, cum spune dumnezeiescul Palama suntem partasi ai existentei Lui. Caci fapturii ii este daruita existenta, cu cele trei stari ale ei, cum spune dumnezeiescul Maxim Marturisitorul: starea daruita intregii fapturi in prima ei chemare, de a exista; apoi sporeste darul lui Dumnezeu: existenta in har. Noi toti suntem in har, toti suntem botezati, de la Adam, care a primit suflarea divina de viata; si apoi vom exista in inviere – a treia stare.

Eu sunt… nu va temeti… indrazniti! – le spune ucenicilor. Precum Ma vedeti pe Mine indraznind, in furtuna, peste valuri, neinspaimantandu-Ma, si voi indrazniti! La acest cuvant – indrazniti – a raspuns Petru: “Doamne, daca esti Tu, porunceste sa vin la Tine pe apa.” Tu ai zis: Indrazniti. Pot indrazni, Doamne, a merge la Tine, spre Tine, cu Tine? Da. Aceasta indrazneala e data fiecaruia, in smerenie. Sa vin la Tine pe apa. Precum mergi Tu pe apa, si eu sa merg. “Vino!”, i-a spus. Iar Petru, coborandu-se din corabie, a mers pe apa si a venit catre Domnul Iisus. A mers Petru o vreme pe apa, venind catre Iisus! Dar apoi, vazand vantul, s-a temut si, incepand sa se scufunde, a strigat: “Doamne, scapa-ma!” Iar Iisus i-a intins mana. L-a apucat si i-a zis: “Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?” Si au urcat in corabie.

   O clipa primeasca dragostea dumneavoastra sa talcuim acest moment. Indrazniti!… Petru indrazneste; cu privirea catre Domnul Iisus, fata catre fata. Spune Scriptura: “La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul” – fata in fata cu Tatal. Iar omul, creat dupa chipul Lui, e fata in fata cu Hristos. Petru, fata in fata cu Domnul Iisus, se impartaseste de harul si adevarul care vine impreuna cu Domnul Iisus, si calca impreuna cu El pe valuri. Si merge. Dar, vazand ca vantul e potrivnic, o clipa de indoiala, se inspaimanta si se scufunda. Sa intelegem acest moment, intai duhovniceste.

   Nu de la mine, ci de la sfinti. Noi putem da marturie dupa ei. Ei au si vietuit. Zice dumnezeiescul Isaac Sirul: “Cere de la Dumnezeu sa-ti dea sa ajungi la masura credintei, faptura prea mica (ce dulce si duios!). Voiesti sa afli viata? Tine in tine credinta si smerenia, caci prin ele afli mila, ajutorul si cuvintele graite in inima de Dumnezeu si pe Cel ce te pazeste intru ascuns si ramane cu tine si se arata si la aratare. Si atunci, tu, daca simti desfatarea credintei in sufletul tau, nu-mi este greu sa spun iarasi: nimic nu te va impiedica sa ajungi la Hristos (cum Petru ajunge la Hristos). Si nu-ti va fi greu sa fii rapit in tot ceasul de la cele pamantesti si sa uiti de lumea aceasta neputincioasa (si de furtuna si de valurile din jur) si de amintirea lucrurilor ei (slabiciunile celelalte). Roaga-te, pentru acest lucru, fara preget. Roaga-te! Cerseste cu caldura si cere cu multa sarguinta, pana ce vei primi pe Hristos deplin in tine.

   Si sa nu slabesti dupa aceasta (sa ramai staruind cu fata catre El). Te vei invrednici daca te vei sili mai intai sa arunci grija ta asupra Lui cu credinta si vei schimba grija ta de tine cu purtarea de grija a lui Dumnezeu. Si cand vei vedea voia ta ca se increde cu toata curatia cugetului mai mult in Dumnezeu decat in tine, si ca te silesti sa nadajduiesti in El mai mult decat in sufletul tau, atunci se va salaslui in tine puterea aceea necunoscuta de tine (mai presus de aceasta lume). Vei simti puterea Celui ce este cu tine in chip neindoielnic. Puterea aceea pe care multi, simtind-o, intra in foc si nu se tem, si calcand pe apa, nu se indoiesc”. In cugetul lor nici o clipa n-au indoiala, socotind ca se vor scufunda. Nu. Cu El nu te scufunzi. “Caci credinta intareste simturile sufletului si acesta simte pe Cineva nevazut, care-l convinge sa nu ia in seama vederea lucrurilor infricosatoare, nici sa priveasca la vreo vedere ce intrece simturile.”

   Cata vreme Sfantul Petru a simtit ca se increde in Dumnezeu, nu in el, in vointa Lui, in purtarea de grija a lui Dumnezeu, nu a sa, a mers pe valuri. Aici e taina negraita a privirii, a impartasirii in adevar, a vietuirii. Nu furtuna s-a intetit. Putea sa mugeasca… In clipa aceea el a mutat gandul credintei din Hristos in el. In el s-a produs sfasierea, indoiala. Ca si in Adam si Eva. In tine se produce o scindare a personalitatii. Si atunci el s-a intors catre sine. E intoarcere spre Dumnezeu, care-i pocainta (Intoarceti-va catre Mine si Eu Ma voi intoarce catre voi) si intoarcere catre lumea aceasta, pamantul din care ai fost zidit. Si a cazut sub lume. Se scufunda. Atunci striga: Scapa-ma, Doamne!

   Cateva clipe sa gandim: Petru a mers pe valuri cum mergea Iisus. Nu dus de mana sau luat in brate, ci calca aievea, cu Iisus, intr-o altfel de comuniune. Poti sa fii si in bratele Lui. Dar El nu ne ia in brate cum ia mama pruncul. In bratele harului, adica dandu-ti si tie din El. Iti da Dumnezeu din El. Asa a creat Dumnezeu lumea – nu din nimic, ci din voia lui, cu puterea lui, cu harul lui, cu iubirea lui, cu intelepciunea lui, cu lumina lui. De aceea ne-a daruit si noua lumina, ne-a dat si minte si cuvant si duh. Si ne-a dat din puterea, din harul, din lumina lui dumneziasca, lumina deosebita de noi pentru ca e vesnica; dar e unita cu noi. Tocmai pentru ca e real dumnezeiasca, vesnica, nemuritoare, deasupra acestei lumi create, aduse de la nefiinta la fiinta, cum se spune. Si sa simti chemarea lui Dumnezeu in tine, harul lui Dumnezeu in tine.

   Aici e adevarul adanc al chemarii mai presus de lume. Acea prezenta dumnezeiasca inalta. Cum spune dumnezeiescul Ioan Damaschin, vorbind de teantropie sau divino-umanitate: In noi e si dumnezeiesc si omenesc, din Hristos, care ne-a daruit si noua sa fim partasi. Si cata vreme noi, prin harul lui Dumnezeu, simtim si traim si nici o clipa nu provocam ruptura, sfasierea, prin credinta, pastrand darul lui Dumnezeu in noi, prezenta Lui in noi, ajutorul Lui, puterea Lui, credinta, nadejdea, dragostea… atunci, desi in lume, suntem mai presus de aceasta lume. Si e in noi aceasta. Sa n-o uitam nici o clipa! Sa ne simtim mereu vii!

   Doua ganduri vi le mai impartasesc acum spre final, care-mi stau atat de mult la inima. Zilele acestea cugetam asa: La unele surori ale noastre apar niste suferinte – chisturi, fie la sani, care au forme dureroase. Si am fost intrebat ce sa faca, sa se opereze? Da. Spovedania nu scoate raul din noi? Tot la fel si fizic: scoatem raul din noi. Doctorul, si el e de la Dumnezeu. Si Mantuitorul spune: N-au trebuinta cei sanatosi, ci cei bolnavi de doctor. M-am intrebat cum se formeaza, cum apar. E plina presa noastra si televiziunea de indemnuri catre tineri sa-si “traiasca viata”, sa se arunce intr-un fel de dezlantuire a trupului acestuia. Caci daca nu-l dezlantui, zice Freud, aceste dorinte, inabusite, refulate, provoaca nevroze, psihoze, psihopatii; te imbolnavesti. Si atunci, cum e cu castitatea tinerei?

   Noi stim legea de la parinti: castitate pana la altar, ca sa te poti incununa, si credinciosie in camin toata viata. Si tu, tinere, asa sa stii: sa nu stii decat de un Dumnezeu si o nevasta. Dar vine Freud cu prietenii lui, spunand ca se imbolnaveste daca-si pastreaza castitatea. Si, cugetand, mi-am zis si eu: E posibil ca aceste energii nedescarcate sa se adune in anumite zone specifice, in legatura cu firea omului si, acolo, adunate, coagulate, nelucrate, sa formeze aceste locuri, formatiuni moarte. Atunci, care e calea? Am inteles atunci, si putem face aceasta marturie inaintea lui Dumnezeu si a intregii lumi. Auzeam astazi la Apostol: “Fratilor, noi ai lui Dumnezeu impreuna lucratori suntem, iar voi sunteti ogorul lui Dumnezeu. Zidirea lui Dumnezeu, dupa harul lui Dumnezeu dat mie, eu ca un intelept mester am pus temelia. Altul cladeste deasupra. Dar fiecare sa ia seama cum cladeste. Si sa cladeasca fiecare, ca nimeni nu poate pune alta temelie, decat cea pusa, care este Iisus Hristos”.

  Iar Mantuitorul spune: “Tatal meu pana acum lucreaza si Eu lucrez.” Toata existenta, iubitilor, e o zidire. In fiecare faptura noi vedem o opera. Nimic nu e static; nimic nu e incremenit, nimic nu e inchis. Noi am provocat acestea. Pretutindeni e zidire, e viata, neincetat. Dar in om existenta si viata e pe doua planuri. O, nefericitii care fac atata cult numai trupului! Ca o obsesie. Or, cum poate scapa omul? Prin viata lui deplina, iubitilor. De ce un calugar sau o calugarita adevarata nu traieste aceste fenomene? Mai mult, o calugarita care s-a dus la Sfantul Mormant cu o asemnea boala s-a rugat si a venit vindecata. Care-i taina? Omul trebuie sa fie viu, neincetat, dar pe amandoua planurile. Nu numai la nivelul planului bietei vietuitoare necuvantatoare. Dar si acolo este neincetata viata; este neincetata eliberare de energii ziditoare. Ce-ar fi bobul de grau daca nu s-ar inmulti? Ce-ar fi mieluselul?

 Aflandu-ma la un vivarium la Bacau, sa tin o cuvantare, la invitatia unei doamne, la final mi-a spus ca face o teza de doctorat despre albine. Si eu am pus intrebarea: De ce produsul albinelor – mierea – e singurul care nu se altereaza? A inceput cu probleme de la gena… Aceasta structura a mierii… Eu cred altceva, intr-o convergenta intre credinta si stiinta: Cred ca mierea nu se altereaza pentru ca e produsul fecioarelor. E savarsit acest dar in cea mai desavarsita curatie.

   Atunci, cand o tanara isi pastreaza aceasta curatie, dar nu incremenind, nu cu spaima: ce ma fac? – asemeni lui Petru, care s-a inspaimintat de valuri – nu cu teama, ci mereu sa fie in ea viul vietii la masura omului, atunci nu va aduna in ea energii care acumulandu-se sa produca raul. Sa ai in tine credinta, nadejdea, dragostea; sa ai mereu fata lui Hristos, sa te rogi si sa lucrezi dupa chipul lui Dumnezeu in toate domeniile. Chipul lui Dumnezeu Ziditorul. Si tu sa zidesti mereu. Zidesti sfintenia in tine, zidesti eroismul moral, jertfelnic, daruindu-te semenilor tai, sarmani, bolnavi, neputinciosi, sau ca om politic, daruindu-te, servind multimilor. Ca om de stiinta, ca om al artei, zidind in icoana ta, in cuvantul tau, in toate ale tale, in muzica… mereu sa fii viu si o clipa sa nu opresti. Energiile tale sa nu se adune acolo sa faca boala. N-ai timp de asa ceva. Sunt incredintat desavarsit de acest adevar deplin, al omului.

   Atunci calci pe valuri, calci pe cancer, pe toate acestea pe care tu le-ai produs in lume. Tu, in ceea ce Parintii au numit uriasii care ucid sufletul: Uitarea – L-ai uitat pe Dumnezeu, ignoranta – nestiinta si lenea. Nu ramai in lene nici o clipa. Esti viu si calci peste serpi si peste balauri, peste valurile marii. Si in tine e harul lui Dumnezeu. Neincetat.

   Un doctor, Nae Constantinescu, era preocupat cum sa dreaga un os; cum sa-l repare, cum sa opereze. Si, in zbuciumul lui, deodata, noaptea, a scanteiat ca o lumina in el: Maduva rosie la adult contine celule care poseda capacitatea de a genera un os nou cu maduva rosie la mijloc. “Ma framantam sa stiu de ce am fost trezit brusc in miezul noptii de o idee care mi-a fulgerat in cap, provocandu-mi o stare de epuizare fericita, daca pot spune asa. Ceea ce am observat eu in maduva rosie adulta reflecta ceea ce se intampla de fapt in perioada embrionara – la zamislirea si la formarea vietii noastre. Deci celulele multipotente embrionare raman toata viata in peretele capilarelor sinusale din maduva.” Doamne, cum aceasta, cum s-a petrecut aceasta luminare? Am inteles ca la toti laureatii premiului Nobel asa le-au venit ideile: scanteind. Iluminand deodata. Aceasta scanteiere a harului, a luminii divine care e in noi. Cum zice Sfantul Pavel: Comoara aceasta, pe care o purtam in vasele de lut; comoara harului; vasul de lut – este al nostru. Sa luam seama la aceasta scanteiere. Intr-un moment al vietii mele, daca luam seama la aceasta scanteiere n-as fi facut o greseala in viata mea.

  Luati aminte toti: Petru, in fata lui Iisus, era in fata harului si a mers pe valuri. Indata ce a privit catre el a cazut in valuri. Luati toti aminte cand va rugati, cand aveti o intrebare, rugati-va si lumina divina nu va intarzia. Sfantul Serafim, fiind intrebat cum da raspuns, cuvant cuiva, a raspuns: Eu ma rog si cuvantul care vine intai, acela il spun. Scanteia divina sa n-o pierdem! Clipa sa n-o pierdem; e clipa harului.

Da-ne, Doamne, clipa aceasta a lui Petru, care in fata Ta calca pe valuri! Aceasta lumina in noi… Noi n-o putem stinge, dar ne stingem noi fata de ea. Nici o clipa sa nu apuna. Sa nu fie apus, sa nu fie noapte in noi. Acolo sa fie, cum zice Inteleptul: Eu dorm, dar inima mea vegheaza. – Veghere neadormita in fata luminii, in fata puterii ajutorului Tau. Cu Tatal si cu Duhul Sfant, cu rugaciunile Maicii Tale si ale tuturor sfintilor Tai. Amin.

Parintele Constantin Galeriu
sursa:crestinortodox.ro